Relaţia optometrist – pacient

Optometristul are datoria de a face tot ceea ce este posibil pentru a promova şi
menţine încrederea pacientului în el ca profesionist şi în profesiunea pe care o
reprezintă.

■ Pacienţilor trebuie să li se pună la dispoziţie informaţii complete şi exacte despre

toate serviciile optometrice disponibile, numele si calificarea personalului cabinetului
respectiv.

■ Practicienii trebuie să se prezinte pacienţilor prin numele lor. Ei trebuie să

încurajeze pacienţii să îşi exprime eventualele comentarii asupra serviciilor ce le sunt
oferite.

■ Deoarece unii pacienţi sunt neliniştiţi în privinţa examinării ochilor, trebuie, în mod
normal, să li se permită să fie însoţiţi în cabinetul de consultaţii.

■ Optometristul trebuie să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor informaţiilor

obţinute de la pacient şi să nu divulge nicio informaţie decât cu acordul pacientului.
De asemenea, el trebuie să se asigure că şi restul personalului cu care lucrează
respectă confidenţialitatea. Excepţiile de la această regulă se referă la situaţii legale
sau considerate riscuri pentru siguranţa publică şi sunt cunoscute de către optometrist.

■ Dacă într-o situaţie dată, optometristul este ferm convins că pacientul său urmează
să se angajeze într-o acţiune periculoasă pentru sine sau pentru siguranţa publică,
atunci el este îndreptăţit să se adreseze autorităţii corespunzătoare, însă, înainte de
aceasta, trebuie să explice pacientului, oral şi în scris situaţia creată.

■ În unele cazuri, optometristul poate transfera unui alt cadru medical calificat
informaţii despre starea de sănătate a pacientului. Transferul limitat de informaţii,
cum ar fi valoarea acuităţii vizuale a pacientului sau anomalii oculare depistate,
asociate sau nu unei patologii generale, către un cadru medical care se ocupă de

1
îngrijirea sănătăţii pacientului, se consideră că este in interesul pacientului şi nu
necesită consimţământul scris al acestuia.

Confidenţialitatea în cazul lucrului cu copii

În practica optometrică, atunci când sunt examinaţi copii mici, pot apărea situaţii în
care copilul a fost însoţit la consultaţie de unul dintre părinţi iar, mai târziu, celălalt
părinte contestă rezultatele examenului medical, diagnosticul şi tratamentul.
Dacă ambii părinţi au responsabilităţi parentale, atunci optometristul nu încalcă
regula confidenţialităţii dacă discută cu ambii părinţi. Însă, un părinte care, în mod
legal, nu are responsabilitate parentală, nu are în mod automat acces la informaţii
confidenţiale despre starea de sănătate a copilului.

■ În orice situaţie, se recomandă ca optometristul să acţioneze cu multă răbdare şi

tact, să noteze numele persoanei care însoţeşte copilul la consultaţie, să considere
acea persoană responsabilă faţă de copil şi să transfere către aceasta responsabilitatea
gestionării tuturor datelor obţinute prin consultaţie.

■ Divulgarea de date fără consimţământul persoanei responsabile se poate face doar

dacă este în interesul copilului, dacă se constată existenţa unui risc pentru copil sau
general. În orice caz, motivele acestei acţiuni trebuie consemnate.

Condiţii generale
Condiţiile generale de practică trebuie adaptate scopului lor, să corespundă normelor
legale relevante şi să asigure pacienţilor confortul şi intimitatea pe care aceştia le
consideră rezonabile pentru o consultaţie de specialitate. În mod concret, trebuie
respectate următoarele condiţii:
(a) procedurile de examinare nu trebuie perturbate de către alţi pacienţi sau de
zgomote exterioare.
(b) trebuie asigurată confidenţialitatea discuţiilor, atât a celor cu caracter
profesional cât şi a celor cu caracter personal;

2
 (c) cabinetele trebuie echipate şi menţinute la un nivel corespunzător standardelor
în vigoare pentru domeniul de activitate;
(d) trebuie asigurate condiţiile de igienă.

