Regimul nesinusoidal

Studente: Rațiu Diana

Losso Maria-Alexandra
Ștefan Michaela
Indrumator: Prof. dr. ing. Maria Vințan
 Cuprins

 Regimul sinusoidal
 Regimul nesinusoidal
 Seria Fourier
 Armonici
 Măsuri privind măsurarea armonicilor
 Concluzii
 Regimul sinusoidal
  mărime sinusoidală este marimea a cărei variaţie în timp este descrisă
 O
de o expresie de forma:
 m(t)  sin(t  )  M sin(t  ) ,

Fig 1. Mărimi si valori caracteristice ale unei funcții sinusoidale

 Regimul nesinusoidal
 Un circuit functionează în regim periodic dacă toate tensiunile şi toti
curenţii sunt funcţii periodice de aceeaşi perioadă. Dacă cel puţin o
tensiune sau un curent nu este sinusoidal, se spune că regimul este
nesinusoidal sau deformant.

Fig 2. Semnal sinusoidal Fig 3. Semnal nesinusoidal

Exemplu – Analiza unui semnal
dreptunghiular
Coeficienți în regim nesinusoidal

 Factorul
  de formă , este raportul dintre valoarea efectivă a mărimii
și valoarea medie pe o perioadă a modului mărimii. =;

 Factorul de vârf , este raportul dintre valoarea maximă și valoarea

efectivă a mărimii periodice. = ;

 Factorul de distorsiune , este raportul dintre reziduul deformant

(valoarea efectivă corespunzatoare armonicilor superioare) și
valoarea efectivă a componentei alternative a mărimii.
= ;
 Cauzele apariției regimului nesinusoidal

 imperfecțiuni ale generatoarelor

 prezența elementelor pasive neliniare, cum sunt componentele
redresoare: diode, tranzistoare, tiristoare.
 particularităţilor constructive si funcţionale ale unor elemente de
reţea, dar mai ales ale receptoarelor.
 Efectele apariției regimului nesinusoidal

 reducerea factorului de putere

 scăderea cuplului la motoare
 rezonanțe periculoase pe anumite armonici
 cresterea pierderilor de energie
 scăderea randamentului energetic al instalaţiilor de transport si
distribuţie
 erori în funcționarea aparatelor de măsură
 Seria Fourier

 Rezolvarea circuitelor în regim periodic nesinusoidal se realizează cu

Seria Fourier si cu teorema superpoziției.

 Seria Fourier este o unealtă matematică folosită pentru a analiza funcțiile

periodice, descompunându-le într-o sumă ponderată de funcții sinusoidale.

 Mărimea se poate scrie ca Serie Fourier sau armonică:

                 
 Armonici

 Armonică = tensiune/curent sinusoidal cu

frecvenţa egală cu un multiplu întreg al frecvenţei
fundamentale a tensiunii de alimentare.
 În funcţie de ordinul (rangul) lor, armonicile se
mai pot împărţi în armonici superioare (rangul
este un număr întreg) si subarmonici (rangul lor
este un număr subunitar).
 Metoda uzuală de studiu a regimurilor
deformante este analiza armonică.
 Analiza armonicilor. Când sunt cunoscute amplitudinile și
rangul armonicilor, este simplu de reconstituit curba de origine
distorsionată (deformată) - prin însumarea punct cu punct a
armonicilor componente.
 Tipuri de echipamente care
generează armonici
 Curenţii armonici sunt generaţi de sarcini
neliniare(monofazate și trifazate):
• calculatoare, faxuri, lămpi cu descărcare
• balasturi electronice pentru lămpile fluorescente
• unităţi mici de alimentare neîntreruptibilă (UPS)
• acţionări cu viteză variabilă
• unităţi mari UPS
• cuptoare industriale cu arc
• încărcătoare (redresoare) pentru acumulatorii electrici
 Efectele armonicilor asupra
instalației și echipamentelor
• funcționare necorespunzătoare
• influențe negative asupra aparaturii de măsură
• supraîncălzirea conductoarelor, a cablurilor
• supraîncărcarea conductorului neutru prin creșterea
curentului
• creșterea consumului de energie electrică
• perturbarea sistemelor de comunicație
 Măsuri privind limitarea
armonicilor
 Soluția mai veche = folosirea filtrelor de armonici (active sau pasive)
 Soluțiile moderne = utilizarea compensatoarelor statice rapide şi
reglabile de putere reactivă şi de regim deformant, care cuprind şi filtre
de armonici. Printre soluțiile moderne aminitim:
Reguli de bază pentru racordarea la rețeaua electrică a unui receptor
deformant:
• consumatorii slab perturbatori pot fi racordați în rețea fără rezerve;
• consumatorii puternic perturbatori sunt obligați să-şi compenseze
regimul deformant(prin montarea de filtre).
 Filtrele
Filtrele pasive
 Sunt construite numai cu componente pasive(filtre LC)
 Pot fi dimensionate pentru diverse benzi de trecere
 Pot fi amplasate in diferite puncte ale lanțului energetic
Filtrele active
 Sunt convertoare statice
 Au în componență dispozitive semiconductoare și componente pasive
(bobine și condensatoare)
 Realizează compensarea puterii deformante si a celei reactive
Concluzii

 Sunt necesare eforturi și costuri relativ reduse pentru

limitarea armonicilor dominante.
 Filtrele active sunt mult mai scumpe decât cele
pasive.
 Curenții armonici determină mai multe probleme în
rețeaua electrică decât puterea reactivă.
 Menţinerea impedanţei sistemului la o valoare redusă
este mai importană atunci când există filtru decât în
cazul în care acesta lipseşte. În caz contrar, efectul
filtrului ar putea fi dăunător.
Întrebări
 Bibliografie

 Maria Vințan – Suport Curs ”Calitatea Energiei electrice”

 Sora Constantin – Bazele Electrotehnicii , Editura Didactica si
Pedagogica , Bucuresti, 1982
 Articolul_3_1_1.pdf
 Articolul_3_1_2.pdf
VĂ MULȚUMIM PENTRU
ATENȚIE!