Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica

Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Solicitarea mecanica a arcurilor bimetalice

M = P.x
Se considera ca temperatura este
constanta, iar incovoierea este
rezultatul actiunii momentului, M

Fibra neutra este situate la distanta e

de stratul de lipire. Alungirea fibrei
AB = dx
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Conform legii lui Hooke, tensiunile din cele doua straturi sunt:

Arcul se afla in echilibru, fara a exista o forta axiala, deci:

Se calculeaza:

Pentru sensibilitate maxima a bimetalului

Fibra neutra se afla pe stratul de lipire

Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Deci

Sau

S-a tinut seama ca: si

Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Tensiunile de incovoiere din cele doua straturi se supun legii lui Hooke:

Similar,
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

CALCULUL SAGETII ARCURILOR TERMO-BIMETALICE

SAGEATA TERMICA
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Se stie ca in cazul solicitarii termice:

Deci:

Pentru calculul sagetii liniare din capatul liber se aplica formula lui Mohr:

unde Mi este momentul incovoietor

Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Din Rezistenta materialelor, se stie ca variatia de curbura este:

Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

SAGEATA DE INCOVOIERE MECANICA

M = P.x

Astfel de situatii apar cand deformarea termica este impiedicata de contacte fixe, in
cadrul unor dispositive electrice de comutare.

De la solicitarea de incovoiere se cunoaste:

Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Pentru calculul sagetii liniare din capatul liber se aplica formula lui Mohr:

unde

Aceasta relatie se poate pune si sub forma intalnita la arcurile confectionate dintr-un
singur material:

unde:
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

La sistemul din figura, ft este sageata

termica:

Prin limitarea deplasarii capatului liber

al arcului cu valoarea f1, la contact se
dezvolta forta P , conform relatiei:
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

CALCULUL LA REZISTENTA
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Rezulta
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Valorile maxime ale tensiunilor termice se obtin pe stratul de lipire (y=0)

Pe fibrele exterioare, tensiunile termice sunt respectiv

In cazul solicitarii de incovoiere, s-a stabilit ca efortul unitar variaza linear.

fiind nul pe stratul de lipire si maxim pe fibrele extreme ale celor doua
straturi component ale bimetalului. Valorile maxime sunt:

Semnele valorilor tensiunilor termice si de incovoiere corespund situatiei in

care incovoierea termica si cea mecanica se produc in acelasi sens.
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

In acest caz, se vor calcula tensiunile totale din cele 2 straturi astfel:

Daca temperatura si sarcina externa conduc la incovoiere in sens contrar

Se verifica tensiunile pentru fiecare strat:

Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

ELEMENTE ELASTICE INCARCATE CU PRESIUNEA UNUI FLUID

În aparate de măsurare sau dispozitive de automatizare - elemente elastice

care se deformează sub acţiunea diferenţei dintre presiunea fluidului de lucru pe
suprafaţa interioară şi presiunea atmosferică de pe suprafaţa exterioară a lor.
Deformaţia este o măsură a valorii presiunii relative a fluidului = principiul de
funcţionare al unor aparate ca manometre, altimetre şi vitezometre de aviaţie.
Un alt exemplu - etanşările flexibile, care pot compensa, prin deplasări mici,
abateri ale poziţiilor relative ale componentelor.
Pentru măsurarea presiunii, materialele utilizate trebuie să fie metalice, iar
la etanşări se utilizează materialele plastice.
În ambele cazuri, deformarea produce o stare de tensiuni care echilibrează
încărcarea externă a elementului.
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

MEMBRANE SI CAPSULE
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Sub actiunea presiunii, membrana se deformeaza astfel incat punctul M se deplaseaza

in noua pozitie M’. Aceasta inseamna ca au loc o intindere radial, u si o intindere
Circumferentiala (M’ se afla pe un cerc cu raza ma mare, r+u. Concomitent, o sectiune prin
membrana se roteste, ceea ce se asociaza cu incovoierea acesteia, in ambele directii.
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Pentru ν = 0,3

