Mihalcea Alin

KINETOTERAPIA SI COLOANA VERTEBRALA

Medicina moderna nu se mai multumeste numai cu rezultatul tratamentului

medical ci cauta sa redea pacientului capacitatea functionala necesara unei vieti
active.
Terapeutica moderna cauta sa reduca la maxim pierderile patologice
prelungite sau definitive punand accent pe conservarea si recuperarea functiei
periclitata sau afectata de boala.
In activitatea de recuperare functionala un rol important ii revine
kinetoterapiei.
Terapia prin miscare intra in actiune concomitent cu celelalte mijloace
recuperatorii, in cadrul planului terapeutic general, fara a exclude alte terapii
Obiectivele kinetoterapiei in cadrul recuperarii finctionale sunt realizate prin
mijlocul sau de baza, exercitiul fizic.
Exercitiul fizic este reprezentat ca o actiune voluntara, deliberat conceputa si
repetata sistematic in cadrul unui proces educational, in scopul realizarii unor
obiective concrete.
Kinetoterapia sub diversele sale forme, practicata in salile special
amenajate, are rolul principal de recuperare printr-un program sustinut si dozat,
adecvat afectiunii ce este de tratat.
Tratamentul tulburarilor de statica vertebrala determinate de epifizita de
crestere presupune o egala preocupare atat pentru corectarea morfologica, cat si
pentru recuperarea functionala a coloanei vertebrale.
Calitatile morfo-functionale ale coloanei vertebrale trebuie raportate la
starea celorlalte componente toracice si de vecinatate (bazin, membre, etc.) precum
si sferei somato-functionale generale a corpului lucru de mare importanta ce este
rezolvat de kinetoterapie.
Tratamentul de recuperare functionala prin kinetoterapie are la baza
corectarea disfunctiilor statice si dinamice, care au ca urmari cel putin diminuarea
dezechilibrelor presiunilor, avand drept consecinta reducerea si indepartarea algiilor
rahidiene.
Kinetoterapia pe langa rolul sau curativ, influentand o serie de verigi
fiziopatologice, are de asemenea actiune preventiva, prin reeducarea staticii locale.
tonificand si decontracturand masele musculare in cadrul unei reeducari posturale si
kinetice generale.
Mijloacele existente pentru aplicarea kinetoterapiei in afectiunile
determinate de tulburarile de statica vertebrala, denumita si cifoza adolescentilor,
sunt extrem de variate.
Ceea ce am considerat mai important a fost alegerea lor, adecvate cazurilor
studiate, si asocierea acestora cu mijloacele din celelalte terapii: hidroterapie,
electroterapie si ortetica, pentru ca prin acest proces complex de recuperare sa
putem ameliora si indeparta tulburarile statice determinate de Scheuermann.
CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT KINETOTERAPEUTIC PRIN MIJLOACELE
KINETOTERAPIEI
Programul de kinetoterapie aplicat in decursul desfasurarii cercetarii a fost
adaptat fiecarui caz in parte, specific afectiunii si cauzei care a determinat-o.
1