Controlul infecţiilor
Optometristul trebuie să se preocupe în permanenţă să înlăture pericolul transmiterii
oricăror infecţii între personalul medical şi pacienţi. Trebuie menţinut un nivel de
igienă foarte ridicat. Pentru aceasta, practicianul trebuie să cunoască în detaliu
măsurile pentru prevenirea transmisiilor infecţiilor, pentru decontaminarea
instrumentelor şi a personalului.

Gestionarea reclamaţiilor
Se recomandă ca în cabinetele de optometrie să existe un registru în care pacienţii să
poată nota eventualele reclamaţii.
Există situaţii în care un pacient este nemulţumit de serviciile optometrice pe care
le-a primit şi doreşte să facă o reclamaţie. Optometristul are datoria să rezolve orice
reclamaţie cât mai repede şi cu mult tact. S-a dovedit că, indiferent dacă reclamaţia
este sau nu întemeiată, situaţia se înrăutăţeşte rapid şi disproporţionat dacă se întârzie
rezolvarea plângerii sau dacă problema semnalată de pacient nu este tratată cu
sensibilitate.

■ O comunicare defectuoasă între optometrist şi pacient este ea însăşi o cauză

frecventă a nemulţumirii pacientului şi un motiv pentru reclamaţie, în timp ce o bună
comunicare poate conduce la atenuarea oricărei nemulţumiri ce ar putea apărea şi la
evitarea unei reclamaţii.

■ Ori de câte ori este posibil, reclamaţiile trebuie rezolvate în cabinet. Când acest
lucru nu este posibil, părţile sunt încurajate să apeleze la alte organizaţii: case de
asigurări de sănătate, organizaţii pentru protecţia consumatorului, organizaţii cu
atribuţii în domeniul eticii ş.a.

3
Relaţiile personale între optometrişti şi pacienţi
Optometriştii trebuie să ţină cont întotdeauna că se află într-o situaţie privilegiată în
raport cu pacientul, că se bucură de încrederea pacientului şi că, din aceste motive, nu
trebuie să se implice în relaţii personale cu pacientul care ar duce la un dezechilibru
în relaţia profesională, chiar dacă acest fapt nu apare în mod explicit. Totodată, se
recomandă ca în toate situaţiile pe care le consideră delicate, atât din partea sa cât şi a
pacientului, optometristul să ceară sfatul unui coleg.

Comunicarea dintre optometrist şi pacient

Optometristul are datoria să facă totul pentru ca pacientul să înţeleagă scopul şi
rezultatele procedurilor şi testelor la care este supus pentru examinarea ochilor şi a
funcţiei vizuale.

■ Optometristul procedează corect dacă explică pacientului fiecare procedură şi îl

implică pe acesta în luarea oricărei decizii.
Atunci când examinează copii sau persoane în vârstă, dacă el consideră că este în
interesul pacientului, va informa despre procedurile efectuate şi deciziile luate pe
părinţi sau persoanele ce însoţesc pacientul.

■ Pacientul are dreptul de a fi informat despre starea sa şi despre opţiunile de

tratament disponibile, de aceea autoritatea pacientului nu trebuie încălcată decât în
cazuri excepţionale, cum sunt urgenţele medicale. Obţinerea consimţământului
informat nu este un eveniment izolat, ci implică un dialog continuu între optomentrist
şi pacient despre modificările stării pacientului sau ale tratamentului propus.

■ Optometristul trebuie să explice termenii de specialitate cât mai simplu, într-un

limbaj comun, să prezinte noţiunile legate de ochi şi examenul acestora într-o formă
cât mai uşor de înţeles ce poate include şi materiale scrise, înmânate pacientului sau
persoanei însoţitoare.

4
■ Toate informaţiile scrise, inclusiv biletele pentru programări, trebuie redactate cu
caractere mai mari pentru a putea fi citite de persoanele în vârstă sau cu deficienţe de
vedere importante.

■ Întreg personalul cabinetului va depune eforturi pentru a-şi îmbunătăţi aptitudinile

de comunicare şi va furniza pacientului informaţii clare despre rezultatele pe care le
poate obţine cu ochelarii sau cu dispozitivele ce i-au fost prescrise. În acest fel,
aşteptările pacientului vor fi cele corecte şi clare pentru acesta.

