CURS NR 7.

ETICA SI DEONTOLOGIE

1. RASPUNDERE SI RESPONSABILITATE

1.1. Răspundere - legală, morală

1.2. Responsabilitate profesională, civilă
1.3. Neglijenţă, culpă, fuga de răspundere
1.4. roare !i gre!eală in nursing
1.". #eontologia actului medical
#intre domeniile activitatii umne, practica medicala presupune cele mai mai riscuri
 pentru profesionisti, personalul medical. $ersonalul medical nu poate invoca necunoasterea
legii. % NEMO CENSETUR IGNORAR LEGEM!) #omeniul medical este reglementat de
diferite tipuri de norme&legi si reguli. 'ncalcarea normelor atrage dupa sine diverse tipuri de
raspundere sau responsabilitati.
(ista mai multe tipuri de responsabilitate medicala si anume)
  Responsabilitatea disciplinara * statuata de +rdinul sistentilor edicali, prin odul de
tica si #eontologie, si care poate merge
merge pana la suprimarea dreptului de practica medicala.
  Responsabilitatea administrativa * a institutiei sanitare, de stat sau particulare, si care, de
obicei, este pecuniara. /pitalul poate face actiune recursorie impotriva asistentului medical in
culpa.
  Responsabilitatea juridica civila * de natura contractuala, care obliga asistentul la 0a da
ingrijiri constiente, atente si conforme datelor actuale ale stiintei0. ceasta responsabilitate se
 baeaa pe un contract
c ontract de mandat, contract de serviciu, contract nenumit, contract de prestare
servic
servicii
ii intele
intelectu
ctuale
ale sau contrac
contractt de dilige
diligenta
nta,, in functi
functiee de tara
tara impli
implicat
cata.
a. 'n ranta
ranta,,
raspunderea civila se baeaa pe intrunirea a trei conditii) prejudiciul material, moral sau
estetic, preumtia de vinovatie si legatura de caualitate intre ele.
  Responsabilitatea judiciara penala incrimineaa)

 greseli come ""ror #ro$esiilor * neindemanare, imprudenta, neatentie, neglijenta,

nerespectarea regulilor de comportament profesional.
 greseli s#eci$ice #ro$esiei me%ic&le * violarea secretului profesional, neasistarea unei
 persoane aflate in pericol, neinformarea bolnavului.
'n majoritatea caurilor, proba greselii o face bolnavul prin avocatul sau, dar in unele tari
%ermania asistentul medical este obligat sa-si probee inocenta.

1
 el mai frecvent intalnim )
 omisiuni de luare a consimtamantului pacientului pentru o investigatie sau
tratament - de aceea, in preent, consimtamantul se ia in scris, iar dovada lipsei lui o
face bolnavul5
 omisiuni de te6nica a diagnosticului si tratamentului, de supraveg6ere a bolnavului,
de alterare a prognosticului bolii prin refuul sau intarierea spitaliarii.
Responsabilitatea medicala se poate angaja pentru5
 7ncalcarea indatoririlor profesionale de serviciu5
 neindeplinirea indatoririlor profesionale de serviciu5
 7ndeplinirea defectuoasa a indatoririlor profesionale de serviciu.
#eontologia cuprinde normele morale aplicate 7n codul profesiei.
tica medicală se ocupă cu justificarea teoretică a normelor morale.
8ioetica este un mod de reolvare a conflictului 7ntre medicina te6nologică modernă !i normele
vec6i ale eticii profesionale.
r fi deci o punere de acord a normelor morale cunoscute cu noile progrese te6nologice. 9alorile
morale trebuie să domine toate celelalte valori dintr-o societate. nticii considerau etica o ramură a
filosofiei !i medicinei.
Responsabilitatea juridică este legată de posibilitatea aparitiei unor erori !i a unor gre!eli 7n practica
actului medical. ste de 7nţeles că, aparitia 7n timpul actului medical a unei multitudini de erori !i gre!eli
si efectele lor negative care se răsfr:ng asupra pacientului !i asupra unităţii sanitare unde se produc ele,
efectele negative asupra prestaţiei profesionale a celui care a gre!it, asupra calificării profesiei de
asistent medical !i, ca atare, asupra societăţii, trebuie cunoscute.
 Responsabilitatea profesională - e(primă asumarea consecinţelor actelor proprii de comportament
 profesional.
;n cadrul actului medical curativ&preventiv responsabilitatea profesională este ec6ivalentă cu
garantarea competenţei profesionale, cu asigurarea bolnavilor !i a societăţii de intervenţia corectă !i
 promptă a lucrătorului sanitar 7n situaţii legate de viaţă !i de sănătatea membrilor unei societăţi !i
totodată de acceptarea sancţiunilor 7n ca de e!ec.
Res#os&'ili"&"e& #ro$esio&l( 7mbracă, asadar, mai multe forme)
- Mor&l&  $&"& %e #ro#ri& cos"ii"&.
- Disci#li&r( $&*( %e ormele %eo"ologice s"&'ili"e %e org&ismele #ro$esio&le+

