BIOETICA CURS 3

Raspunderea medicala deriva din asumarea unei realitati juridico medicale

incontestabile,adica profesiunea medicala este unica prin faptul ca medicul si
farmacistul au la dispozitie viata unui om si starea de sanatate a acestuia.
Raspunderea profesionala este in acelasi timp administrativa civila si penala si
deriva din certitudinea legala afaptului ca medicul si farmacistul pot actiona din
culpa in situatia in care nestiinta ignoranta graba si superficialitatea pot conduce la
iatrogenoze (boala produsa de sistemul sanitar) sau chiar la pierderea vietii.
Generalitati privind raspunderea medicala: Deficitul de acordare a asistentei
medicale se face din culpa.Culpa poate fi definita juridic ca o forma a vinovatiei in
care faptuitorul nu a prevazut rezultatele faptelor sale desi putea sitrebuia sa le
prevada sau ca prevazut rezultatele faptelor sale dar a considerat in mod usuratic
ca acestea nu vor aparea.Culpa va aparea deci fie prin nestiinta fie prin usurinta.
Raspunderea medicului si farm. – reprezinta obligatia de a da socoteala asupra
rezultatelor ce decurg din indplinirea sau neindeplinirea unor indatoriri ce copmun
normele specifice de conduita alae profesiuni sale.Medicul si farm.trebuie sa suporte
consecintele pentru abaterile de la normele eticii medicale sau pentru prejudiciile
cauzate bolnavului in diferite etape ale activitatii medicale inclusiv in faza de fixare
e diagnosticului.Cupla medicala poate sa apara in orice etape a activitatii
medicale.Exista numeroase cazuri in care medicul si farm.sunt reclamati pentru
greseli inpractica profesionala.Reclamatiile se depun de bolnavi sau
apartinatorilor.Aceste reclamatii fac obiectul unor achete administrative si penale
iar alte ori ajung la colegiile medicilor si faremacistilor.Trebuie subliniat ca
termenii de greseala sau culpa sunt frecvent utilizati desi nu exista o definitie
unanim acceptata a acestei expresii.Ele reprezinta in esenta o apreciere asupra unui
act medical ce nu corespunde normelor stiintifice si deontologice ale practicii
profesionale avand drept consecinta un prejudiciu savarsit fara intentie. Greselile
medicale imputabile (culpa) se judeca in conformitate cu art CP si au la baza in maj
cazurilor nestiinta,imprudenta, neglijenta si superficialitatea. Ori de cate ori
greselile savarsite de med/farm au caracter infractional adica se incadreaza in CP,
se va demara o ancheta penala si se va ordona o expertiza medico legala care
urmareste stabilirea in primul rand a existentei unui prejudiciu adus bolnavului si
apoi se stabileste legatura de cauzalitate intre prejudiciu si act sau inactiunea ilicita.
Greselile medicale pot fi insa imputabile nu numai penal ci si civil prin acestea
urmarindu se repararea prejudiciului adus asigurandu se astfel despagubirea
victimei. Trebuie subliniat in mod deosebit faptul ca justitia diferentiaza greselile
medicale imputabile(culpele) de cele neimputabile (insuccesele si accidentele
inerente limitelor pe care le are stiinta medicala in prezent) dpdv juridic culpa
reprezinta o forma a vinovatiei det fie de ignoranta(situatie in care faptuitorul nu si
a dat seama de consecintele actiunii sale desi trebuia si putea) fie si a dat seama de
ac consecinte dar a socotit in mod usuratic ca acestea nu vor aparea. Prin urmare
regasim cele 2 mari categorii de caractere ale culpei med( nestiinta+ignoranta pe de
o parte) si usurinta+superficialitate. S a incercat analiza cauzelor greselilor
medicale in diferite etape ale actului medical in diverse specialitati sau dupa
gravitate indiferent de specialitate sau etape. Cauza culpei medicale frecv a culpei
med sau profesionale in general este nestiinta si ignoranta. Med/farm au obligatia
prin specificul profesiei sal sa fie permanent la curent cu tot ce este mai nou in
domeniul propriei specialitati. Sunt obligati sa se informeze si nu se pot prevala de
scuza ca nu au stiut ceea ce indeobste este cunoscut in actuala etapa de dezvoltare a
stiintei medicale. Lipsa unor notiuni practice sau teoretice, a indemanarii sau a
experientei in specialitate sta la baza unor posibile erori profesionale si se constituie
in ac timp intr un set de abateri de la cadrul dreptului medical. O alta cauza care
poate atrage dupa sine erori este superficialitatea care se refera la numeroase etape
pe care trebuie sa le parcurga med/farm. ignoranta sau nestiinta inseamna lipsa
notiunilor teoretice a indemanarii si a experientei practice apreciate in raport cu
pregatirea si experienta med/farm. din acest punct de vedere unui tanar absolvent i
se va pretinde mai putin decat unui profesionist experimentat. Erorile medicale
datorate lipsei cunostintelor vor fi apreciate strict individual si numai erorile dintr o
ignoranta crasa vor putea fi urmate de o sanctiune penala si implicit civila.