■ Atunci când optometristul consultă un pacient cu o anumită dizabilitate, el trebuie

să ţină cont de acel tip de dizabilitate şi să procedeze astfel încât pacientul să
primească informaţiile necesare la acelaşi nivel ca şi ceilalţi pacienţi.

Consimţământul în cazul pacienţilor copii şi adolescenţi

Înainte de efectuarea oricărui test sau a oricărei proceduri, optometristul va obţine
consimţământul pacientului. Pentru ca acesta să fie valabil, pacientului trebuie să i se
prezinte desfăşurarea procedurii şi trebuie să aibă capacitatea de a înţelege şi consimţi
la ceea ce i se cere, fapt ce poate fi dovedit de atitudinea sa de colaborare cu
optometristul. Se presupune că persoanele cu vârsta peste 16 ani au, legal, capacitatea
de a-şi da consimţământul pentru orice examen medical ce le-a fost prezentat.
Un pacient „competent”, fie el chiar copil sau adolescent, este capabil să înţeleagă
natura, scopul şi consecinţele posibile ale investigaţiei şi tratamentului propuse,
precum şi consecinţele refuzului tratamentului.
Optometristul trebuie să aibă întotdeauna în vedere numai interesul pacientului.
Astfel, consimţământul unui copil „competent” pentru tratament este valabil, chiar
dacă nu este în concordanţă cu dorinţele părintelui însoţitor.
Atunci când copilul nu are capacitatea de a accepta tratamentul propus, optometristul
trebuie să obţină consimţământul persoanei cu responsabilitate parentală.

5
Consimţământul în cazul pacienţilor adulţi
Nici o persoană nu poate lua decizii în locul pacientului care are discernământ. Chiar
dacă pacientul solicită ca decizia să fie luată de optometrist in locul său sau de către
persoana însoţitoare, optometristul are datoria de a explica toate implicaţiile
investigaţiei atât pacientului cât şi persoanei indicate de către acesta.

■ Informarea pacientului trebuie să se facă într-un mod echilibrat. Dacă i se

recomandă un anumit mers al investigaţiilor / tratamentului, motivele trebuie
explicate clar, dar nu trebuie să se exercite nici o presiune asupra pacientului pentru a
accepta acea recomandare.

■ Pacienţilor care au nevoi suplimentare trebuie să li se asigure timpul şi sprijinul

suplimentare necesare pentru a lua o hotărâre, astfel încât să nu se simtă discriminaţi.

■ Dacă optometristul consideră că pacientul este capabil să îşi dea consimţământul,

atunci el trebuie să îi explice cu atenţie tratamentul si riscurile pe care le implică şi, în
cazul în care nu obţine acordul pacientului, să nu efectueze procedura in discuţie.

■ Optometristul trebuie să plece întotdeauna de la prezumţia că pacientul are

capacitatea să hotărască dacă să accepte sau să refuze examinarea şi tratamentul.
Optometristul poate decide că un pacient nu este competent dacă, fiindu-i acordat
ajutorul corespunzător, este evident că nu poate înţelege, reţine, utiliza sau cântări
informaţiile primite, că nu poate exprima o hotărâre sau o dorinţă.

■ În nici un caz, optometristul nu poate presupune lipsa de capacitate decizională a

unui pacient pe baza considerentelor legate de: vârstă, dizabilitate fizică, aspect,
comportament, stare de sănătate (inclusiv mintală), credinţă, incapacitate aparentă de
comunicare sau pe baza faptului că nu agreează deciziile pacientului.

6
■ În cazul pacientului care demonstrează incapacitatea de a lua decizii, optometristul
hotărăşte dacă este necesar să intervină şi va efectua acele teste sau tratamente care
sunt absolut necesare şi in beneficiul pacientului.
■ Dacă pacientul are dificultăţi în a reţine toate informaţiile ce i-au fost prezentate,
optometristul ar trebui să îi asigure un rezumat scris al desfăşurării testării şi al
hotărârilor luate.

Relaţiile profesionale cu colegii şi reprezentanţii altor profesiuni

Optometristul are datoria de a face tot ce este posibil pentru a menţine şi promova
încrederea colegilor de profesiune şi a reprezentanţilor altor profesiuni din domeniul
îngrijirii sănătăţii în el şi în profesiunea sa.

