Metoda Bobath

Principii generale
Berta si Karel Bobath spun ca: „baza tratamentului este inhibitia miscarilor exagerate si
facilitarea miscarilor fiziologice voluntare'.
Fundamentarea stiintifica a conceptului Bobath:
Creierul este un organ al perceptiei si integrarii, adica el preia informatii, senzatii din mediu si
din propriul corp, prelucrandu-le, reactionand si raspunzand la ele. Acest mecanism la om, este
influentat de calitatile psiho-intelectuale, educationale de moment ale pacientului. Creierul
functioneaza ca un intreg, o unitate. Partile creierului sunt „aliniate ierarhic' (dupa dinamica
dezvoltarii). Etajele superioare (mai tarziu formate) inhiba activitatea etajelor inferioare, deci
inhibitia este o „actiune activa'. Creierul este capabil sa „invete' pe tot parcursul vietii datorita
plasticitatii lui. Are posibilitatea sa se reorganizeze si astfel sa refaca functii senzitivo-motorii
pierdute. Acesta isi gaseste explicatia in posibilitatea de formare de noi sinapse intre neuronii
centrali „nefolositi' pana in momentul accidentului.
Miscarea (raspunsul motor la un stimul senzitiv), dupa Bobath, nu este o contractie
izolata a unei grupe musculare, ci este declansarea unei engrame tipice omului (atingere,
prehensiune, mers, ridicare, aruncare etc). Miscarea unui segment al corpului este influentata de
postura si tonusul muschilor segmentelor adiacente. Totodata, miscarile corpului in spatiu depind
indisolubil de pozitia initiala a acestuia. Postura si tonusul muscular sunt premisa unei miscari
functionale executate cu maxima economie energetica. Un organism sanatos se poate adapta
oricarei senzatii primite din periferie. La om, efectul fortei gravitationale asupra controlului
postural este de o importanta majora. Mecanismul de control postural normal functioneaza
datorita reflexelor spinale, reflexelor tonice, reflexelor labirintice, reactiilor de redresare si
reactiilor de echilibru.
Pentru un raspuns motor corespunzator, pe langa o cale motorie functionala, fiziologica
trebuie sa existe si o cale senzitiva intacta. Senzitivul si motricitatea se influenteaza reciproc atat
de puternic incat se poate vorbi doar de senzoriomotoric. In actul de insusire a unei miscari se
invata senzatia ei, si, la declansarea unei miscari activ-voluntare, se face apel la senzatiile
de feed-back primite in timpul miscarii anterioare. Sistemul telereceptiv (vizual, auditiv,
gustativ, olfactiv), actioneaza concomitent cu proprioceptia ocupand un rol important pentru
orientarea in spatiu si recunoasterea propriului corp sau a mediului inconjurator. Inhibarea sau,
dupa P. Davis, „suprimarea inhibitiei reflexe, este generatoare de hipertonie', dar prin utilizarea
miscarilor sau posturilor reflex-inhibitorii se suprima sau reduce reactiile posturale anormale si
se faciliteaza in acelasi timp miscarile active constiente, voluntare si automate.
Un alt principiu obligatoriu de realizat este schimbarea pattern-urilor (engramelor,
schemelor de miscare) anormale, deoarece este imposibil sa se suprapuna o schema de miscare
normala peste una anormala. Miscarile anormale se datoreaza eliberarii reflexelor tonice de sub
control nervos superior. Datorita leziunii centrilor nervosi reflexele tonice posturale care sunt
integrate de la un nivel inferior al S.N.C. devin eliberate si supraactive. Acest lucru produce
postura incoordonata, incorecta, anormala, tonusul muscular crescut, anormal si putinele
modalitati primitive de miscare in postura si pozitie.
 Orice miscare din corpul omenesc are ca scop o atitudine. Atitudinea este rezultanta unui
raport intre forta musculara a omului si forta gravitationala. De la nastere si in tot timpul vietii
trebuie sa ne cream si apoi sa ne mentinem diverse atitudini, in lupta cu gravitatia. Acest lucru
