PRINCIPII SI OBIECTIVE IN RECUPERAREA COPILULUI CU DIZABILITATI NEUROMOTORI

Abordarea terapeutica a copilului cu dizabilitati neuromotorii trebuie sa tina seama de tipul principal de deficienta, de proportia fiecarei deficiente care e asociata la cea principala. Principiile tratamentului kinetoterapeutic al C cu dizabilitati neuromotorii au fost expuse de Voss in 1966 si au fost structurate: 1. Toate functiile umane au potentiale ce nu au fost complet folosite si dezvoltate. 2. Dezvoltarea neuromotorie normala se desfasoara in directie cervico-caudala si proximo-distala. 3. Deprinderile motorii timpurii sunt dominate de activitati reflexe. 4. Deprinderile motorii ale adultului sunt sustinute / intarite de reflexele posturale. 5. Etapele dezvoltarii motorii au o succesiune ordonata, exista si suprapuneri intre ele. Copilul poate trece la o etapa urmatoare, chiar inainte de a-si dezvolta etapa anterioara. 6. Locomotia depinde de contractia reciproca a flexilor, extensilor, iar mentinerea posturii necesita ajustarea continua a acestora. 7. Invatarea actelor motorii se realizeaza prin stimulare si actiuni repetate. 8. Invatarea mersului si altor activitati motorii e facilitata prin activitati voluntare si prin facilitare neuromusculara proprioceptiva, realizata prin rotatii pasive ale fiecarui membru solicitand subiectul sa se relaxeze.

Obiectivele specifice recuperarii: 1. Constientizarea miscarilor pornind de la cele posibile spre cele normale si normalizarea raspunsului motor.
2. Asigurarea fortei si rezistentei in schemele de miscare.

3. Ameliorarea coordonarii miscarii

4. Cresterea fortei miscarilor 5. Remedierea si imbunatatirea articulatiilor.

6. Cresterea rezistentei musculare prin ortoze si alte dispozitive ajutatoare.

7. Prevenirea si eliminarea contractiilor prin antrenarea muschiilor antagonisti.

Pentru activitatea de terapeut recuperatoriu diagnosticarea precoce e foarte importanta pentru ca permite instituirea rapida a tratamentului astfel incat sa se evite formarea cailor motorii deficitare si vicierea consecutiva a impulsurilor proprioceptive. Pentru stabilirea diagnosticului precoce, trebuie sa avem in vedere: Absenta reflexului landow Absenta reflexului de pregatire pentru saritura Prezenta reflexelor arhaice Persistenta acestor reflexe arhaice dincolo de 6 luni Orice abateri evidente de la dezvoltarea normala.

Tratamentul urmareste: Inlaturarea posturii anormale si imbunatatirea ei Reducerea spasticitatii Educarea si dezvoltarea controlului capului, a pozitiei sezand, statiunii bipede, a mersului Educarea echilibrului static si dinamic Educarea abilitatilor de autoservire

Structura programului de recuperare: 1. Realizarea maximului de inhibitie a spasticitatii prin posturi reflexe inhibitorii ce pleaca de la pozitionarea capului

2. Masajul contribuie la realizarea relaxarii si reducerea spasticitatii

3. Realizarea miscarilor pasive ce au ca scop stimularea senzatiilor

corecte, reducerea contractiilor, prevenirea diformitatilor, formarea reactiilor de coordonare / control a agonistilor si antagonistilor. Folosite pe fond muzical miscarile pasive contribuie la crearea unor stari emotionale pozitive ce au efect relaxator. 4. Miscari active asistate pentru a ajunge la miscari active libere, sub indrumarea terapeutului , aceste miscari active libere vor incepe cu cele ce pot provoca un reflex (reflexul pregatirii pentru saritura) 5. Intinderea coloanei (se foloseste reflexul landow dawn) 6. Reactii de echilibru persoana sa stea pe banca cu sprijin, apoi se diminueaza sprijinul 7. Exercitii de rostogolire : flexia si extensia capului, miscari ale membrelor, tararea cu ajutor, mersul patruped, ridicarea pe genunchi adoptand pozitia cavalerului, ridicarea in pozitie verticala, se exerseaza mersul cu sprijin la bare parelele / folosind un cadru mobil.

In vederea recuperarii se vor respecta: 1. Copilul nu va fi ridicat in stand daca nu e capabil sa-si mentina echilibrul in sezand 2. Nu va fi incurajat sa mearga daca nu e pregatit pentru reflexul de saritura. 3. Se foloseste tratamentul ortopedic.

In tratament, metodele si principiile concepute de Karel si Bobath pornesc de la ideea ca dizabilitatii motorii sunt cauzate de persistenta reflexelor primitive de postura, miscare ca urmare a faptului ca centrii superiori corticali nu mai exercita actiune inhibitorie, in conditiile in care aceste reflexe tonice posturale devin supraactive se produce un tonus muscular anormal si o coordonare anormala intre postura si miscare. E impiedicata achizitia miscarilor normale active ce stau la baza automatismelor miscarii.

Daca primele stadii ale miscarii la copilul cu paralizie spastica se realizeaza incorect, mai tarziu intraga lor dezvoltare motorie e perturbata. E necesar ca tratamentul sa fie cat mai timpuriu inainte de a-si dezvolta posturi vicioase. Tratamentul are rolul de a reconstitui motricitatea pe baze normale reluand schemele de baza urmandu-se etapele observate la nou-nascutul normal cu toate automatismele realizate de el. Copilul trebuie sa faca experiente senzorial motrice normale, sa experimenteze senzatiile unui efort normal. Pentru asta copilul se manipuleaza pornindu-se de la puncte cheie de control ce permit influentarea tonusului in diferite parti ale corpului. Controlul si stimularea sunt progresive. Tratamentul se bazeaza pe 2 modalitati de influentare: 1. Inhibarea activitatii tonico-reflexe 2. Facilitarea schemelor normale de postura si miscare Inhibarea intrerupe stimului ce intretine un tonus exagerat pentru ca el sa se regleze. Se realizeaza prin gasirea unor reflexe inhibitorii care sa blocheze. Gasirea pozitiilor reflexelor inhibitorii presupune cunoasterea. Reflexele tonice ale cefei pactonomice in leziunile cerebrale Reflexul tonic al cefei asimetric rotarea capului intr-o parte fac sa creasca reflexul de intinderea a membrelor in acea parte. Reflexul tonic ale cefei de extensie : extensia capului provoaca extensia membrelor superioare Reflexul tonic al cefei de flexie: copilul cu spasticitate cu aceste reflexe nu se pot sprijini pe membrelor superioare