2
 - A%miis"r&"i,( c&re %e o'icei es"e '(e&sc( -#eci&r() i c&re se re$er( l&
res#os&'ili"&"e& $&*( %e is"i"*i& s&i"&r( %e s"&" s& #&r"icl&r&.
- /ri%ic&  #e&l& s& ci,il&
$entru acela!i act medical avem !i o responsabilitate juridică) penală sau civilă.
 Responsabilitatea penală pedepseşte  prejudicierea fiică, estetică sau morală a bolnavului de către
 personalul medical 7n timpul actului profesional.%pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii
unui organ sau simt, infirmitatea fiica temporara sau permanenta, avortul posttraumatic.
Co%i*ii #e"r & ,or'i %e res#os&'ili"&"e #e&l(0
 să e(iste un prejudiciu de sănătate sau al vieţii bolnavului5 să e(iste o legătură cauală 7ntre
eroare sau gre!eală !i prejudiciu. 'n dreptul penal cand vb despre un prejudiciu sau reultat
vatamator ne referim la urmatoarele situatii)
 ucidere din culpa %in caul decesului pacientului
 vătămare corporală ce necesita pentru vindecare 7ntre 1<-=< de ile de ingrijiri
medicale
  pierderea unui simt sau organ %de e(. 7n caul unui avort ilegal in urma caruia
 persoanei căreia i s-a facut avortul i s-a facut 6isterectomie pentru a-i salva
viata.
 alta conditie pentru atragerea raspunderii penale este ca acest prejudiciu să se datoree
gre!elii sau erorii actului medical5
 să e(iste o vinovăţie a actului medical, adica a asistentului medical in legatura cu
nerespectarea obligatiilor profesionale, in legatura cu nerespectarea obligatiilor profesionale
si a prejudiciului suferit de pacient.
 să e(iste o legătură cauală 7ntre eroare sau gre!eală !i prejudiciu.
- Res#os&'ili"&"e& #e&l( se referă la infracţiuni !i delicte. 'ncrimineaă gre!eala prin )
 neindemanare
 imprudenţă,
 neatenţie,
 neglijenţă sau nerespectarea regulilor de comportament profesional precum !i violarea
secretului profesional.
 neasistarea unei persoane 7n pericol,
 neinformarea bolnavului asupra stării sale de sănătate.

