TEMA LABORATOR- SISTEMATIZAREA ȘI DIFERENȚIEREA

ERORILOR ȘI GREȘELILOR MEDICALE

Scopul acestei teme de laborator constă în analiza minuțioasă a tuturor tipurilor de

malpraxis medical(fie greșeală medicală,fie infracțiune) care pot fi întâlnite în
practica medicală.Pentru perceperea mai simplă și ușoară a acestor cazuri,le-am
structurat în grupe în funcție de etapa activității medicale.
După analiza naturii juridice și a particularităților eșecurilor medicale
profesionale,a fost confirmat faptul că răspunderea penală pentru malpraxisul medical
survine nu numai în cazul încălcării prevederilor legislative dar și în cazul încălcării
standardelor minime de acordare a îngrijirilor medicale.
Datoria de îngrijire se stabilește de la sine prin exercițiul profesiunii
medicale .Astfel datoria de îngrijire nu există în cazul bolnavilor care refuză
consultația sau procedura medicală respectivă.
La stabilirea datoriei de îngrijire se aplică testul standard al unei persoane cu
aptitudini ordinare care profesează vre-o meserie.Acest test nu impune ca persoana să
posede aptitudini de performanță,ci este suficient să fie stabilit că persoana respectivă
a exercitat aptitudinile sale ordinare,asa cum ar fi procedat o altă persoana de același
grad ordinar de maiestrie în profesie.
Testul standard practicat în sistemul medical mondial evidențiază trei niveluri de
rigoare:
Nivelul I. Standardul cere îngrijire rezonabilă și adecvată,îndemânare și diligență
pe care personalul medical o exercită în asemenea cazuri.
Nivelul II Compară tratamentul folosit de un medic cu cel practicat de un medic de
aceiași specialitate din ”vecinătate”Denumit în mod obișnuit ”regula
localității”.Aceasto condiție ia în considerare în mod tradițional,practica celorlalți
medici din aceiași localitate.
Nivelul III. Comparația cu medicii aflați la același nivel general de
practică.Această regulă trece în revistă diverse maniere de abordare a pacientului și
diverse sisteme terapeutice.

O deosebit de complicată o reprezintă identificarea instituției eșecurilor

medicale,profesionale,sistematizarea erorilor și a malpraxisului medical,precum și
unele probleme ce țin d delimitarea greșelilor medicale și infracțiunilorvcomise în
sfera activității mrdicale.Relația furnizor de servicii sănătate-pacient poate genera
prejudicii pacientului.Contextul contemporan a determinat abordări variate și soluții
diferite pentru acest subiect,care însă au un punct de plecare cpmun,și anume
diferențierea erorii medicale de greșeala medicală.
Pornind de la teoria generală a eșecurilor profesionale medicale,erorile pot fi
clasificate în:
I.erori medicale de fapt(obiective și relevante).Această categorie de erori posedă
următoarele caracteristici:
 1.este o eroare relevantă(de bună credință)privind
volumul,caracterul și tipul asistenței medicale acordate în procesul îndeplinirii
obligațiilor profesionale.
2.este legată de cauze obiective,cum ar fi:a)metodă
imprecisă ori imperfectă de diagnosticare și tratament.
b)lipsa condițiilor obiective adecvate pentru acordarea ajutorului necesar(timp
limitat,lipsa aparatura și instrumentar.
c)experiență insuficientă a lucrătorului medicala.
3.este neimputabilă,cu alte cuvinte nu produce efecte
juridice.
4.nu poate fi prevăzută și evitată în pofida atitudinii atente
și minuțioase
5.este rezultatul unei imperfecțiuni a științei medicale în
acel moment
6.se produce în condiții prfect normale de exercitare a
profesiunii de medic.
7.este situașia în care orice lucrător medical ar fi produs
același prejudiciu în aceleași condiții de lucru.
II.Erori medicale de normă(subiective și irelevante)care constituie malpraxis
medical.Caracteristicile ei sunt:
1.ține de deficiențe de atitudini profesionale.
2.este imputabilă,cu alte cuvinte implică răspundere
disciplinară,civilă sau penală.
3.este rezultatul nerespectării normelor unanim
recunoscute și acceptate de medicină.
4.se află în legătură de cauzalitate directă cu
comportamentul lucrătorului medical,
6.este generator de pagube,prejudicii pentru pacient.
7.este săvârșit din imprudență sau neglijență.
8.reprezintă neaplicarea sau nerespectarea unor norme de
comportament profesional pe care un alt profesionist ,în aceleași condiții,nu le-ar fi
efectuat greșit.

