ROLUL KINETOTERAPIEI

ÎN RECUPERAREA
HEMIPLEGIEI SPASTICE

COORDONATOR : DRAGOMIR ADRIAN

ABSOLVENT : CIUREA IONUȚ-BOGDAN
MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

 ” Aparatul locomotor
serveste miscarea ,iar
miscarea este forma
primordiala de manifestare
a vietii”
 Scopul
 Scopul studiului este acela de a arata
importanta programului kinetic aplicat in cadrul
reabilitarii complexe a pacientului cu hemiplegie
spastică , o pledoarie in plus pentru largirea
sferei de interes pentru copiii cu acest tip de
probleme, deoarece copilul cu infirmitate motorie
cerebrala are nevoie in primul rand de ingrijirea
si afectiunea familiei, alaturi de care actioneaza
o echipa complexa formata din medici, psihologi,
logopezi si nu in ultimul rand kinetoterapeuti. .
 Ipotezele cercetarii
 ·        asistenta medicala complexa, daca este
instituita precoce amelioreaza semnificativ
reabilitarea pacientului hemiplegic;
 ·        kinetoterapia constituie o componenta
fundamentala a programului de recuperare;
 ·        reeducarea simetriei, verticalitatii si
echilibrului sunt aspecte esentiale, obligatoriu de
obtinut in recuperarea hemiplegicului; cu cat
tratamentul kinetic se va incepe mai repede cu atat
va scadea durata si riscul aparitiei complicatiilor
deficitului neuromotor existent.
  Metode de evaluare utilizate :
-
 Examinarea neurologica
- Examinarea posturii
- Examinarea miscarii pasive
- Examinarea reflexelor
- Examinarea miscarii active
 
Obiective generale:
 - refacerea fortei musculare si cresterea
rezistentei musculare;
- cresterea si adaptarea capacitatii de efort;
- ameliorarea functiei de coordonare, control si
echilibru a corpului;
- formarea capacitatii de relaxare;
- corectarea posturii si aliniamentului corpului;
- cresterea mobilitatii articulare;
- reeducarea respiratorie;
- reeducarea sensibilitatii.
Tratamentul Kinetic urmărește
• prevenirea contracturilor si diformitatilor la copiii mici sau
ameliorarea lor la copiii mari
• inhibitia sau suprimarea activitatii tonice reflexe, pentru
reducerea si reglarea tonusului muscular
• schimbarea posturii anormale a copilului, insusirea deprinderii
de a se relaxa in pozitii comode
• reducerea hipertoniei sau a spasmelor intermitente, astfel incat
miscarea sa se faca fara un efort deosebit
• reeducarea sensibilitatii si proprioceptiei
• facilitatea integrarii reactiilor superioare de ridicare si echilibru,
in secventa dezvoltarii lor adecvate, urmata de un progres in
activitatile elementare
• dezvoltarea motricitatii in secventele sale normale de evolutie
• reeducarea echilibrului in toate pozitiile si activitatile, schema
de tratament urmarind trecerea de la un grup de activitati la un altul
mai complex conform legilor progresiunii si dezvoltarii psihomotorii
normale
toate zilele
Tehnici, procedee, şi metode
 Masaj tonifiant
 Mobilizări pasive
 Manevre de strech – reflex
 Tehnici de facilitare neuro - musculară şi proprioceptivă
 Exerciţii de respiraţie liberă şi asociate cu mişcări ale
membrelor
 Exerciţii pasivo - active
 Exerciţii pentru educarea - reeducarea prizelor şi a
poziţionării mâinii
 METODE FOLOSITE

 In recuperarea copilului cu hemiplegie spastica se vor

folosi urmatoarele metode :
 Tehnici de relaxare
 Tehnici de facilitare neuromusculare(Kabat)
 Metode de reeducare neuromotorie(Bobath,Vojta,Le
Metayer)
 Exercitii pentru stimularea echilibrului
 Reeducarea mersului
 Tehnici de relaxare