3
  Infracţiunea este un act socialmente periculos, comis cu i"e*ie %mai grav sau %i cl#(, act care
este 7nscris !i pedepsit de odul penal. 'ntenţia !i culpa repreintă forme ale vinovăţiei, atitudine psi6ică
a unei persoane faţă de un act, atitudine care trebuie să fie aleasă de persoana respectivă 7n mod
con!tient, voit !i liber. Cele m&i ml"e &c"e %e m&l#r&is s" comise %i cl#&2 &ces"e& $ii% %e cele
m&i ml"e ori $orm& %e ,io,&"ie c c&re &c"ioe&3& #erso&ll me%ic&l.
Culpa medicală repreintă prejudicierea sănătăţii sau a vieţii unei persoane 7n cursul actului medical,
vinovăţia const:nd 7ntr-o greseala comisa din neatenţie, neglijenţă, ne7ndem:nare, ne!tiinţă etc. >oate
aceste situaţii sunt caue de gre!eli care atrag responsabilitatea juridică.
Greşeala  poate fi consecinţa ne7ndeplinirii unor obligaţii, ne7ndeplinire pe care un alt profesionist,
asistent medical con!tient !i aviat 7n acelea!i circumstanţe de lucru ar fi evitat-o.
;n unele ţări, %$ortugalia, 7n malpra(is se ţine seama de specialiarea, locul !i resursele te6nice ale
 persoanei vinovate. ;n ermania pacientul nu trebuie să aducă probe iar cel viat de gre!eală se poate
apăra.
;n cadrul gre!elii medicale este invocată lipsa consimţăm:ntului bolnavului la o investigaţie !i
tratament sau este invocată lipsa consimţăm:ntului prin lipsa de informare.
Al"e c&3e &le greelilor #ro$esio&le0
 omisiunile te6nice 7n timpul tratamentului5
 lipsa de supraveg6ere a bolnavului5
 comunicarea precoce a unui prognostic nefavorabil5
 aplicarea incompletă a tratamentului.
Gree&l& trebuie diferenţiată de ero&re2 care de asemenea duce la prejudicierea sănătăţii bolnavului
!i care se poate datora unor probleme te6nice ale aparaturii, unor substanţe cu termen depă!it utiliate 7n
unele analia, unor date ine(acte furniate de bolnav sau reactivitatii particulare a pacientului.
 /pre deosebire de greseala, eroarea apare in ciuda bunei credinte si a constincioitatii personalului
medical. ;n caul erorii orice alt profesionist, indiferent de calităţile profesionale !i intelectulale ar 
ajunge la acela!i reultat.
;n medicină se mai discută !i despre riscri #re,i3i'ile i im#re,i3i'ile, riscuri care pot fi evitate !i
riscuri care nu pot fi evitate.
R(s#%ere& 4ri%ic( & me%icli es"e soli%&r( c & &sis"e*ilor me%ic&li . edicul răspunde de
actul asistentului medical care a comis o gre!eală 7n cursul unui act medical recomandat de medic !i
 pentru care acesta nu avea pregătirea necesară. (emplu) provocarea unor arsuri 7n urma aplicării de apă

4
fierbinte la un bolnav sub narcoă de către infirmieră, cade 7n răspunderea asistentului medical !i
medicului ace!tia fiind obligaţi să supraveg6ee bolnavul !i infirmiera 7n acela!i timp.
pariţia unei infecţii 7n urma unei injecţii efectuate de asistentul medical antreneaă
responsabilitatea asistentului medical !i a medicului dacă acesta nu a dat indicaţiile precise privind
doele, ritmul !i calea de administrare.
;n general, bolnavul trebuie să primească 7ngrijiri atente, efectuate con!tiincios conform normelor 
 profesionale !i a datelor !tiinţelor medicale valabile la acea oră.
Categorii de culpă medicală
ulpa medicala, asemeni altor culpe, poate fi de mai multe forme)
Culpa „in agendo5  sau comisiva consta intr-o stangacie, imprudenta, nepricepere, nedibacie,
nepasare fata de cerintele bolnavului, folosirea inadecvata a conditiilor de lucru sau o usurinta in
activitatea medicala care reclama atentie si prudenta deosebita. % de e(. efectuarea gresita a unei injectii
Culpa „in omitendo”  * omisie&2 egli4e*&2 e'(g&re& %e se&m(2 i%i$ere*&2 eres#ec"&re&
reglilor #ro$esio&le duce la culpa ?i omi"e%o5 sau cl#& omisi,&5 in acest ca bolnavul isi pierde
sansa de vindecare sau supravietuire din caua nee(ecutarii unor gesturi necesare.% de e(. asistentul
medical nu se spala pe maini si nu isi pune manusile de protectie inainte de a intra in sala de operatii
 pentru a servi medicul.
Culpa „in eligendo”  * c:nd asistentul medical face o alegere gre!ită 7n alegerea unei persoane căreia
7i dă o 7nsărcinare de supraveg6ere a unui bolnav este culpa ? i elige%o5 %e(emplu) un bolnav treit
din narcoa supraveg6eat de infirmiera care poate preenta vărsături pe care le poate ing6iti. ste un
ca de delegare a obligatiilor proprii unei alte persoane care nu avea competenta necesara.
Culpa „in vigilendo„   reida din esolici"&re& i &4"or2 %i ei$orm&re& %es#re so&r"&
'ol&,ilor s& #ri es#r&,eg6ere& corec"& si &%ec,&"& & s'&l"erilor. %dacă un bolnav nu este
supraveg6eat !i după ie!irea din narcoă cade de pe masă !i 7!i produce o fractură este o culpă ?i
,igile%o0.
#upa alta clasificare culpa poate fi)
- %irec"( c:nd activitatea dăunătoare aparţine celui care practică un tratament5
- i%irec"( c:nd reultatul dăunător 7l produce altcineva.
 Natura culpei:
 im#r%e*& %pentru legiuitor ec6ivalentă cu superficialitatea avand la baa o subestimare
nejustificata a riscului, poate fi e(emplificata prin)
nesupraveg6erea postoperatorie