La membranele cu deformatii mici, apare numai termenul de gradul unu, care s-a obtinut
luand in considerare numai solicitarea de incovoiere. La deformatii mari, intinderea nu mai
poate fi neglijata si apare termenul de gradul al treilea.
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Modul de calcul: Cunoscandu-se presiunea, dimensiunile si materialul membrane, se

calculeaza pR4/(Eh4), pentru a determina coeficientul corespunzator, z, din tabel si
w0/h. Cu aceste valori se calculeaza efortul unitar echivalent.
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

MEMBRANE SFERICE
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Aceasta explica saltul de sageata specific acestor membrane, cand ating

presiunea critica, corespunzatoare extremelor din caracteristica.
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

MEMBRANE ONDULATE
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Prin sudarea sau lipirea pe contur a două membrane

ondulate se obţine o capsulă, care constituie o înseriere
a celor două elemente elastice. Prin urmare, la aceeaşi
încărcare (presiune) se obţine o săgeată amplificată
(aproximativ dublă).

Capsulele pot masura presiunea fluidului din interior,

presiunea atmosferica exterioara, daca sunt etanse si
vidate la interior.

O amplificare mai mare a sagetii se poate obtine prin

constituirea de baterii de capsule inseriate.
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

unde si - coeficienti care depind de forma si

dimensiunile profilului membranei.

Ecuatia se poate scrie si in forma:

Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Uneori, calculul este facilitat prin

utilizarea unor nomograme. In acest
caz, acestea sunt reprezentari grafice
ale valorilor coeficientilor a si b,
calculati pentru diferite profiluri si valori
geometrice ale acestora.

Se observa ca, la toate membranele

ondulate, coeficientul termenului de
gradul al treilea din caracteristica este
cu unu-doua ordine de marime mai mic
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Multe membrane ondulate se utilizeaza

cu un centru rigid, la care se ataseaza
mecanismul de amplificare a sagetii. Din
punct de vedere al fortei dezvoltate de
presiunea care actioneaza asupra membranei,
centrul rigid determina o arie diferita de proiectia
plana a suprafetei membranei – aria efectiva.

Forta P este suma dintre

actionand pe centrul rigid si rezultanta fortelor
elementare dP2 , care rezulta din actiunea
presiunii in zona gofrata.
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Conform figurii, aria elementara gofrata:

Centrul de greutate al acesteia este situat, radial,

la distanta:

Forta elementara de presiune, corespunzatoare,

acestei arii este:

Pentru a insuma rezultanta ei cu P1 , este necesar

sa se reduca efectul rezultantei la axa centrului
rigid
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Din echilibrul de momente al dP’2 si dP2 fata de axa

centrului rigid:

Prin integrare,

Forta totala de presiune:

si
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

MEMBRANE NEMETALICE

Membranele nemetalice se executa din cauciuc

cu insertie textila, care asigura rezistenta la intindere.
Rigiditatea la incovoiere a acestor membrane este
practic nula. Pentru deformatii mari, se realizeaza
cu un gofreu marginal, care permite deplasarea
centrului pana la limita admisa geometric de
suprafata intinsa complet a membranei. Se utilizeaza
in dispozitive de reglare a presiunii sau de actionare
(camere pneumatice cu membrana).

Constructia uzuala a acestor dispozitive implica o combinatie cu un

arc elicoidal. Acesta creeaza forta rezistenta, iar membrana forta de
actionare, datorata presiunii fluidului.
Universitatea “POLITEHNICA”din Bucuresti Elemente Constructive de Mecanica
Dept. de Mecatronica si Mecanica de Precizie Fina I

Forta de presiune pe membrana

Aria efectiva este similara celei gofrate

Daca se introduce un arc elicoidal, sprijinit pe centrul rigid, acesta preia

forta de presiune a fluidului prin reactiunea sa elastica:

unde k este rigiditatea arcului elicoidal. Rolul membranei se reduce la

separarea celor doua medii si transformarea presiunii intr-o forta.