 
Copilul va fi invatat mai intai sa se relaxeze, pentru copilul mic, spastic, la
care reflexele tonice cervicale nu au fost inca inhibate, pozitia capului, ca si a
corpului,de altfel, este deosebit de importanta.
O relaxare buna se obtine si prin prinderea copilului de glezne, ridicarea lui
cu capul în jos si leganarea sa de citeva ori. Daca spaima este inlaturata,
aceasta manevra le place copiilor si diminueaza spasmul flexor.
Pentru a produce o pozitie reflex-inhibitorie, in aceste cazuri, capul este adus
in pozitie simetrica si puternic flectat inainte, bratele sunt incrucisate pe piept
astfel ca mainile sa apuce umerii opusi si amandoua membrele inferioare sunt
flectate din solduri si genunchi.
 Metoda Kabat (TEHNICA DE FACILITARE NEUROMUSCULARA
PROPRIOCEPTIVA)
  
 Procedeele de facilitare folosite in procesul de reeducare neuromotorie sunt
:
 rezistenta maxima
 întinderea muschiului
 schemele globale de miscare
 reflexoterapia.
 DIAGONALE DE MISCARE

Membrul superior Diagonala Membrul inferior

Flexie-Adductie-Rotatie D1-Flexie Flexie-Adductie-Rotatie externa

externa D1-Extensie Extensie-Abductie-Rotatie
Extensie-Abductie-Rotatie D2-Flexie interna
interna Flexie-Abductie-Rotatie interna
D2-Extensie
Flexie-Abductie-Rotatie Extensie-Adductie-Rotatie
externa externa
Extensie-Adductie-Rotatie
interna
Metoda Bobath
 Mijloacele terapeutice se bazeaza pe doua
principii :
 1.    Inhibarea sau suprimarea activitatii tonice
reflexe, cu rezultatul reducerii si reglarii tonusului
muscular.
 2.    Facilitatea integrarii reactiilor superioare de
ridicare si echilibru in secventa de dezvoltare
adecvata, urmata de un progres in activitatile
elementare.
Le Metayer propune o tehnica de relaxare a
membrului superior afectat.

In primul rand, umarul purtat in adductie si rotatia interna, cu

cotul in extensie. In acest moment se face pronatia si flexia
pumnului, extensia degetelor fiind relativ usor de efectuat. Apoi
urmeaza extensia pumnului, cu extensia degetelor si policelui,
supinatia. Bratul este dus în abductie, mentinand extensia
mainii.
In aceasta pozitie se fac miscari de rotatie si scuturari ale
bratului. Daca muschii nu sunt complet relaxati, se continua, in
retroductia bratului, mana este complet extinsa.
Exercitii pentru stimularea
echilibrului

Educarea echilibrului incepe inca

din postura papusii. Prin presiuni
neasteptate dar nu bruste, atat in
sens lateral cat si antero-posterior,
alternativ, copilul este invatat sa se
apere de cadere si sa revina in
pozitie corecta. Reeducarea
echilibrului in sezand incepe la
marginea mesei(patului). Se vor
aplica presiuni usoare inainte,
inapoi, intr-o parte si in alta
 Reeducarea mersului
 
Reeducarea mersului se face in etapa in care copilul, cu
membrele inferioare relativ bine aliniate, isi mentine singur
capul si trunchiul si are posibilitatea de a se servi independent
de cel putin un membru superior, adica a parcurs oarecum
etapele descrise pana acum. Copilul va fi tinut de bazin,
kinetoterapeutul fiind în spatele lui si va imprima miscari de
rotatie ale bazinului.
Concluzii:

-medicina recuperatorie si kinetoterapia determina o reabilitare al statusului motor

al pacientului.

-revenirea se datoreaza S.N.C

-integrarea pacientului intr-un program de recuperare trebuie facuta cat mai

precoce

-utilizarea mijloacelor ajutatoare de mers

- postura echilibrul si mersul sunt extrem de importante pentru pacientul

hemiplegic

-mersul reprezinta independenta persoanei afectate si imbunatatirea calitatii vietii

Recomandări:
Kinetoterapeutul-unul dintre cei mai
importanti membrii al echipei medicale
multidisciplinare
Principiul accesibilităţii :
• de la simplu la complex;
• de la uşor la greu;
• de la cunoscut la necunoscut
Principiul individualizarii