100% au considerat acest document util (1 vot)
391 vizualizări4 pagini

Fisa Documentare Aluatul Dospit

Documentul descrie procesul de preparare a aluatului dospit, inclusiv metodele directă și indirectă. De asemenea, prezintă etapele procesului de preparare a aluatului dospit, precum și posibilele defecte, cauzele și remediile acestora.

Încărcat de

Raluca Fotache
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
100% au considerat acest document util (1 vot)
391 vizualizări4 pagini

Fisa Documentare Aluatul Dospit

Documentul descrie procesul de preparare a aluatului dospit, inclusiv metodele directă și indirectă. De asemenea, prezintă etapele procesului de preparare a aluatului dospit, precum și posibilele defecte, cauzele și remediile acestora.

Încărcat de

Raluca Fotache
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Modul 3 Sortimentul de preparate și băuturi

Fișa de documentare

II.2 Semipreparate de patiserie și cofetărie


II.2.1. Tehnologia de preparare a aluatului dospit

Aluatul dospit este aluatul in componenta caruia, pe langa faina, lichide si alte
ingrediente, se adauga drojdia de panificatie care, prin procesul de fermentare (cunoscut sub
numele de dospire), creeaza o porozitate accentuata, un volum crescut si un gust caracteristic
preparatelor.

Condiții care trebuie respectate pentru obținerea aluatului dospit:

• Să se respecte rețeta, ordinea operațiilor, parametrii de realizarea afiecărei operații


• sa nu contina o cantitate prea mare de zahar si grasimi care ar bloca activitatea celulelor de
drojdie;
• sa aiba capacitatea de a retine, in limite eficiente, o parte din gazele formate (CO2), pentru a
imprima porozitatea dorita ;
• sa fie consistent pana la moale, cu o elasticitate suficienta, pentru a ingloba o cantitate de gaze
care sa sporeasca volumul cu 25 -100%.
• faina trebuie să fie de calitate superioara, cu capacitate mare de hidratare, de formare a
glutenului si de retinere a gazelor.
• In cazul in care faina sau drojdia sunt de calitate inferioara, pentru a asigura, totusi, porozitatea
preparatului, grasimea se va adauga dupa a doua dospire, cand se framanta aluatul pentru
reimprospatarea aerului,
• Atat alimentele cat si camera de lucru sa fie mentinute la tempe¬ratura de 27 -30 °C.

Metode de preparare a aluatului dospit

I. Metoda directa presupune amestecarea concomitenta a tuturor componentelor


prevazute in reteta, urmata de fermentare.
Metoda directa se utilizeaza pentru obținerea preparatelor cu un numar redus de
componente si cu o cantitate scazuta de grasime (gogosi fantezi, cornuri umplute, batoane cu
branza etc.), produse de panificatie.
Prezinta avantajul ca scurteaza procesul tehnologic, dar si dezavantajul ca necesita o
cantitate in plus de drojdie, imprimand preparatelor un miros si un gust mai accentuat de
alcool, porozitate mai redusă.
Drojdie,făină, Lapte,ouă, sare Grăsime
lapte zahăr,arome

Prepararea
aluatului Dozarea materiilor prime
dospit

Prelucrarea primara

Prepararea Prepararea
maielei sodoului

Incalzirea la
Fermentarea maielei 27-30oC

Formarea aluatului
(framantarea)

Divizarea
Dospirea II
Modelare
Prelucrarea aluatului a
Dospirea III

Coacerea Umezirea suprafetei

Racirea

Expedierea

II. Metoda indirecta este cea mai folosita in patiserie si presupune realizarea următoarelor
operații:
1. Prepararea maielei
✓ se dizolvă zaharul in lapte cald, combinat apoi cu drojdia fluidizata cu zahar, pana la
omogenizare.
✓ Se adauga faina pentru obtinerea unui aluat de consistenta moale, care creeaza
mediu prielnic pentru dezvoltarea rapida a drojdiilor, in vederea. procesului de fermentare a
aluatului.
✓ Maiaua obtinuta se presara cu faina la suprafata si se lasa la fermentat (dospirea I) pana isi
mareste volumul. Se asigura o temperatura de 27 -30°C.
2. Prepararea sodoului se realizeaza:
✓ combinand ouale sau numai galbenusurile (in functie de aluat) cu sarea, pentru fixarea
pigmentului colorant.
✓ Se lasa in repaus 10 -15 min.
✓ Se adauga zaharul, aromele (lamaie,. vanilina, esenta de rom, dupa caz), se subtiaza cu
laptele
✓ si se incalzeste la temperatura de 27 -30°C.