este realizat prin facilitarea integrarii reactiilor superioare de ridicare, redresare si echilibru, in
secventa dezvoltarii lor prin stimularea unor miscari de raspuns spontan si controlat intr-o
postura reflex-inhibitorie.
Redresarea, indreptarea. Ontogenetic, reactiile de redresare apar primele. Astfel copilul
mic nu are nici o atitudine formata, adica el inca nu are mijloace de a lupta contra gravitatiei.
Treptat apar reactiile de redresare: incepe prin a-si tine capul, invata sa se rostogoleasca etc.
Reactiile de echilibrare apar dupa ce o atitudine este obtinuta si trebuie mentinuta. Acest lucru se
realizeaza prin reflexele (mecanismele) de echilibrare. Deoarece la copilul cu encefalopatie
sechelara infantila aceste mecanisme sunt deficitare, ele trebuie stimulate. Aceasta este etapa a
doua a tehnicii Bobath, exercitii de formare, obtinere si mentinere a echilibrului. In cadrul
tratamentului Bobath foloseste mingea mare si balansoarul pentru stimulare vestibular si
proprioceptiva.
Conceptul Bobath a fost la inceput aplicat copilului diagnosticat cu encefalopatie
sechelara infantila si apoi dezvoltat pentru tratamentul adultului hemiplegic. Hemiplegicul
trebuie sa reinvete senzatia miscarilor (daca tulburarile propioceptive nu sunt foarte grave), fara
control vizual. Atat informatiile senzitive, cat si cele senzoriale trebuie sa fie trimise de catre
kinetoterapeut intotdeauna dinspre partea hemiplegica. Stimulii externi si interni pentru o actiune
motrica, trebuie sa fie cat mai apropiati calitativ de cei din cadrul actului senzorio-motor
fiziologic.
Activitatile motorii, care depasesc stadiul neuromotor de moment al pacientului (dificile,
complicate) sau care sunt executate pe un fond de oboseala musculara sau psihica, vor fi evitate
pentru a nu creste tonusul muscular patologic pe lantul muscular al schemei motrice sinergice.
Intreaga activitate de recuperare a hemiplegicului are scopul final de recastigare a simetriei
corporale. Numarul de repetitii in cadrul unei sedinte, dozarea concreta nu poate fi planificata,
deoarece depinde de starea de moment a pacientului. Activitatile motorii in majoritatea cazurilor
(aproape mereu) trebuie sa fie cu scop bine determinat (Ex: sa sedem, sa vorbim, sa mergem spre
toaleta, etc). Comenzile pot fi verbale, nonverbale, gestuale si combinate (verbal + gestual) in
functie de cognitia pacientului (determinat de tipul lezional). Raspunsul motor voluntar la orice
stimul (senzitiv, senzorial) trebuie asteptat deoarece atat prelucrarea informatiilor, comenzilor,
cat si raspunsul motor sunt perturbate in sensul intarzierii lor. Informatia nonverbala se adreseaza
proprioceptorilor si exteroceptorilor din regiunea interesata in activitatea motrica. Ea are si
menirea sa corecteze feed-back-ul sensitiv al miscarii, fapt care pretinde o corectitudine maxima
informationala.
Comanda verbala sa fie simpla si concreta, sa cuprinda doar informatii putine, exacte,
necesare, deoarece abundenta ei scade calitatea actului motor (atentia distributiva a pacientului
poate fi si ea afectata). Obiectivul principal al management-ului terapeutic, dupa Bobath, este de
a facilita activitatea motrica controlata si a inhiba simptomele patologice ale hemiplegiei cum
sunt: spasticitatea, reactiile asociate, miscarii in masa. Din pacate nu se poate vorbi despre o
inhibare totala si irevocabila a schemelor de miscare patologice, ele fiind expresia leziunilor
cerebrale evidente si sunt imposibil de „sters' total. Orice stimul de intensitate supraliminala
poate „trezi' un semn clinic al unei leziuni de SNC.
Metoda Bobath este o metodă preţioasă fiind folosită în
recuperarea persoanelor suferinde de leziuni ale sistemului nervos central:

- infirmitate motorie cerebrală

- hemiplegie – hemipareză

- boala Parkinson

- scleroza în plăci

- leziune incompletă a măduvei spinării

- traumatism cranio-cerebral