"
 aplicarea unui tratament c6imioterapic fara cunoasterea contraindicatiilor 
adminstrarea tratamentului in doe inadecvate
administrarea unui tratament %ser sau alt medicament la persoane care au preentat
fenomene de intoleranta la aceste substante inainte.
 Negli4e*( 7nseamnă pentru legiuitor 7ncălcarea normelor profesionale !i a precauţiilor cerute
de simţul prevederii %absenţa vaccinării antitetanos 7n caul unei plăgi. Nepăsarea,
indiferenţa la acuele bolnavului sunt 7ncadrate tot la neglijenţă.
dministrarea unui medicament injectabil fara test alergic prealabil.
 Nedeinfectarea unei plagi.
 Nee(plicarea modului de administrare a medicamentelor.
#elegarea atributiilor unei persoane care nu are competenta necesara.
'njectarea de substante cu perioada de utiliare depasita.
'njectarea de alte substante decat cea dorita, numai pentru ca fiolele au fost puse
neglijent, una langa alta.
 Nerespectarea protocolului terapeutic.
 Igor&*& i ero&re& se mai nume!te e#rice#ere !i 7nseamnă lipsa cuno!tinţelor necesare
sau cuno!tinţe gre!ite.
  Usri"& se i"&les"e &"ci c&% asistentul medical stie ca nu a luat toate masurile de
 precautie necesare, dar spera ca va putea evita efectele nefavorabile ale activitati sale
%trecerea cu vederea a conditiilor precare de lucru * ignorarea murdariei sau neverificarea
steriliarii. $roducerea efectelor negative provoaca un prejudiciu bolnavului. roarea
medicală are aceea!i concepţie.
 Ne%i'(ci&  presupune deficienţa pregătirii teoretice sau absenţa e(perienţei 7n e(ecutarea
unui act terapeutic.
 iol&re& secre"li #ro$esio&l sau neglijenta de a informa se etic6eteaă de către jurist ca
fiind nepaa r:nduielilor legale.
Situaţii care anulează răspunderea penală)
- sunt reglementate de articol 4" !i 4@ od penal- starea de necesitate sau cazul fortuit .
- în situaţii de cauză de forţă majoră %in timpul unei interventii c6irurgicale se produce un amplu
incendiu cu ranirea personalului medical sau in timpul unei endoscopii are loc un cutremur.
- cazul fortuit  %legat de obicei de cataclisme sau de e(. situatiile generate de o patologie a
asistentului medical, care il face inapt pe moment de indeplinirea sarcinilor medicale %sufera un

