METODA BOBATH TRANSFERAREA POZITIILOR REFLEXINHIBITOARE IN POZITII FUNCTIONALE !

Conceptul Bobath a fost dezvoltat de Berta Bobath, un medic german care a emigrant in SUA in anii 30, impreuna cu sotul sau ceh, neurolog si psihiatru. In SUA, Bertha Bobath s-a specializat in probleme neurologice si a deschis un centru pentru copiii cu tetrapareza spastica. La acea vreme se credea ca persoanele afectate de o boala neurologica nu pot sa-si revina complet sau sa-si recapete abilitatile pierdute. Cei doi soti au publicat n perioada 1950-1953 ntr-o serie de articole, fundamentarea teoretic a metode lor de tratament. Aceast teorie vine dup muli ani de observaii atente i o experien bogat (peste 160 bolnavi cu paralizie spastic de origine cerebral aflai n tratament prelungit INDICAII TERAPEUTICE Metoda BOBATH este o metod preioas fiind folosit n recuperarea persoanelor suferinde de leziuni ale sistemului nervos central: - infirmitate motorie cerebral; - hemiplegie/hemiparez; - boala Parkinson; - scleroza n plci; - leziune incomplet a mduvei spinrii; - traumatism cranio-cerebral, tetrapareza spastica, , scleroza multipla, leziuni cerebrale, probleme de echilbru, etc. Analiznd cauzele infirmitii motorii cerebrale a acestor pacieni,autorii au ajuns la concluzia general admis azi c urmtorii factori contribuie la complexitatea aspectelor observate: 1. Tulburrile senzoriale de grade diferite 2. Spasticitatea 3. Dezordinea mecanismului postural reflex 4. Lipsa modalitilor de micare selectiv 1. Tulburrile senzoriale sunt n majoritatea cazurilor rezultatul tonusului crescut n muchi. Tonusul crescut i micrile necoordonate pe care le produce determin n proprioceptori imagini senzoriale monstruoase, care mresc la rndul lor dezordinea motorie. Tulburrile senzoriale pot fi: tulburri ale discriminrii tactile - tulburri ale aprecierii poziiei - tulburri ale aprecierii micrii astereognozie - tulburri ale percepiei spaiale i corporale Avnd simul postural lezat, fr orientare n spaiu aceti pacieni nu mai sunt capabili s dirijeze corect o micare. Pentru copilul spastic, aceste tulburri sunt i mai grave, pentru c acesta nu a avut niciodat o percepie corect, deci nu are o imagine corect kinestezic. 2. Spaticitatea - este rezultatul eliberrii activitii tonice reflexe. Cauza tulburrilor motorii este n mare msur datorat eliberrii cilor primitive reflexe de postur i micare de sub inhibiia

cortexului (lezarea tractului cortico-spinal piramidal i a tractului reticulo-spinal). Inhibiia central nu este un fenomen dezvoltat n ntregime la natere; ea se instaleaz, pentru multe acte motorii, odat cu evoluia individului. 3. Dezordinea mecanismului postural reflex- mpiedic achiziionarea micrilor active, care stau la baza automatismului. Acest automatism se ctig n primii 5 ani de via i coordonarea normal a acestor micri fundamentale este esenial pentru nvarea corect a activitilor funcionale. Din punct de vedere terapeutic, autorii subliniaz trei grupuri de reacii posturale automate: - reacii de ridicare - reacii de echilibru - reacii adaptative ale tonusului muscular , ca o protecie mpotriva forelor gravitaiei. 4 . Lipsa modalitilor de micare selectiv este prezent n toate cazurile, cu excepia celor foarte uoare.

OBIECTIVELE TERAPIEI 1. Normalizarea tonusului muscular 2. Inhibiia reflexelor primitive anormale prin gsirea pentru pacient a unor poziii reflexinhibitoare, total sau, mai adesea, parial opuse posturii iniiale anormale a pacientului 3. Facilitarea reaciilor automate de redresare, echilibru, protecie ale pacientului