■ Optometristul se va purta corect cu colegii şi, în nici un caz, nu va avea un

comportament discriminatoriu pe criterii rasiale, de sex sau dizabilitate. Părerile
personale despre stilul de viaţă, cultura, religia, rasa, culoarea, vârsta unor colegi nu
vor influenţa negativ relaţiile profesionale cu aceştia.

■ Este o atitudine neetică din partea optometristului să îşi exprime faţă de un pacient
îndoielile personale în privinţa cunoştinţelor profesionale şi abilităţilor unui coleg, să
facă orice comentariu ne-necesar şi nesusţinut despre colegi.

■ Dacă optometristul primeşte spre execuţie de la un pacient o prescripţie emisă de

un alt profesionist şi sesizează în aceasta o greşeală sau primeşte ulterior o reclamaţie
referitoare la imposibilitatea adaptării cu ochelarii realizaţi, atunci el nu ar trebui să
modifice prescripţia, ci să se consulte cu colegul / medicul respectiv pentru a hotărî
împreună ce trebuie făcut. Pentru aceasta, el trebuie să obţină acordul pacientului.

■ Există situaţii când pacientul este îndrumat către un alt profesionist pentru o
anumită investigaţie sau pentru o a doua opinie. Optometristul care acceptă acest
pacient, ar trebui să îi explice clar că, după examinarea suplimentară, ar trebui să

7
revină la optometristul de la care a primit recomandarea pentru continuarea testărilor
de rutină ale ochilor şi / sau prescrierea ochelarilor necesari. Desigur, pacientul are
dreptul de a-şi exprima dorinţa de a nu proceda in acest mod.

■ Optometristul trebuie să ia in considerare ca pe o datorie participarea la pregătirea

profesională a colegilor şi a studenţilor care se pregătesc pentru această profesiune.

■ Optometristul trebuie să îşi protejeze pacienţii de orice risc reprezentat de

comportamentul altui profesionist. Deoarece siguranţa pacientului este prima dintre
responsabilităţile sale, optometristul trebuie să sesizeze o persoană autorizată sau o
organizaţie profesională corespunzătoare dacă are îndoieli întemeiate în privinţa
capacităţii de a profesa a respectivului profesionist.

Lucrul în echipă
Din ce în ce mai mult, îngrijirea sănătăţii este asigurată de echipe multi – disciplinare.
Optometriştii trebuie să lucreze în mod constructiv în echipă, să respecte abilităţile şi
contribuţiile profesionale ale colegilor. Ei trebuie sa se asigure ca pacienţii şi ceilalţi
profesionişti înţeleg responsabilităţile din echipă, precum şi specializarea şi statutul
profesional al optometristului.

■ Dacă optometristul este conducătorul unei echipe, atunci el ar trebui:

a) să îşi asume responsabilitatea că întreaga echipă asigură o îngrijire sigură, corectă
şi eficientă;
b) să facă tot ce este posibil ca întreaga echipă să dea dovadă de politeţe, sensibilitate,
să respecte confidenţialitatea;
c) să îşi îmbunătăţească, dacă este necesar, aptitudinile de conducător al echipei

■ Un optometrist care lucrează într-o echipă este răspunzător pentru conduita sa

profesională.

8
■ Dacă optometristul nu este de acord cu o decizie a echipei, el are posibilitatea şi
datoria să explice motivele dezacordului său şi, dacă este ferm convins că acţiunea
respectivă aduce atingere siguranţei pacientului, trebuie sa comunice acest lucru unei
persoane sau organizaţii cu autoritate sau, ca ultimă soluţie, să acţioneze singur
pentru a proteja siguranţa şi sănătatea pacientului.

■ Relaţia cu medicul oftalmolog reprezintă o componentă importantă a activităţii

profesionale a optometristului. Este în interesul pacientului ca optometristul şi
medicul oftalmolog să formeze o echipă, să existe o bună comunicare între ei.