=
 infarct, 9, o sincopa cu alterarea sau pierderea cunostintei sau imprejurari generate de alte
 persoane, de vicii ale materialelor %e(. recipientul cu sange pentru transfuat este alterat si nu
 poate fi folosit, fiolele sunt gresit inscriptionate.
 Răspunderea civilă este legată de dedăunarea materială a bolnavului. ;n drept e(istă un principiu)
orice prejudiciu trebuie reparat !i 7n dreptul civil această reparaţie 7nseamnă a dedăuna bolnavul %a-i
 plăti ni!te bani.
 Răspunderea civilă poate fi)
  Delictuală c:nd decurge dintr-un fapt penal %accident de ma!ină cu ile de 7ngrijiri medicale este
 pedepsit penal dar de aici decurge consecinţa civilă * bani pentru 7ngrijiri !i spitaliare se plătesc de cel
care a comis fapta.
(emplu) - un avort traumatic infectat urmat de o spitaliare prelungita, persoana care a produs
traumatismul răspunde penal !i plăte!te despăgubiri civile.
- injectarea de substanţe necroante care duce la necroa ţesuturilor duce la pedeapsa
 penală) privare de libertate, 7nc6isoare cu suspendare, amendă penală dar se acordă !i despăgubiri civile
 pentru perioada de spitaliare.
 Contractuală ) contractul 7ntre bolnav !i asistentă care se obligă să-i acorde 7ngrijiri de sănătate
este un contract de mijloace %administrarea medicamentelor, alimentaţia, asigurarea nevoilor 
fundamentale, etc. #acă nu acordă aceste 7ngrijiri asistentul medical este răspunător !i plăte!te.
sistentul de laborator  are un contract de reultat) utiliarea mijloacelor, c6eltuielile efectuate se
impută asistentului dacă acesta nu a supraveg6eat !i nu a efectuat corect analiele cerute. ontractul
 poate fi tacit sau verbal.
  Responsabilitatea de scop este legată mai mult de activitatea medicului5 7n aceste cauri medicul
este ajutat de un cadru mediu. #acă 7n spital sau cabinet medical asistentul medical a 7nlocuit
medicamentul indicat cu un altul 7n mod intenţionat, din acest gest reultă următoarele consecinţe)
 nerespectarea indicaţiei de tratament care duce la efecte negative asupra evoluţiei bolii %este
efectul penal deoarece 7nlocuirea medicamentului s-a făcut cu intenţie5
 efectul material reultat din faptul că asistentul medical trebuie să plătească medicamentul
7nsu!it.
>oate acţiunile care au dus prejudicii sănătăţii sau vieţii sunt considerate culpe e(tracontractuale
!i uneori contractuale.

@
 ;n cadrul 7ngrijirilor balneofiioterapeutice sunt posibile consecinţe nefaste %e(. arsuri prin
suprae(punere sau pur !i simplu acţiuni ineficiente le pot fi determinate de aparatura defectă, vină
care de data acesta revine spitalului sau policlinicii care are aparatura.
edicina modernă care utilieaă o te6nologie sofisticată precum !i specialiarea strictă a
medicilor a dus la o limitare a răspunderii medicului care 7nsă 7mparte acum răspunderea cu te6nicianul
care se ocupă de aparatura folosită. 'nstalarea unor complicaţii neprevăute după o intervenţie
c6irurgicală poate fi sesiată 7n majoritatea situaţiilor doar de asistentul care răm:ne 7n permanenţă 7n
salon cu bolnavul. 'nstalarea unei reacţii de intoleranţă la un medicament perfuat este sesiată de
asistentul de salon. #in aceste c:teva e(emple reultă că 7n medicină se lucreaă 7n ec6ipă !i că toţi
membrii ec6ipei răspund at:t de calitatea diagnosticului c:t !i de eficienţa tratamentului.

Deo"ologi& trateaă toate problemele legate de practica medicală dar 7ntr-o sferă de cuprindere
mult mai largă dec:t problema responsabilităţii profesionale juridice. uv:tul deontologie derivă din 2
cuvinte deonAdatorie !i logosAdiscurs.
#eontologia include răspunderea juridică !i răspunderea morală.
Răspunderea morală 7n timpul actului medical este vec6e de c:nd lumea. Respectarea cu stricteţe
a normelor de comportament profesional ale eticii trebuie dublată de o pregătire profesională temeinică.
ste o sarcină deontologică de a ne pregăti profesional.
sistentul medical a avut 7ntotdeauna răspundere profesională consemnată 7n unele documente
istorice. Ba egipteni, o femeie condamnată la moarte pentru adulter nu era e(ecutată dec:t după ce
moa!a o consulta pentru a vedea dacă nu este gravidă. ;n Cările Rom:ne, 7n pravilele lui 9asile Bupu !i
atei 8asarab, 7n sec. 1@ se vorbe!te at:t de răspunderea medicilor, vracilor, bărbierilor !i moa!elor care
trebuie să consulte !i să sesiee judecătorul de e(istenţa unor leiuni violente, a unor otrăviri, a sarcinii
atunci c:nd sunt solicitaţi. ;n recia moa!ele se bucurau de o deosebită preţuire %mama filosofului
/ocrate a fost moa!ă.
#in cele mai vec6i timpuri s-a vorbit despre răspunderea morală 7n practica actului medical !i
doar 7n puţine scrieri se fac trimiteri la legi care vorbesc despre răspunderea juridică a slujitorilor lui
sculap. $revenirea răspunderii juridice se face prin respectarea unor parametri deontologici !i anume
con!tiincioitate, studiul liber consimţit care asigură competenţa. #orinţa de a face bine, renunţarea la
orgoliu 7n relaţiile cu bolnavii, confirmarea atitudinii protective faţă de bolnav, toate acestea sunt
trăsături deontologice.
tica medicală are o parte medicală !i una filosofică.