Terapia prin miscare a facut parte integranta din programul complex de

recuperare functionala in care au fost cuprinse si mijloacele fizioterapeutice
(electroterapie, hidroterapie, masaj) atunci cand a existat durere, masajul precum si
mijloace asociate din sport: volei, inot.
Principalele obiective ale tratamentului recuperator au fost:
a) combaterea durerii;
b) asuplizarea coloanei vertebrale si a centurii scapulare in zonele cu rigiditate
crescuta;
c) invatarea si adoptarea posturii corecte in viata zilnica si profesionala,
precum si indepartarea factorilor mecanici iritativi;
d) tonifierea musculaturii hipotone paravertebrale in conditii de scurtare,
precum si a musculaturii abdominale si tonifierea in conditii de alungire a
musculaturii lombare si pectorale. De asemenea s-a avut in vedere si corectarea
dezechilibrelor musculare care perturba functia statica si dinamica a coloanei
vertebrale.
e) imbunatatirea functiei respiratorie, prin restabilirea unei mecanici respiratorii
functionale bazata pe un control bun al participarii costale si amplificarea cursei
diafragmatice;
f) constientizarea pozitiei corecte coloanei si a bazinului prin metodologia scolii
spatelui school back.
Pentru combaterea durerii s-au folosit urmatoarele mijloace:
- masajul: sub forma de efleuraj, frictiuni, framantat, vibratii, masaj transversal
Cyriax, presiuni statice.
Tehnicile de aplicare au fost manuale sau cu aparate vibratorii.
- electroterapia: s-a aplicat sub forma de curenti diadinamici, interferentiari,
ionizari cu novocaina, ultra sunete,TENS pe zonele dureroase, in scop
antalgic. - hidroterapia: se foloseste in scop pregatitor pentru programele de
kinetoterapie cat si ca forma de tratament recuperator, sub forma de inot.
- termoterapia locala sub forma de infra rosii a fost aplicata pentru calmarea
durerilor.
Asuplizarea locala a zonelor cu rigiditate a fost blanda si riguroasa,
adaptata pacientului. Aceasta s-a realizat prin mobilizari pasive, stretching si
mobilizari active.
Pentru tonifierea musculaturii s-a recurs la exercitii cu ingreuere, constand
in obiecte tip haltera, banda elastica, aparate de forta si exercitii izometrice.
Reeducarea posturala s-a facut in fata oglinzii si in diverse momente fara
control vizual prin: cunoasterea pozitiei defectuase, invatarea pozitiei corecte,
sustinerea acestora si folosirea lor in diverse activitati.
Intrucat Epifizita Scheuermann determina modificari structurale osoase,
discale si ligamentare, redoare accentuata si un potential evolutiv marcat,
reeducarea posturala este asociata cu purtarea corsetului ortopedic sau a hamului
de memorie.
Ca reguli de viata se indica evitarea activitatii fizice intense, a
ortostatismului prelungit si se indica combinarea activitatii zilnice cu repaus in pozitii
corijate.
Odihna se recomanda pe un pat tare, cu o perna mica sub cap cat sa
mentina lordoza cervicala, fiind adoptata fiecarui caz in parte, pentru a favoriza
corectia relaxata a curburilor.
Pentru activitatile scolare sau profesionale se recomanda a se folosi
mobiliere confectionate in scopul unei tinute corecte.
Protocolul tratamentului kinetoterapeutic
Tratamentul terapeutic :
2

I etapa: - a constat in luarea la cunostinta a defectelor posturale, reeducarea

posturala si asuplizarea practicata in scop corector. Aceasta prima etapa a durat 58 sedinte, insotite de relaxare si invatarea pacientului de a pastra pozitiile corecte in
viata zilnica.
II etapa: - este etapa corectiva. In acesta etapa un rol important il ocupa
asuplizarea si tonifierea musculara caracteristica deviatiilor, fiind in masura sa
mentina corectia. Se trece la tonifierea generalizata a musculaturii trunchiului si a
membrelor. Programul de kinetoterapie invatat la sala se continua si la domiciliu.
III etapa: - este etapa de consolidare si readaptare. Aceasta este etapa in care
se tinde sa se fixeze rezultatele obtinute pana aici.
Reeducarea posturala in aceasta etapa, inglobeaza toate gesturile
obisnuite si vizeaza automatizarea pozitiei corecte.
Asuplizarea se efectueaza in vederea mentinerii supletii normale si au loc
in toate planurile.
Activitatea musculara generalizata se practica din ce in ce mai intens
orientandu-se spre o activitate normala.

