Sunteți pe pagina 1din 4

Profile transversale si longitudinale ale unei cai

de comunicatii date

Nivelmetul studiaza metodele si instrumentele care servesc la


determinarea cotelor (altitudinilor, nivelului) punctelor de sprijin nivelitice si a
punctelor caracteritice nivelitice.

Ridicarea nivelitica aduce date privind relieful zonei ridicatcu care se


completeaza planurile topografice, oferind o mai buna perceptie asupra aspectului
real al acestuia.

Incadrarea in zona a caii de comunicatii de pe care au fost ridicate


masuratorile :

Strada perpendiculara cu Bulevardul Profesor Dimitrie Mangeron , ce trece prin


fata corpului A al cladirii de Instalatii.

Tema a fost rezolvata in 2 etape:

1 Etapa de teren
Const in colectarea datelor si efactuarea masurtorilor necesare pentru
urmatoarea etap.

2. Etapa de birou
Const in prelucrarea datelor obtinute pe teren cu ajutorul unor programe
de calcul, in vederea obtinerii unor profile transversale si longitudinale ale
caii de comunicatii in cauza.
1. Erapa de teren

In prima etapa am analizat terenul, cu scopul intocmirii unei schite ce a ajutat la


asezarea punctelor de statie. Am cazut de comun acord sa instalam dintr-un capat in
altul al caii de acces 16 statii, montate din 10 in 10 metri.

Pentru a efectua masuratorile ne-am folosit de metoda drumuirii nivelitice sprijinite.

Din primul punct de statie S1 am vizat prima data inapoi primul punct de sprijin (R5)
si inainte urmatorul punct de sprijin (101) si am efectuat citirile (L2, L1, L0). Apoi, din
aceeasi statie, am vizat transversal punctele de detaliu (501, 502, 503 etc). Pentru
verificare am ridicat sau coborat nivelul aparatului cu cel putin 10 cm de fiecare data.
Toate datele au fost inscrise in tabelul 2.1.

2. Etapa de birou

Am ales ca punct de plecare primul punct la drumuirii (punctul R5), de cota 0. In


functie de cota acestui punct, am determinat cotele celorlalte puncte ale drumuirii
prin nivelment geometric de mijloc.

De exemplu:

Z1011 = ZR5 + L0R5 L0101

Z1011= 0 + 1.742 - 1.456 = 0.286 m

=> Z101= (0.286+0.284)/2 = 0.285 m

Z1012= 0 + 1.637 - 1.353 = 0.284 m


In cazul punctelor de detaliu, am calculat prima data cota fiecarui punct de statie
in felul urmator:

ZS1 = ZR5 + L0R5 - Haparat

ZS11 = 0 + 1.742 1.538 = 0.204 m

ZS1 = 0.204 m

ZS12 = 0 + 1.637 1.433 = 0.204 m

L0R5 - Haparat -> reprezinta diferente de nivel dintre punctul de sprijin anterior si
punctul de statie.

Adunand mereu cota punctului anterior la diferenta de nivel explicata mai sus, se
obtine cota punctului de statie. In aceasta maniera au fost calculate cotele tuturor
punctelor de statie si au fost inserate in tabelul 2.1.

Avand cota punctului de statie cunoscut am putut calcula cotele tuturor punctelor
de detaliu, prin aceeasi metoda: cota punctului de statie + diferenta de nivel
dintre punctul de detaliu si punctul de statie.

Exemplu:

Z501 = ZS1 + DZ501-S1

DZ501-S1 = L0501 Haparat

DZ501-S11 = 1.557 1.538 = 0.019 m

=> DZ 501-S1 = (0.019+0.014)/2


=0.0165 m

DZ501-S12 = 1.447 1.433 = 0.014 m

Z501 = 0.204 + 0.0165 = 0.2205 m

Pentru desenarea profilelor transversale si longitudinale am folosit programul


Autocad 2015. Pentru inceput, am desenat axele graficului: Level pe directia
zenitului si Distance pe directiile X si Y, ambele avand ca unitati de masura
metri.

Sub grafic am desenat un tabel ce contine: Nume punct, Nivelul punctului,


distantele (partiale si cumulative) si panta aliniamentelor masurata in procente.