D
 onstituirea profesiei medicale precum !i specificul acestei practici au condus la necesitatea ca
ea să se desfă!oare după anumite principii, recomandări, norme !i c6iar legi scrise, care să asigure
reultate bune ale ciclului medical pe de o parte !i să se protejee bolnavul pe de altă parte. Ba 7nceput
aceste cerinţe decurgeau din practică !i aveau doar caracter de recomandare. u timpul 7nsă
recomandările au 7nceput să ţină seama !i de normele morale generale devenind astfel cutume cu
caracter de obligativitate.
$rincipiile morale aplicabile 7n practica actului medical cuprind r espectarea normelor de
conduită în relaţiile sociale. #e la primii pa!i copilului i se cere să respecte anumite norme referitoare la
comprtamentul 7n familie !i apoi 7n !coală. (perienţa oamenilor a arătat că orice activitate, oric:t de
simplă ar fi, se desfă!oară mai u!or dacă este organiată !i dacă respectă o anumită ordine păstr:ndu-se o
anumită disciplină.
#acă oamenii 7n societate ar acţiona după bunul plac, pasiunile !i interesele lor personale nu ar 
avea nici o limită !i nici o răspundere, consecinţele acestor libertăţi ar fi 7ngrijorătoare pentru societate
7n ansamblu dar !i pentru fiecare individ 7n parte. iecare persoană ar fi la bunul plac al celorlalţi.
6iar la oamenii primitivi e(ista obligativitatea respectării unor norme de constituire pentru că
altfel era e(clus ori singur, nu putea supravieţui. ai t:riu, după constituirea statului alături de legile
scrise, au funcţionat ni!te reguli simple de comportament, transmise prin tradiţii !i obiceiuri de la o
generaţie la alta sau prin viu grai %proverbele. ;n afară de 7nţelepciunea multiseculară a omului de a
deosebi binele de rău, acesta a observat că trebuie să respecte ordinea !i disciplina. ultitudinea de
reguli disciplineaă conduita fiecărui cetăţean, nu e(istă o contradicţie 7ntre libertatea individului !i
noţiunea de ordine !i disciplină.
devărata libertate a individului 7nseamnă 7nţelegerea necesităţii !i a e(igenţelor sociale !i
 profesionale 7n raport cu care omul trebuie să-!i dirijee conduita. Respectarea con!tientă a ordinii !i
disciplineipune individul la adăpost de domnia bunului plac, 7i creaă condiţii de a trăi 7n demnitate.
Respectarea con!tientă a normelor profesionale 7nseamnă res#os&'ili"&"e.
$rin responsabilitate se 7nţelege faptul că o persoană are capacitatea psi6ică de a-!i da seama de
consecinţele acţiunilor sale !i de a-!i dirija voinţa 7n sensul dorit.
 Respectarea disciplinei profesionaleresponsabilitate
'N/>, +R>'>E#'N F' $R'N'$'B'>>
1. Cinstea ;n #G cuv:ntul cinste are două 7nţelesuri care au legătură cu sfera eticului) este egalat
 prima dată prin sinonimul onestitate iar a doua oara prin cuv:ntul onoare care este o calitate ce constă 7n
con!tiinţa de sine morală a omului. +mul este con!tient că este moral. En om de onoare este !i cinstit.

