Sunteți pe pagina 1din 21

YAMA i NIYAMA (codul moral i codul personal)

Cuvntul YAMA provine din radacina YAM care nseamna "a pune fru", "a tine n mna", "a
supune", "a stapni". YAMA reprezinta regulile de comportament si se refera la controlul
anumitor tendinte negative ce apar la toate fiintele umane. Aceste constrngeri nu snt specifice
numai yoghinilor deoarece orice om ntr-o anumita masura le practica. Dar yoghinul trebuie sa le
aduca la perfectiune, lucru care cere o daruire totala, aspiratie, consecventa, curaj. Ele confera n
acest caz puteri paranormale.
Asa cum snt mentionate n YOGA SUTRA ale lui PATANJALI, YAMA snt n numar de
cinci:
1. AHIMSA (non-violena);
2. SATYA (adevrul);
3. ASTEYA (non-furtul);
4. BRAHMACHARYA (continena);
5. APARIGRAHA (non posevitatea).
Yamas-urile constau din cinci aspecte: ahimsa (starea de non-violen fa de orice, fie
om animal sau altceva); brahmacharya (control sexual sau continen); satya (practicarea
adevarului ; onestitatea) asteya (non posesivitate); aparigraha (non-posesiune). Niyamas-urile
sunt de asemenea cinci la numr: saucha (curenie); santosha (mulumire); tapas (austeritate);
svadhyaya (studiul spiritual individual) i ishwara pranidhana (supunerea fa de voina cosmic
i consacrarea aciunilor). Yamas-urile sunt destinate s armonizeze interaciunile sociale i
Niyamas-urile sunt destinate s armonizeze simurile interioare. Ambele, yamas-urile i
niyamas-urile, au drept scop de a reduce friciunile ntre aciunile exterioare ale omului i
atitudinile interioare ale lui. Exist o relaie mutual: mintea stimuleaz aciunile exterioare i
aciunile exterioare stimuleaz mintea. Dac aciunile exterioare nu sunt armonioase, atunci
mintea va fi deranjat. Invers, o minte deranjat tinde s produc acte dizarmonioase. Acesta e un
cerc vicios, n care tulburarea interioar duce la tulburarea exterioar i invers. Yamas-urile i
Niyamas-urile tind s rup acest cerc vicios i prin urmare s calmeze mintea prin aciuni
nelepte i atitudini nelepte fa de sine, fa de via i fa de mediul nconjurtor.
Cu toate c yamas-urile i niyamas-urile constau numai din zece imperative, ele cuprind o
marj ntins a activitii umane. Ele abordeaz problema tulburrii mentale din punct de vedere
extern, periferic, dar aceasta constituie startul ctre schimbri mai profunde care pot lua natere
din explorarea mai profund a minii. Regulile nu sunt uor de aplicat, dar chiar i o aplicare
aproximativ va duce la o pace mental considerabil. Aplicarea perfect vine numai odat cu
realizarea de sine.
PLANUL MORAL SI ETIC IN YOGA
YAMA SI NIYAMA
In YOGA exista doua prime etape esentiale ce integreaza aspectele morale si etice ntr-un
mod foarte riguros. Din perspectiva integrarii fiintei n armonia universala, nerespectarea acestor
etape ct de ct face ca ulterior yoghinul sa nu poata evolua spiritual.
Prima etapa se numeste YAMA; ea implica 5 abtineri care se aplica actiunilor, intentiilor,

cuvintelor: 1) AHIMSA (non-violenta), 2) SATYA (adevarul), 3) ASTEYA (non-furtul), 4)