Program de kinetoterapie
Programul kinetic ce se efectueaza este, in general de la mai multe luni la
cativa ani, in raport cu varsta si deformatiile prezentate, si va fi reluat in caz de
reusita. De asemenea, urmarirea subiectului tratat va fi facuta continuu, iar la copii
pana la sfarsitul perioadei de crestere.
Exercitii posturale
Subiectul va lua cunostinta de deficitul sau postural si a corectiilor
necesare, fie la o oglinda cu trei fete, ce permite sa fie vazut profilul fara rotatia
capului sau a trunchiului, fie in ortostatism cu spatele la un plan dur, fie din decubit
dorsal pe plan dur, permitand astfel sesizarea deficientelor.
1.
In fata oglinzii: redresarea activa a segmentelor corpului executate atat
din fata cat si din profil.
2. In fata oglinzii: - in ortostatism, cu mainile impreunate pe crestetul
capului, toracele si lomba drepte: se realizeaza intinderea in ax contra usoarei
presiuni date de maini; se merge prin camera in aceeasi pozitie; coatele sunt trase
spre inapoi, dar fara sa determine cresterea lordozei.
3. Din ortostatism cu corectie locala, cu asocierea corectiilor intregii coloane
si mentinerea acestora cu purtarea unui sac pe cap.
Mobilizare: cu mentinerea saculetului pe cap, se efectueaza exercitii: extensie pe
varfuri si semiflexia membrelor inferioare.
4. Din aceeasi pozitie de mai sus, se mentine greutatea pe cap, in timp ce se
efectueaza unele exercitii mai generale: mers cu greutatea pe cap normal, pe
calcaie, pe varfuri; bratelor li se lasa libertatea de miscare; ridicarea verticala a
bratelor, cu haltere; se mentine corectia in pozitie aplecat inainte.
5. In ortostatism, langa un spalier, cu calcaiele la o distanta de 12 15 cm, se
apleaca corpul spre inapoi, pana cand ceafa si spatele se sprijina de scara fixa;
lomba aplatizata; se flecteaza genunchii, alunecand in jos cu corpul pe spalier, apoi
genunchii se extind si trunchiul urca mereu pastrand contactul cu scara. Se inclina
corpul inainte pe glezne, pana se ajunge la verticala si, mentinand pozitia dreapta
de pe spalier, se merge prin camera.
Exercitiul se repeta dar cu mainile la ceafa si coatele trase inapoi.
3

