Exerciţii

1. Care sunt formele şi planurile sociale pe care se dezvoltă efectele mass media?

După Denis McQuail mass media pot acţiona asupra: indivizilor, grupu¬rilor, instituţiilor,
întregii societăţi.
Totodată, ele pot afecta personalitatea umană în: dimensiunea cognitive, dimensiunea afectivă
sau dimensiunea comportamentală.

2. Care sunt deosebirile fundamentale între cele trei mari familii de teorii referitoare la
efectele mass media?

Teoriile efectelor limitate, Teoriile efectelor puternice si Teoriile efectelor slabe, aceste teorii se
deosebesc prin impactul adus publicului.

3. Relevaţi asemănările şi deosebirile dintre modelul fluxului într-un pas şi modelul fluxului
în doi paşi.
Modelul fluxului intr-un pas transimte mesajul direct iar modelul fluxului in 2 pasi transmite
masajul. Amandoua au ca scop influentarea si informarea publicului. Modul de percepere a
individului si modul de trasmitere sunt difeirte.

4. În ce condiţii se poate exercita efectul de dependenţă de mesajele mass media?

Oamenii au nevoie de mass media pentru că trăiesc şi sunt angrenaţi în diferite sisteme (fabrici,
insti¬tuţii, firme comer¬ciale, viaţă politică, divertisment, educaţie, activitate culturală etc.) care,
la rândul lor, nu pot să funcţioneze fără datele oferite prin ansamblul comunicării de masă

5. Comentaţi cele două forme în care se poate concretiza efectul de “spirală a tăcerii”.

Crearea unei minorităţi tăcute: cei care sustin partidul politic mai putin cunoscut cu o campanie
nu la fel de mare ca pricipalele partied care apar peste tot: la stri, in reclama, pe bannere stradale
etc., si care prefra sa nu vorbeasca despre preferintele politice si o vor laege in ziua votului chiar
daca site ca sunt sanse foarte mici ca aceasta sa castige
Crearea unei majorităţi tăcute: cei care sustin un partid politic mare, cunoscut, si cu o campanie
de promovare mare, dar care nu doresc sa vorbeasca despre preferintele lor ori de teama de a nu
intra in conflicte verbal pe baza politicii ori de a nu fi considerati personae care doresc sa
influenteze alegerile celor din jur.

6. Care sunt libertăţile consumatorului subliniate de modelul “utilizări şi recompense”?

Se crede ca publicul este „independent” în raport cu mesajele presei, că el poate negocia,

modela şi chiar schimba semnificaţiile sugerate de textele mediatice. Dar Mass-Media considera
ca libertatea receptorilor de a „reconstrui” mesajele mass-media, în actul perceperii lor, nu
schimbă regula jocului şi nu modifică radical relaţiile dintre emiţători şi receptori: ultimii nu pot
interveni în actul de producere a mesajelor, nu pot contribui la construcţia lor, sunt şi rămân,
orice ar face, consumatori ai unor produse create de instituţii şi persoane aflate în afara sferei lor
de acţiune socială.

7. Cum se realizează “libertatea” de interpretare a mesajelor mass media?

Etnografia receptării este preocupată de descifrarea mecanismelor prin care membrii unui grup
negociază semnificaţiile propuse de produsele culturale, fie prin dialogul dintre ei, fie prin
construirea unei configuraţii de comunicare aparte. Cercetările de acest tip încearcă să surprindă,
la faţa locului, atât raporturile de interacţiune socială, cât şi cadrele spaţio-temporale care
contribuie la fabricarea unor interpretări circumstanţiale, fragile, evanescente, care nu rămân
„înscrise” pe un suport sau într-o instituţie socială oarecare.