■ Opticienii care lucrează în cabinetele de optometrie au calificări şi abilităţi

profesionale recunoscute. De aceea, ei au anumite responsabilităţi ce le sunt
transferate de câtre optometrist şi pentru îndeplinirea cărora îşi asumă răspunderea.

Delegarea responsabilităţilor
Optometristul este cel care, conform atribuţiilor sale profesionale, ia toate deciziile
referitoare la examinarea şi îngrijirea pacientului şi poartă răspunderea pentru
serviciile persoanei căreia îi deleagă anumite responsabilităţi, pentru rezultatele
investigaţiilor efectuate.

■ Înainte de a repartiza unele sarcini altui profesionist, optometristul trebuie să se

asigure că acesta înţelege necesitatea păstrării confidenţialităţii, că este calificat
corespunzător şi competent pentru îndeplinirea corectă a sarcinilor respective.

■ Persoana căreia îi sunt delegate anumite sarcini profesionale nu trebuie să furnizeze

pacientului interpretări ale rezultatelor testelor efectuate.

■ Optometristul trebuie să ţină cont întotdeauna că nu trebuie să delege nici o

responsabilitate din domeniile testării funcţiei vizuale şi adaptării lentilelor de
contact, care sunt atribuţiile sale profesionale.

9
Cercetare
Optometristul care este implicat într-o activitate de cercetare trebuie să respecte
drepturile şi siguranţa pacientului. El trebuie să respecte cu stricteţe normele de etică
specifice activităţii de cercetare.

■ Activitatea de cercetare trebuie să se desfăşoare în mod cinstit din punct de vedere

etic, respectând principiul integrităţii, dar si integritatea profesională.

■ În cadrul unei cercetări, trebuie asigurată confidenţialitatea asupra datelor despre

pacienţi, toate datele de identificare ale pacienţilor trebuie scoase din documentele
emise în timpul efectuării cercetării şi din comunicările rezultatelor.

■ Pacienţii care participă benevol la o activitate de cercetare trebuie să fie informaţi

asupra beneficiilor, dar mai ales asupra riscurilor pe care le implică proiectul
respectiv. Pentru a începe o activitate de cercetare în care sunt folosiţi pacienţi,
trebuie să se obţină acordul comitetului de etică al asociaţiei profesionale din care
face parte colectivul de cercetare.

■ Dacă optometristul apelează la baza de date cu dosare ale pacienţilor în scopul

realizării cercetării, atunci el nu are nevoie de acordul pacienţilor, atât timp cât
aceştia au consimţit la întocmirea şi păstrarea fişelor personale. Este necesar acordul
pacientului dacă datele sale personale ar fi dezvăluite prin publicarea rezultatelor
cercetării.

■ Optometristul ar trebui să declare dacă se află intr-un conflict de interese care ar

afecta activitatea de cercetare a echipei sau percepţia asupra acesteia.

■ Desfăşurarea cercetării şi rezultatele acesteia trebuie revizuite cu regularitate pentru

a reduce riscul apariţiei unor evenimente nedorite, pentru a putea lua la timp decizia
opririi cercetării pe pacienţi.

10
■ În orice colectiv de cercetare, trebuie să existe o persoană sau un grup care să
supravegheze conduita profesională şi etică. Datele culese trebuie stocate în
siguranţă, monitorizate regulat pentru a li se verifica exactitatea şi integritatea. Orice
greşeală semnalată trebuie să fie discutată imediat în colectivul de cercetare, cu
conducătorul colectivului care trebuie să ia o hotărâre privind corectarea / retragerea
de urgenţă a eventualelor date publicate.
Supraveghere, control, supervizare
Orice optometrist care este implicat într-o activitate de supraveghere – supervizare a
perfecţionării profesionale a unui coleg trebuie să aibă disponibilitate pentru aceasta,
să fie capabil să ofere tot sprijinul şi cunoştinţele sale.
Optometristul supraveghetor / supervizor are datoria să încurajeze colegul care
participă la perfecţionare sau pe studentul care se pregăteşte pentru profesiunea sa să
creeze şi să experimenteze toate situaţiile profesionale, dar şi pe cele de natură etică,
specifice profesiunii de optometrist şi pe care le poate întâlni în activitatea sa.

11