6. Aceeasi pozitie in ortostatism, cu spatele la spalier, se efectueaza

retroversia bazinului, genunchii usor flectati la inceputul exercitiului spre a avantaja
retroversia, apoi intinsi. Urmeaza extensia axiala si retropulsia capului si a gatului, la
care se asociaza fixarea scapulara si ridicarea la verticala a unui brat, apoi a
ambelor brate.
7. Sezand cu piciarele incrucisate (pozitei mahomedana), cu mainile intre
coapse, coloana dorsala si lombara se mentin drepte:
- se flecteaza capul (barbia in piept), apoi se revine la pozitia verticala cu intindere
axiala
- idem, dar din flexie se trece direct in extensie, apoi in vertical;
- flectarea capului inainte, apoi flexie extensie, pe planul de 45 stang, apoi
drept. Dupa fiecare miscare se trece prin pozitia verticala, cu intindere in ax;
- Circumductie a capului miscare lenta.
8. Pozitie: asezat liber pe sol, genunchii indoiti, plantele pe sol. Se cauta o
lordoza corijata. Mobilizarea: extensie axiala a capului si gatului cu coborarea
barbiei.
9. Pozitia initiala: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele cu plantele pe
sol. Mobilizare: bascularea inapoi a bazinului, extensie si retropulsie a gatului si
capului. Asocierea celor doua corectii de mai sus si a fixarii scapulare. Retroversia
bazinului prin contractia simultana a abdomenului si fesierilor, cu rotatia externa a
membrelor inferioare .
10. Cucat ventral cu o perna pneumatica sub abdomen: redresarea activa si
pasiva a umerilor, capului, gatului si coloanei in atitudine corecta, prin extensie a
trunchiului.
11. Decubit ventral, cu bratele pe langa corp, fata privind in jos: se ridica
apoi capul cu vativa centrimetri de la sol si se executa intinderea axiala a gatului; se
roteaza capul din aceasta pozitie spre unul din umeri, continandu-se intinderea
axiala; se lasa capul in jos, sa atinga solul cu barbia si se revine la pozitia initiala (cu
fata in jos) cu relaxare. Se executa si in sens invers.
Exercitii de mers
1. Mers cu mainile la ceafa cu ducerea cate unui genunchi indoit la piept.
2. Mers cu o minge medicinala pe cap, sustinuta din lateral, cu ridicarea cate
unui genunchi indoit la piept.
3. Mers cu ducerea bratelor prin inainte sus, cu arcuire, avand un baston apucat
de capete.
4. Mers cu mainile la ceafa, simultan cu extensia ampla a catre unui picior.
5. Mers pe varfuri cu pasi mici, cu un baston la spate peste omoplati, tinut intre
coate.
6. Mers cu respiratie, ducand mainile prin inainte sus si coborandu-le prin latera
Exercitii de asuplizare
Acestea se efectueaza in special in plan sagital si anume in timpul unor mici
expiratii pentru a oferi sistemului muscular un maximum de destindere.
A. Asuplizari ale coloanei dorsale.
1. Pozitie patrupeda. Alunecare in fata, coapsele verticale, bratele intinse
inainte, mainile la sol, trunchiul mult inclinat in fata, permitandu-se maximum de
actiune la D6 - D8. Mobilizare: miscare activa de impingere a pieptului pe sol pe o
expiratie relaxata.
2. Pozitie: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele cu plantele pe perete,
cu sau fara perna asezata la varful cifozei. Mobilizare: miscare toracovertebrala
efectuata de catre kinetoterapeut pe expiratii relaxate.
3. Pozitie: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele la zid, bratele de-a
lungul corpului cu haltere de 1- 2 kg in maini, mentinandu-se corectiile
4

facute. Mobilizare: ducerea bratelor inapoi, vertical, apoi in prelungirea trunchiului