BRAHMACHARYA (continenta), 5) APARIGRAHA (non-posesivitatea).
AHIMSA (NON-VIOLENA)
Cuvntul AHIMSA este format din particula "A" care nseamna "non" si din substantivul
"HIMSA" - care nseamna "ucidere" sau "violenta". Este mai mult dect un imperativ negativ de a
nu ucide, caci are un nteles pozitiv mai larg ce implica iubirea. Aceasta iubire cuprinde toate
creaturile caci sntem cu totii copiii aceluiasi TATA Dumnezeu. Yoghinul crede ca a ucide sau a
distruge o fiinta nseamna a insulta Creatorul. Oamenii ucid adesea pentru hrana sau pentru a se
apara de o primejdie. Dar faptul ca un om este vegetarian nu implica si ca este non-violent ca
temperament sau ca el este un yoghin, cu toate ca practica YOGA impune acest regim. Un cutit
poate fi folosit la mpartirea unui fruct n bucati sau la njunghierea unui dusman. Greseala nu
este n instrument ci n cel care-l foloseste. Oamenii devin violenti pentru a-si apara interesele,
propriile trucuri, pe cei dragi, proprietatea sau onoarea. Dar un om nu se poate bizui numai pe el
pentru a se apara pe el nsusi sau pe ceilalti. Credinta ca poate face aceasta este falsa. Um om
trebuie deci sa se bizuie pe Dumnezeu care este sursa tuturor puterilor. Atunci nu se va mai teme
de nimic, de nici un rau. Violenta se naste din teama, slabiciune, ignoranta sau neliniste. Pentru a
o stapni este nevoie de eliberare de teama. Pentru a obtine aceasta eliberare, ceea ce este necesar
este o noua atitudine n fata vietii si o reorientare a mintii. Violenta scade n mod necesar atunci
cnd oamenii nvata sa-si bazeze credinta pe realitate si cercetari mai degraba dect pe ignoranta si
presupuneri.
Yoghinul crede ca orice creatura are tot atta drept la viata ca si el. Crede ca s-a nascut
pentru a-i ajuta pe ceilalti si priveste cu iubire la toate fiintele. El stie ca viata lui este legata n
mod inexorabil de cea a celorlalti si se bucura daca-i poate ajuta sa fie fericiti. Atunci, prin
empatie, fericirea lor devine fericirea sa. El pune fericirea celorlalti naintea propriei sale fericiri
si devine o sursa de bucurie pentru toti cei care l ntlnesc.
Asa cum parintii ncurajeaza un copil la primii pasi, tot asa i ncurajeaza si el pe cei mai
nefericiti si i face apti sa supravietuiasca.
Pentru o fapta rea comisa de altii, oamenii cer dreptate. Pentru una facuta de ei nsisi, cer
ndurare si iertare. Yoghinul, pe de alta parte, crede ca un rau facut de el trebuie judecat, n timp
ce pentru un rau facut de altii, cere iertare. El stie cum sa traiasca si i nvata si pe altii cum sa o
faca. Nazuind tot timpul sa se perfectioneze, el le arata celorlalti, prin dragoste si compasiune,
cum sa devina mai buni.
Yoghinul se opune raului din omul care face rau, dar nu persoanei nsasi. El recomanda
cainta si nu pedeapsa pentru un rau facut. Opozitia fata de rau si dragostea pentru cel care-l
comite pot coexista. Sotia unui betiv se poate opune obiceiului lui, continund sa-l iubeasca pe
sotul sau. Opozitia fara dragoste duce la violenta. A-l iubi pe cel care face rau fara a te opune
raului din el, este nebunie si duce la nefericire. Un yoghin stie ca a iubi o persoana n timp ce te
lupti cu raul din ea, este calea cea mai buna de urmat. Batalia este cstigata pentru ca el lupta cu
dragoste. O mama iubitoare si bate uneori copilul pentru a-l dezvata de un obicei rau. In acel
mod, un adevarat sustinator al lui AHIMSA si iubeste adversarul.
Alaturi de AHIMSA se afla ABHAYA (lipsa de teama) si AKROTHA (lipsa de suparare).
Eliberarea de teama vine numai pentru aceia care duc o viata pura.
Yoghinului nu-i este teama de nimeni si nimeni nu trebuie sa se teama de el caci el este