H
 instea este un fenomen esenţialmente social. +nestitatea, onoarea, cinstea se pot manifesta numai
7n colectivitatea umană !i se referă la relaţii concrete.
/eneca, un mare g:nditor, predecesorul cre!tinismului a lăsat un aforism celebru) ? >rebuie să
trăim totdeauna ca !i cum am trăi 7n văul lumii, trebuie să cugetăm mereu ca !i cum altul ar putea să
 privească 7n ad:ncul inimii noastre.0
 fi cinstit 7nseamnă a-ţi 7ndeplini con!tiincios 7ndatoririle faţă de societate, a-ţi practica
 profesiunea con!tiincios. unca lipsită de con!tiincioitate sau de oriont, lipsa de preocupare !i interes
 pentru ridicarea calificării profesionale sunt atitudini de 7n!elare a societăţii iar din punct de vedere al
eticii sunt atitudini de necinste.
Bipsa con!tiincioităţii !i carierismul au consecinţe negative 7n societate unde printr-o modificare a
valorilor prin substituirea unor valori reale se obţine o 7ncălcare a normelor morale. ctul profund de
susţinere a unor nonvalori are repercursiuni asupra celui frustrat dar !i asupra societăţii.
 Noţiunea de cinste se mai oglinde!te !i 7n respectul adevărului. Neadevărul practicat aduce o gravă
atingere valorilor sociale av:nd consecinţe negative sociale !i profesionale.
 Noţiunea de cinste este una din cele mai cuprinătoare concepte morale 7nglob:nd noţiunile de
corectitudine !i principialitate.
2 Corectitudinea constă 7ntr-un comportament 7n conformitate cu normele morale mai ales 7n
domeniul relaţiilor cotidiene. Normele morale se sc6imbă de la o societate la altainfluenţate de necesităţi
materiale. + persoană care este disciplinată 7!i respectă cuv:ntul dat, promisiunile !i se comportă
conform normelor societăţii.
ormarea caracterului unui t:nar este dependentă de felul 7n care cei din jur, societatea trateaă
abaterile de la 7ndeplinirea corectă a obligaţiilor.
$robarea corectitudinii) ceea ce define!te mai profund cinstea !i corectitudinea este deplina
concordanţă 7n toate actele făcute 7ntre scopul urmărit !i mijloacele utiliate.
$rin scop se 7nţelege anticiparea ideală 7n con!tiinţa omului a reultatului către care se 7ndreaptă
acţiunile sale. /copul oglinde!te nevoile, interesele materiale !i spirituale ale individului !i societăţii !i-i
conferă un caracter creator deosebindu-l de animale. /copurile se adapteaă nevoilor de momentsau a
celor mai 7ndepărtate.
ijloacele sunt modalităţi instrumental-comportamentale cu ajutorul cărora pot fi realiate
anumite scopuri. En scop nu poate fi atins prin orice mijloace iar eforturile umane sunt direcţionate spre
un anumit scop. B. 8laga spunea ?c8% c&" comori  s&# 9 ori ci 9 #(m8"5.
;ntre scopuri !i mijloace trebuie să e(iste o concordanţă cantitativă !i calitativă.

1<
 'nc6iiţia medievală a dat na!tere unui dicton ?sco#l sc3( mi4lo&cele5. ari g:nditori au atras
atenţia asupra degradării etice care reultă din acest dicton subliniind că valoarea morală este 7n strictă
relaţie cu calitatea umană a mijloacelor folosite !i că un scop oric:t de nobil ar fi nu legitimeaă
folosirea unor mijloace imorale.
;n viaţa de toate ilele natura mijloacelor define!te calitatea morală a scopului. ;n relaţia
scop&mijloace un rol 6otăr:tor 7l are voinţa omului5 gradul de onestitate al fiecărui membru al
colectivităţii se măsoară nu numai prin scopurile urmărite ci !i prin calitatea etică a mijloacelor folosite.
! "rincipialitatea - forma cea mai 7naltă a cinstei, at:t 7n relaţiile dintre indivii dar mai ales 7n
viaţa socială. a repreintă virtutea esenţială a omului, acel comple( de comportamente !i atitudini care
reflectă autoconducerea după idei politice !i filosofice fundamentale precum !i consecvenţa 7n aplicarea
unor norme morale elevate.$rincipiile 7!i afirmă autenticitatea !i valoarea e(clusiv dacă sunt 7ncorporate
7n fapte de viaţă, 7n fapte reale. $rincipialitatea presupune 7nţelepciune !i consecvenţă, adaptarea la
necesităţile sociale, politice !i morale. $entru o societate democratică principiile morale sunt obligatorii.
$entru profesiunea de ajutorare a omului bolnav acestea devin imperative etice.

11