in inspir; se revine in expir.
Dificultatea exercitiului se va creste prin aplicarea unei pernite la nivelul
varfului cifotic.
4. Pacientul asezat in decubit dorsal pe un plan inclinat, executa asuplizari cu
capastrul al regiunii cervico- dorsale .
5. Pozitie: semisuspensie dorsala cu picioarele pe sol, cu un contrasprijin, o
perna dorsala de la 1 cm deasupra maximului convexitatii dorsale, cu mentinerea
retroversiunii bazinului prin blocaj lombar in corectie, capul si gatul retropulsate.
Mobilizare; impingerea cu picioarele in timpul expiratiilor relaxante.
6. Sezand pe scaun, cu spatele sprijint de spalier, picioarele departate la
nivelul coapselor cu plantele pe sol. Subiectul prinde banda elastica, de capete
apucat, si se executa asuplizari ale coloanei cervico- dorsale. Capul se mentine lipit
de spalier .
7. Asezat pe banca de gimnastica cu coloana cervico- dorso- lombara lipita de
scara fixa. Se efectueaza asuplizari cu ajutorul corzii si a capastrului .
8. Pozitie: decubit ventral la capul mesei, cu picioarele pe sol, genunchii
indoiti, cu bratele incrucisate pe masa, cu o chinga plasata 1 cm dedesubtul curburii
maxime ca sa blocheze zona dorsala inferioara. Mobilizare; se retropulseaza capul si
gatul mentinute in corectie, cu impingerea concomitenta a mainilor si antebratelor.
Se actioneaza asupra partii superioare a cifozei dorsale si a proiectiei anterioare a
gatului. Exercitiul se recomanda in cifozele inalte .
9. Banca de gimnastica, este spriginita la un capat de sipca a 6-a a
spalierului. Pacientul in decubit dorsal, pe banca, prinde cu mainile sipca de care
aceasta este sprijinita. Se efectueaza contractie izometrica pentru cateva secunde si
apoi se revine pentru relaxare
10. Pozitie: in genunchi semiasezat pe calcaie, bratele intinse inainte, mainile
pe sol, subiectul relaxat. Mobilizare: impingere de catre kinetoterapeut a sacrului in
sensul retroversiunii bazinului si asupra coloanei lombare in sens de alungire. Miscari
active de retroveriune a bazinului.
11. Pozitie: decubit dorsal cu picioarele ridicate. Mobilizare: flexia membrelor
inferioare si apoi intinderea lor de catre kinetoterapeut, care actioneaza in axul
coapselor si apoi de catre pacientul insusi, care tractioneaza cu bratele.
12. Pozitie: asezat pe sol, cu membrele inferioarea mai mult sau mai putin
intinse, cu mainile pe baza spalierului sau la glezne. Mobilizare: flexia trunchiului pe
membrele inferioare, pastrand corectia dorsala. Se tine cont de adaptare ca pentru
exercitiul precedent.
Exercitii de tonifiere
Tonifierea musculaturii dorsale este deosebit de importanta, mergand
mana in mana cu fixarea scapulara. Se incepe cu activitatea de redresare a coloanei
dorsale si se continua cu tonifierea musculaturii scapulare. Exercitiile se vor efectua
din decubit ventral, decubit dorsal, din asezat si din ortostatism.
1. Decubit ventral, cu mainile prinse la nivelul feselor; se efectueaza adductia
puternica a scapulelor; mentinerea pozitiei, apoi revenire cu relaxare.
5