Imprudenta(neglijenta ) sunt sinonime cu usurinta, atitudinea superficiala si lipsa
prevederii. Ac constituie cauzele cele mai frecv ale greselilor med in general si a
celor imputabile in special. Dintre cazurile ajunse atat la condamnare penala cat si
civila cea mai mare parte s a dat atitudinii superficiale. Exagerarea sau atitudinea
temerara, ac categorii apartin atat cazurile de experimentari ale noilor
medicamente, procedee diagnostice sau terapeutice , medicale sau farmaceutice fara
conditii coresp cat si cazurile in care un med/farm opereaza in conditii tehnico
materiale necoresp. De asemenea apar ca temerare operatiile de anvergura
efectuate fara stabilirea unui diagnostic stiintific, fara examinare de lab si fara
consultari cu alti specialisti. Greselile izvorate din neincrederea obligatiilor proprii
in mainile altora duc relativ rar la reclamatii, antrenand dupa sine si lipsa
controlului activ celor din subordine.cazurile de acest gen s au datorat mai ales
parasirii bolnavului dupa diferite acte medicale ceea ce in final a dus la
neobservarea in timp a complicatiilor ivite. Comportamentul necoresp al med/farm
e de asemenea un izvor foarte frecvent de reclamatii. In general familia bolnavilor
accepta explicatiile med/farm in legatura cu esecul unui tratament, doar daca
medicul sau farm nu comite greseli de comportament, pierzand astfel increderea ce i
s a acordat. Comp necoresp apare si mai concret in privinta incadrarii juridice in
cazurile de refuz de serviciu legalmente datorat. In aceeasi categorie poate fi inclusa
nerespectarea secretului profesional, medical care genereaza rar motive de
reclamatii. Teze juridice privind raspunderea medicala – in activ med/farm toate ac
cauze ale greselilor medicale se combina si se prezinta sub f complexe. Activ
med/farm este reglementata de norme administrative,deontologice sau legale prin
urmare implica responsabilitatea multipla a actului med. resp med/farm decurge
din particularitatile profesiunii(subordonarea reala a pacientului in fata med/farm).
de asemenea resp decurge si din posibilitatea actului med de a se desf uneori
imprevizibil sau ireversibil. Delimitarea resp morale de cea penala se poate face in
practica doar in masura in care med/farm este capabil sa realiz un act terapeutic de
calitate. In ac sens abatarea morala va fi sanctionata de opinia publica si eventual de
constiinta profesionala in timp ce abatarea juridica va deveni obiectul unei obiectii
judiciare. Rolul benefic al cunoasterii resp medicale precum si discutiile care apar
in situatia culpei si rasp medicale conduce inerent la cresterea calitatii actului med
dar si a evolutiei adecvate a cerintelor de ordin juridic si deontologic ale profesiunii
med/farm. exista o doctrina juridica prinvind rasp medicala . ac a suferit influente
din partea dif teorii. C m imp teze infirmate sau nu de trecerea timpului sunt :teza
rigorista, teza imunitatii si a resp pe baza de greseala.primele 2 nu pot fi acceptate;
Conform tezei rigoriste orice complicatie sau evolutie nefavorabila a unei afectiuni
este privita strict din vina med/farm. teza nu poate fi acceptata ca reala dat
interventiei in vindecare a unei suite de factori suplimentari care nu pot fi modif de
med/farm. teza imunitatii acorda med/farm privilegiul imunitatii juridice plecand
de la faptul ca nu se urmareste prin insusi mesajul profesiunii sale sa faca un rau
bolnavului. Prin urmare orice greseala e considerata un insucces iar faptele
med/farm fiind doar judecabile dpdv profesional. Nici ac teza nu poate fi acc in mod
real datorita pozitiei privilegiate de care ar dispune med/farm in raport cu ceilalti
membri ai farm.teza greselii este consid in acest moment ca cea mai apreciata de
contextul social si profesional in care evolueaza profesionistul. Ea confera cadrul cel
mai coerent relatiei med/farm – pacient si se delimiteaza in practica eroarea de
greseala. Obligatia de a ingriji bolnavul este datoria fundamentala si absoluta a
med/farm din care rezulta resp profesionala indiferent daca ac raspundere este
morala disciplinara civila sau penala ea se bazeaza pe ideea de greseala certa si
evitabila chiar daca ac nu poate fi riguros codificata. Resp med/farm incepe acolo
unde inceteaza disputele stiintifice si unde incep sa apara riscurile previzibile atat
medicul cat si farm se angajeaza pt o conduita si nu pt un rezultat