ESTETICA DENTARA

C2
DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ ÎN
ESTETICA DENTARĂ
 Scurt istoric

În antichitate, societatea a dovedit

necesitatea definirii unui cod de
comportament propriu medicilor,
pentru încadrarea activităţilor lor şi
pentru a da încredere pacienţilor.
Cel mai cunoscut, dar şi cel mai
vechi, este cel al Şcolii din Cos
animată de către Hipocrate (460 –
377 î.e.n.) . Celebrul jurământ al
lui Hipocrate se depunea la intrarea
în şcoala de medicină, iar viitorul
medic accepta să se supună acelor
reguli.
Etică şi morală
Etica aparţine lumii ideilor,
marilor orientări, încercând să
aducă o justificare teoretică
principiilor de acţiune. În
profesia sa, medicul trebuie
să se supună unui cod etic
mult mai strict comparativ cu
profesioniştii din alte
domenii.

Morala se înscrie în realitate şi

se inspiră din fapte trăite şi
observate pentru a preciza
reguli şi principii de bună
credinţă
 Deontologia

Termenul derivă din grecescul

“deon” însemnând “ceea ce trebuie
făcut”, deontologia pentru medic fiind
condensată în Codul Deontologic, în
mod periodic “adus la zi” de către
Ordinul (Colegiul) Medicilor.
Deontologia fixează datoriile
medicilor, obligaţiile lor şi limitele
acţiunii lor.
 Acordul pacientului

În 1947, primul punct al procesului de

la Tribunalul Medical American
privind experimentele criminale ale
medicilor nazişti pe deportaţii din
lagărele de concentrare şi
exterminare a judecat lipsa acestui
acord: subiectul de “experienţă”
trebuie informat asupra riscurilor
aplicării unui “tratament”, iar pe de
altă parte el trebuie să fie liber,
astfel încât decizia să-i aparţină.
 Acordul pacientului

 În 1988, Parlamentul francez adoptă

legea Huriet, conform căreia orice
experiment trebuie supus în
prealabil unui comitet de experţi,
care evaluează riscurile şi
beneficiile acestuia. Ulterior,
trebuie obţinut acordul subiectului,
însoţit de o asigurare care acoperă
îndemnizaţia pentru orice insultă
sau efect negativ - periculos suferit
şi pentru eventualele care urmează,
pe o perioadă de 10 ani.
Acordul pacientului

 Actualmente, sub impulsul

jurisdicţiei europene un acord
trebuie să preceadă orice
tratament medical, chirurgical
sau de altă natură
 În estetică, importanţa
acordului este covârşitoare,
pentru a evita litigiile
ulterioare !
Competenta etica
 competenţa etică a medicului
presupune capacitatea medicului de a
analiza în mod critic deciziile sale în
lumina unui număr de elemente
externe, atât culturale, cât şi sociale
 competenţa etică nu este o simplă
aplicare a ceea ce ai învăţat sau un
ansamblu de abilităţi ceea ce s-ar
putea reduce la o calitate tehnică
 competenţa etică “vine” din tine
anterior absolvirii facultăţii, “creşte”
o dată cu experienţa, în relaţia cu
pacientul şi recurge la reflectare
critică.
Teorii etice in
medicina dentara
 deontologice
 teleologice
 motivaționale
 naturale
 transculturale
Relatia medic-
pacient
 Două modele opuse ale relaţiei medic – pacient: “paternalist” şi
“autonomist”.
 Principiul respectării autonomiei pacientului devine şi principiul de
bază al deontologiei medicale
 Modelul “autonomist” are o serie de capcane care pot duce la
nereuşite şi la conflicte judiciare.
 Revendicări excesive a autonomiei bolnavului, care nu trebuie
niciodată să uite că medicul este, ca şi el, o fiinţă liberă şi

responsabilă !
Relatia medic-
pacient
 Medicii trebuie să ştie că sub
pretextul de a respecta
principul “autonomist”, ei nu
trebuie să cadă într-o
“indiferenţă culpabilă”(!).
 Medicul dentist are dreptul legal și
obligația deontologică de a refuza să
furnizeze o anumită procedură dacă
consideră că nu va beneficia sau chiar
va dăuna pacientului și ar putea
compromite în continuare reputația
profesională a acestuia
OBJECTIVES
To evaluate the colorimetric change in incisors and canines of adolescents aged 12 to
20 years
submitted to at-home whitening and to evaluate satisfaction, sensitivity and
discomfort during the procedures through a questionnaire.
METHOD:
Thirty adolescents were randomly assigned to the following groups: 1) 6.0% hydrogen
peroxide
(White Class with calcium – FGM); 2) 7.5% hydrogen peroxide (White Class with calcium
- FGM); 3) 10% hydrogen peroxide (Oral B 3D White – Oral-B); 4) Control group –
placebo. Assessments were performed prior totreatment as well as at 7, 30, 180 and
360 days after treatment. Friedman’s ANOVA was used to analyze color.
RESULTS:
Similar results were obtained one month after treatment with both tooth whitening
gels and
whitening strips. Patients were partially satisfied with the treatment after the first
and second weeks and would recommend it. All products demonstrated color stability
after 12 months of follow-up.
CONCLUSIONS:
The bleaching procedure was efficient, and the patients could perceive its result.
Further
investigations are needed to determine the effects of bleaching on young teeth.
Pinto MM, Goncalves ML, Mota AC, Deana AM, Olivan SR, Bortoletto C, et al. Controlled clinical trial addressing teeth whitening with
The AAPD encourages:
•The judicious use of bleaching for vital and nonvital teeth.
•Patients to consult their dentists to determine appropriate
methods for and the timing of dental
 whitening within the context
of an individualized, comprehensive, and sequenced treatment
plan.
•Dental professionals and consumers to consider side effects when
contemplating dental bleaching for child and adolescent patients.
•Further research of dental whitening agents in children.
The AAPD discourages full-arch cosmetic bleaching for patients in
the mixed dentition.