2. Decubit ventral, cu fruntea pe sol, mainile cu palmele in jos, in dreptul

urechilor: se adduc scapulele, ridicandu-se palmele de pe sol (coatele si pumnii
raman paralele cu solul); se mentine pozitia, apoi se revine cu relaxare.
3. Tot din decubit ventral cu o perna pneumatica sub abdomen: extensia
trunchiului cu ducerea bratelor oblic sus cu inspiratie, revenire cu expiratie.
4. Decubit ventral, bratele indoite la umeri cu cate o greutate in fiecare mana:
ridicarea greutatii de pe sol, bratele raman indoite din umeri.
5. Decubit ventral la marginea mesei, capul in prelungirea corpului, antebratele
in sprijin pe masa. Pacientul executa extensia membrelor inferioare, redresand
intreaga coloana vertebrala .
6. Decubit ventral la marginea mesei, genunchii indoiti sub masa, bazinul
basculat se plaseaza o chinga dedesubtul maximului de curbura dorsala, capul in
prelungirea corpului, antebratele in sprijin pe masa in fata capului.Cu ajutorul
bratelor, capul reculeaza puternic inapoi pentru a redresa intreaga curbura dorsala
superioara pana la nivelul chingii.
7. Aceeasi pozitie si acelasi exercitiu cu aplicarea unui sac de nisip a carui
greutate poate ajunge la 10 kilograme la nivelul cefei. Actiunea de tonifiere a
musculaturii este crescuta fata de exercitiul anterior, in functie si de greutatea
sacului.
8. Tot din aceeasi pozitie si acelasi exercitiu, cu miscari ale bratelor. Mainile se
aseaza la nivelul umerilor, mentinandu-se pozitiile de corectie, apoi antebratele se
indeparteaza lateral si in continuare in jos de-a lungul corpului.
9. Din decubit dorsal, dupa efectuarea tuturor corectiilor cap, gat, bazin,
bratele lateral, antebratele vertical, se executa retropulsia capului si a coatelor spre
a decola omoplatii in timpul unei inspiratii.
10. Din aceeasi pozitie si acelasi exercitiu, suprimand in mod progresiv ajutorul
bratelor. In raport cu supletea scapulara existenta, bratele pot lua diferite pozitii:
lateral, de-a lungul corpului, la ceafa.
11. Mentinand pozitiile anterioare se efectueaza exercitii pentru musculatura
abdominala, cu respiratie ritmica, sub forma de: pedalaj, forfecare cu gambele
tinute la verticala, indepartarea gambelor.
12. Culcat dorsal pe banca de gimnastica, cu genunchii indoiti. De la nivelul
pieptului se face extensia bratelor ce tin un baston de capete apucat.
Kinetoterapeutul poate ajuta la mentinerea genunchilor indoiti
13. Culcat dorsal, cu genunchii indoiti la piept, in lungul unei banci de
gimnastica: tarare prin tractiune simultana sau alternativa a bratelor la capatul
celalalt al bancii. Intre repetari se executa exercitii de respiratie.
14.
Pozitie: sezand pe banca de gimnastica. bratele in prelungirea corpului.
Kinetoterapeutul ajutand la extensia bratelor si a trunchiului.
15. Sezand in pozitie mahomedana, bratele atarna libere pe langa corp se fac
rotatii ale umarului dinainte - inapoi, trunchiul ramane mereu drept.
16. Sezand in pozitie mahomedana, cu bastonul prins de capete la nivelul
omoplatilor, se ridica deasupra capului si apoi se aseaza inapoi in spate pe scapule.
17. Asezat, bazinul si spatele lipite de perete, bratele lateral, antebratele
inainte si perpendicular pe perete. Se efectueaza o retropulsie a capului si a
coatelor, decoland omoplatii in inspiratie.
18. Sezand pe un scaun: aplecarea trunchiului inainte cu extensia spatelui si
ducerea bratelor indoite la umar, coatele lipite de trunchi, izometrie 5 10 secunde.
19. Sezand pe banca de gimnastica si avand un baston de-a lungul coloanei
vertebrale, prins la un capat de banca iar de celalalt capat pacientul il apuca cu
ambele maini, (bratele indoite la nivelul cefei). Se executa usoare extensii ale
coatelor si implicit a trunchiului, mentinand contactul coloanei cu bastonul.
6

20. Stand cu fata la scara fixa apucat la nivelul umerilor: indoirea genunchilor
cu arcuire (1, 2, 3) pastrand capul si gatul in extensie, revenire (4).
21. Din atarnat la spalier (cu fata, apoi cu spatele la acelasi aparat), se flecteaza
lent genunchii. Kinetoterapeutul facand presiuni la nivelul zonei dorsale.
Exercitii de constientizare a pozitiei corecte a coloanei
Kinetoterapia trebuie sa lase locul programului de kinetoprofilaxie secundara, de
prevenire a recidivelor, program ce poarta denumirea de scoala spatelui (school
back).
1.In ortostatism la spalier, cu calcaiele la 25 30 centimetri distanta de scara fixa,
apoi apropiindu-le treptat.
2. In ortostatism: o mana, cu palma in sus, la nivelul pubelui; a doua, cu palma in
jos, la nivelul xifoidului se exerseaza scurtarea si marirea distantei dintre cele doua
maini.
3. In ortostatism: flectarea la 90 a trunchiului, si mobilizarea bratelor. Se execura
rotari spre inapoi a acestora , extensii.
4. In ortostatism: se executa genuflexiuni cu spatele sprijinit de spalier.
5. In sezand, pozitie mahomedana cu spatele lipit de spalier, tragerea inspre volan
a scaunului soferului.
6. Din sezand, cu sprijin pe maini la spate: se executa lordozari si delordozari.
7. In sezand: ridicarea bratelor spre orizontala, apoi spre zenit, ridicarea coapselor,
abducerea lor.
8. Din pozitia patrupeda se executa extensii alternative ale bratelor.