Baza conceptului Bobath sta in facilitarea miscarii de catre fizioterapeut. El nu trebuie sa-l invete pe pacient cum sa faca o miscare ci sa o faciliteze. Acest lucru este posibil prin alungirea muschilor scurti, prin mobilizarea articulartiilor rigide, prin intarirea muschilor slabiti. Sau, mai simplu, prin stabilizarea partilor instabile si prin mobilizarea celor rigide. Prin metoda Bobath, fizioterapeutul invata pacientul cum sa se miste intr-un mod cat mai eficient pentru a-si conserva energia, a micsora gradul de uzura al corpului si a reduce durerea pe care o simte. Scopul este ca pacientul sa-si educe mintea si corpul pentru a reusi sa se miste mai usor, implicand cat mai multe parti ale corpului, folosind toate miscarile pe care poate executa deja si incercand sa-si imbunatateasca abilitatile locomotorii.Daca o parte a corpului nu poate fi folosita corespunzator pentru ca este rigida sau dureroasa, fizioterapeutul va ajuta la gasirea unui echilibru si va incerca sa gaseasca o modalitate prin care toate partile corpului pot participa la miscare. Tratamentul paraliziilor spastice cerebrale Autorii subliniaz c scopul tratamentului nu trebuie s fie tonifierea musculaturii paralizate deoarece acest efort nu face dect s creasc tonusul muscular, spasticitatea. Tratamentul nu se bazeaz, deci, pe un antrenament muscular i pe reeducarea modalitilor de micare. n timpul tratamentului, care e bine s nceap ct mai curnd, nainte s se dezvolte posturi

vicioase i scheme de micare anormale, pacientul trebuie s primeasc ct mai multe senzaii posibile asupra TONUSULUI, POSTURII iMICRII. INHIBAREA ACTIVITII TONICE REFLEXE se face prin gsirea pentru pacient a unor poziii reflex inhibitoare. Poziiile reflex - inhibitoare sunt total sau parial opuse posturii iniiale anormale a pacientului. La copilul ma imare, aceste poziii pot fi meninute activ, pentru un anumit timp, sub controlul kinetoterapeutului. Adultul poate fi meninut timp ndelungat ntr-o astfel de poziie reflex inhibitoare sau poate s nvee s o adopte singur. Ele depind de reflexele tonice ale gtului i de reflexele labirintice, deci poziia capului i a corpului n ntregime este foarte important. Pozitionarea are de invins la inceput o rezistenta data de pozitiile gresite ale pacientului; inlaturarea rezistenteimentinerea intr-o astfel de pozitie timp indelungat, pozitie pe care, apoi, o adopta singur Kinetoterapeutul poziioneaz, deci, mai nti capul i gtul apoi trunchiul, umerii i oldurile, pentru a obine o redistribuire a tonusului mai apropiat de normal n segmentele distale (mn, picior). Posturile reflex inhibitoare pleac de la marile articulaii, care sunt folosite ca PUNCTE CHEIE. n acest fel, spasticitatea scade att de mult pe parcursul tratamentului, nct, ntr-o etap avansat a recuperrii, este suficient s poziionm numai punctul - cheie i membrul respectiv se va putea mica. Punctele cheie de control (Les points clefs de controle Marc GROSS C.H. Mulhouse)

MIJLOACELE TERAPEUTICE inhibarea sau suprimarea activittii tonice reflexe, cu rezultatul reducerii i reglrii tonusului muscular; facilitarea integrrii reactiilor superioare de ridicare i echilibru n secvena lor de dezvoltare adecvat, urmat de un progres n activitile elementare. Tratamentul se bazeaz pe o reeducare a modalitilor de micare. Inhibarea activitii tonice reflexe gsirea pentru pacient a unor poziii reflex-inhibitoare. n aceste poziii, fluxul impulsurilor nervoase n canalele stabilite vicios de bolnav este blocat, n timp ce se deschid noi cai pentru o activitate diferit i mai normal. Inhibiia spasticitii poate s: plece de la punctele cheie; s se produc prin ntinderea lent i meninut a lanului muscular spastic; sa se instaleze prin poziionare, sau prin autoinhibiie

Punctele cheie de poziionare n vederea reducerii spasticitii pot fi mprite n:

puncte-cheie centrale reprezentat de poziionarea capului, deci de propriocepia musculaturii cefei puncte-cheie al mobilitii reprezentat de centura scapular puncte-cheie al stabilitii reprezentat de centura pelvin Kinetoterapeutul poziioneaz deci mai nti capul i gtul, apoi trunchiul, umerii i oldurile, pentru a obine o redistribuire a tonusului mai apropiat de normal n segmentele inferioare

Confor legii lui Von Uexcuel fluxul aferent favorizeaza contractia muschilor intinsi, in timp ce muschii scurtati sunt in stare de inhibitie.