3. Faza: Prepararea aluatului constă în frământarera și fermentarea aluatului


➢ Framantarea aluatului
Scopul frământării: amestecarea perfecta a materiilor prime in vederea hidratării fainii si
repartizarea lor uniforma in aluatul care se formeaza.
Modul de realizare:
- se combină maiaua cu sodoul pana se omogenizeaza,
- se incorporează treptat faina si se continuă framantare manuala sau mecanica (cu
malaxorul) pana la obtinerea unui aluat omogen, care a inglobat o cantitate de aer suficienta
procesului de fermentare.
- Se adauga, treptat, grasimea adusa la temperatura de 27-30°C, continuand procesul de
framantare 12-30 min.
- Pentru preparatele in a caror componenta grasimea este in cantitate mai mare (cozonac), se
adauga albusurile batute spuma cu o parte din zaharul prevazut in reteta, pentru a imprima
acestuia o porozitate mai mare.

➢ Fermentarea
Scopul fermentării: Fermentarea asigura porozitatea aluatului, modificarea proteinelor,
imbunatațirea gustului.
Regimul fermentării: durata: 20-90 min, la o ternperatura de 27-30°C.
Durata procesului de fermentare este determinata de: structura aluatului, calitatea fainii,
felul in care a avut loc framantarea etc.

4. Faza: Prelucrarea aluatului are loc dupa ce fermentarea a intrat in stadiul final si
aluatul si-a marit volumul de 2-3 ori. Ea cuprinde mai multe operații :
➢ Divizarea aluatului in bucati corespunzatoare gramajului specific fiecarui
preparat, tinand sema ca, in timpul coacerii si racirii, preparatele scad in greutate in tre 8-23%.
➢ Modelarea aluatului stabileste forrna specifica a preparatului si se realizeaza
manual in functie de natura preparatului. Se asigura aspectul exterior al preparatului, structura
uniforma si o porozitate crescuta miezului.
➢ Fermentarea finala (dospirea a- III-a) se refera la preparatul modelat, care a
pierdut o cautitate de aer prin modelare si si-a modificat volumul. Aerul, reimprospatat prin
modelare asigura cresterea in volum a preparatului intr-un timp mai
Parametrii dospirii finale: durata 20-30 min, temperature: 27-30°C si o umiditate
relativa a aerului de 75-85%.
Defectele, cauzele si remedierile aluatului dospit

Defectul Cauze Remedieri


— prezenta corpurilor -nu s-a realizat correct — se face prelucrarea primara a
straine in compoiienta prelucrarea primara alimentelor care nu s-au folosit
aluatului
— aglomerari de faina - sodoul a fost prea cald — aglomerari de faina se
sau de galbenus -zaharul s-a combinat cu oul fara sa se indeparteaza pe parcursul
amestece framantarii, iar cele de ou prin
- consistenta aluatului strecurarea
- se combinasodoului
cu un aluat care
prea moale sau prea -s-a folosit lichid prea mult sau prea putin are consistenta mai tare sau se
tare adauga lichid
- s-a folosit o cantitate prea mare de - nu se poate remedia
-miros puternic de drojdie
alcool - s-a depasit durata normala de
-porozitate excesiva fermentare
-aluatul a avut o cantitate prea mare de - se pot atenua acoperind-o cu un
drojdie strat de zahar farin
- suprafata aluatului - consistenta aluatului a fost prea moale
copt prezinta - s-a introdus la un foc prea puternic la
incretituri inceput
-faina nu a fost de calitate co- - se poate acoperi cu un strat
- suprafata fespunzatoare subtire de zahar farin
aluatului copt -aluatul a arut consistenta prea tare
prezinta crapaturi -dospirea f inala (III) insuficienta
- temperatura de coacere prea mare in
primele minute
- nu s-au respectat timpul si temperatura
de coacere
-in sectiune este -aluatul a fost prea dens
insufcient copt - nu a avut drojdie suficienta sau nu a
fost de calitate buaa
- datorita cuptorului prea incins, coaja - nu se poate remedia
superioara devine prea compacta,
-desprinderea inainte de a se termina procesul de
miezului de coaja crestere in voltuu. Vaporii si gazele
formate preseaza masa de aluat
desprinzand-o de coaja
- datorita tenperaturilor diferite din coaja
180 oC si miez 95 oC -asezarea pe gratare din lemn
- incruzirea - sunt asezate pe suprafete metalice imediat dupa scoaterea din cuptor
preparatelor reci si nu pe gratare (irnediat dupa - temperatura aluatului si apoi
scoaterea din cuptor) taierea
-este taiat imediat dupa scoaterea din
cuptor

S-ar putea să vă placă și