Așadar erorea medicală(obiectivă)înseamnă o deficiență care nu se referă la

noțiuni juridice și nu presupune vinovăția lucrătorului medical;ea implică producerea
unui prejudiciu asupra pacientului din cauza naturii lucrurilor,situație în care orice
medic în aceleași condiții de activitate ar fi produs același prejudiciu.
Noțiunea ”eroare medicală” intră sub incidența noțiunii ”faătă săvârșită fără
vinovație”
Greșeala medicală(eroare subiectivă)este conturată ca nerespectarea sau
neaplicarea normelor privind comportamentul profesional al unui furnizor de servicii
medicale.În cazul în care din imprudență vor surveni consecințe sub formă de
prejudicii aduse sănătății sau decesul victimei,fapta constituie infracțiune.Aceste
tipuri de greșeli le incadrăm în categoria cazurilor de malpraxis.
Malpraxisul medical include greșeala medicală și infracțiunea săvârșită în sfera
activității medicale profesionale.Daca greșeala medicală implică raspunderea civilă
sau disciplinară,atunci răspunderea penală survine când lucratorul medical a comis o
infractiune în sfera activității profesionale.Deci infracțiunea și greșeala medicală au la
baza lor încălcări comune de prevederi legislative,norme etice,cerințe ale științei sau
practicii medicale.
Infracțiunile savârșite în sfera activitații medicale pot fi calsificate în infracțiuni
intentionate și infractiuni imprudente.
În literatura de specialitate,se întâlnesc și clasificări ale erorilor profesionale și în
funcție de atitudinea psihică a lucrătorului merdical față de obligațiile sale
profesionale.Printre acestea se remarcă:
1.Culpa de tehnică medicală -nerespectarea regulilor privind exercitarea profesiunii
medicale prin nepricepere sau abateri de la reguki unanim recunoscute și
recomandate în practica medicală,provenite din neglijență,nepăsare sau nerespectarea
unor metode și procedee specifice.
2.Culpa de omisiune-este prezentată sub formele:
- refuzul de a răspunde la solicitarea pacientului
-refuzul de intervenției
-refuzul trimiterii pacientului la un eșantion superior
-neacordarea dreptului pacientului la o a doua opinie în aceiași cauză medicală
-refuzul de a continua tratamentul unui pacient.

Malpraxisul madical

Pentru o percepere mai ușoară a naturii juridice a eșecurilor medicale

profesionale,adică a malpraxisului medical distingem mai multe categorii:
1.Malpraxis medical comis la etapa de diagnosticare:
-anamneză incompletă
-examinare funcțională defectuoasă(insuficientă sau irezonabilă)
-evaluare incorectă a informațiilor obținute
-consult medical defectuos
-diagnosticul defectuos.
2. Malpraxisul comis la etapa de tratament:
-deficiențe comise în domeniul medicinei invazive(intervenție chirurgicală făra
necesitate,intervenție medicală întârziată,intervenție chirurgicală însoțită de
vătămarea unui organ,lăsarea corpurilor străine în organismul pacientului.
-reacții adverse previzibile la pacient(deficiențe la prescrierea
medicamentelor,dezvoltarea unor maladii în urma acestor prescrieri,complicații
aparute după administrarea unor medicamente)
-Complicații secundare ale tratamentului aplicat(complicașii de premedicație și
anestezie,complicașii ale reanimării)
-Administrarea defectuoasă a medicamentelor.
3.Malpraxisul medical comis la etapa de profilaxie și reabilitare:
-complicații ale fizioteraprocedurilor
- produse și preparate medicale necalitative.
ÎN CONCLUZIE ERORILE MEDICALE PROFESIONALE SUNT DE DOUĂ
FELURI:ERORI DE FAPT ȘI ERORI DE NORMĂ,IAR ERORILE DE
NORMĂ(IMPUTABILE)INCLUD GREȘEALA MEDICALĂ ȘI INFRACȚIUNEA
SĂVÎRȘITĂ ÎN SFERA ACTIVITĂȚII MEDICALE.