Pozitiile reflex-inhibitorii pt CAP

Capul rotat spre memrul afectat, in usoara extensie (tonusul flexor) Capul rotat spre partea sanatoasa, in flexie (tonusul flexor) Capul in poz simetrica, flexat puternic inainte, bratele incrucisate pe piept, mainile apuca umerii opusi; flectarea membrului b infefior din sold + abd genunchi (scade spasticitatea) Reflexul Magnus intoarcerea capului spre stg pasiv, bratul stg se intinde, bratul dr se flecteaza Reflexul Landau

Hiper extensia capului si trunchiului , flecteaza membrul superior

Pozitiile reflex-inhibitorii pt MemBrul SUPERIOR

Rotatia interna a bratelor (inhiba extensia) Rotatia externa a bratelor (inhiba flexia) Abductia orizontala (inhiba flexia gatului, a bratelor si mainilor) Ridicarea bratelor deasupra capului (inhiba flexia soldurilor si extensia trunchiului) Ridicarea centurii scapulare si alungirea flexorilor lat ai trunchiului (scaderea spast icitatii in membrul inferior

Pozitiile reflex-inhibitorii pt MemBrul INFERIOR

Flexia dorsala a halucelui (inhiba spasticitatea ext si permite flexia membrului inferior) Flexia soldului si abd se faciliteaza reciproc Abd +Rotare externa si extensia soldului si a genunchiului (combat spast pe flexiei si extensie membrului inf, distal) Abd bratelor + Rotatia externa (inhiba add picioarelorse obtine ridicarea in ortostatism)

Ridicarea in ortostatism
Stand pe genunchi , bratele pe langa corp - kt are o mana in reg occipitala si cealalta sub barbie, roteste capul spre stg/dr, iar bolnavul duce un gen inainte, concomitent cu incercarea de ridicare in ortostatism Rotatia trunchiului intre pelvis si centura scapulara (inhiba tonusul flexor si extensor, cu f acilitarea functiei de intoarcere si ridicare)

Extensia coloanei vertebrale inhiba flexia soldurilor si flexia sinergica a bratelor

Stimularea reactiilor de echilibru

Poz sezand, in patrupedie, pe genunchi, standstim prin impingeri usoare ale corpului de catre Kt Poz initialaasezat pe sol- scurte presiuni pe umar, imping dintr-o parte in alta; pacientul trebuie sa ridice bratul dinspre partea care este impins Pozitie initialasezand pe taburet; ca mai sus, dar reactiile sunt mai puternice (pac aseaza ambele maini pe umerii Kt, care provoaca extensia spatelui si dezechilibrari partiale Trunchiului Dar singura garanie a unei reduceri permanente a tonusului muscular,dup parerea autorilor, const n REACTIVITAREA REAC}IILOR POSTURALE (micri de rspuns spontan din partea pacientului obinute ntr-o postur reflex inhibitoare). Tehnica de obinere a micrilor de rspuns spontan este bazat pe existena reflexelor posturale integrate la un nivel superior (ex: n cadrul reflexului Landau, care persist mai mult vreme la copiii spastici, se poate provoca extensia capului i membrelor, n cadrul reflexului de pregtire pentru sritur, dup ce acesta apare, se poate provoca extensia membrelor superioare). De asemenea se stimuleaz prin toate mijloacele reaciile de echilibru ale corpului, provocndu-le i ntrindu-le prin repetare. Acest lucru se realizeaz pentru fiecare postur nou achiziionat (postura ppuii, eznd, patrupedie, pegenunchi, cavaler servant, ortostaism). Un alt principiu elementar al metodei este acela de a urmri ndeaproape TRECEREA PRIN DIVERSELE STADII DE DEZVOLTARE, de la rostogolire, trre, ridicare n eznd,mers n patru labe, mers pe genunchi, pn la ortostatism i mers independent. . BIBIOGRAFIE: - Arsene C., Tratat de neurologie, Ed. Medical, vol. I-II, Bucureti 1981; Cordun, M., Kinetologie Medical, Ed. Alma, Bucureti, 1999. - Dawnie, P., Neurology for physiotherapists, Ed. Cashs Textbook, Ed. Medical, Bucureti, 1993;

http://htmlimg3.scribdassets.com/2c46y3bge829lxw5/images/53-6ff873f958.jpg