purificat prin studiul Sinelui. Teama cuprinde un om si l paralizeaza. El este speriat ca ar putea
pierde mijloacele de existenta, bogatia sau reputatia. Dar cea mai mare teama este cea de moarte.
Yoghinul stie nsa ca este diferit de trupul sau care este un lacas temporar pentru spiritul sau. El
vede toate fiintele n Sine si Sinele n toate fiintele si, prin urmare, si pierde orice teama. Cu toate
ca trupul sau este supus bolii, vrstei, decaderii si mortii, spiritul este etern si ramne neatins.
Pentru un yoghin, moartea este un aspect tranzitoriu care da gust vietii. El si-a dedicat mintea,
ratiunea si ntreaga sa viata descoperirii Divinului.
Prin urmare, cnd cineva si-a legat ntreaga fiinta de Supremul Divin, de cine si de ce ar
putea sa se mai teama ?
EFECTE
Practica constanta a non-violentei (AHIMSA) are drept efect universal dezradacinarea
sentimentelor de ostilitate fata de orice fiinta. In preajma aceluia n care non-violenta a prins
perfect radacina, toate fiintele renunta la ura, antipatie sau dusmanie.
"Nici corpul, nici mintea nu trebuie sa-ti fie stapni. Sa ne aducem aminte ca, de fapt,
corpul ne apartine si nu noi apartinem corpului (corpul este facut pentru om si nu omul pentru
corp)." (SWAMI VIVEKANANDA)
SATYA (adevarul)
SATYA sau adevarul este cea mai importanta regula de comportare. MAHATMA
GANDHI spunea: "Adevarul este Dumnezeu si Dumnezeu este Adevar". Asa cum focul arde
impuritatile si rafineaza aurul, tot astfel focul adevarului l purifica pe yoghin si arde impuritatile
din el.
Adevarul a fost n mod special respectat si chiar adorat n traditia yoghina. Vedele afirma
ca: "Adevarul este cel ce guverneaza pamntul, apa, cosmosul ntreg". Mahabharata afirma chiar
ca: "Daca meritul obtinut facnd o mie de sacrificii rituale ASHVAMEDHA ar fi plasat n balanta
cu meritul adevarului (SATYA), adevarul ar atrna nca mai greu". Marele ntelept MANU
afirma: "Toate activitatile umane snt efectuate gratie cuvntului si nu exista alt mijloc de
comunicare a gndurilor dect cuvntul, deci omul care necinsteste cuvntul care este sursa si
fundament pentru toate activitatile, fiind nesincer sau incorect n limbajul sau, se poate spune ca
devine n acelasi timp un hot al tuturor lucrurilor pe care el le denatureaza". Pentru respectarea
acestei reguli, yoghinul trebuie sa se abtina de la orice exagerare, pretentie, exprimare echivoca,
semiadevar, dezvoltnd n acelasi timp o putere de viziune clara si directa excluznd confuzia,
inconstanta, agitatia haotica n vorbire, gndire sau actiune.
SATYA, la nivelul vorbirii, nseamna ca nu trebuie sa spunem ceea ce stim ca este fals. Si
nici nu trebuie sa inducem pe altii n eroare lasndu-i sa nteleaga ca stim ceva cnd de fapt numai
banuim, sau facem presupuneri dogmatice. Implica de asemenea ca nu trebuie sa facem judecati
pripite. Acestui autocontrol trebuie sa i se dea totusi un sens mai larg: sa fii drept n gnd si n
fapta tot asa ca si n vorbire. Yoghinul trebuie sa consacre fiecare clipa a vietii sale Adevarului n
sensul lui cel mai larg. Aceasta implica sa gndim n termenii celor mai nalte principii de care
sntem capabili, hotarnd ca actiunile si gndurile noastre sa fie n concordanta cu aceste principii
si fiind consecventi lor.
Minciuna nu se refera numai la vorbire. Putem minti prin actiuni daca aceste actiuni i

nseala pe altii; de exemplu, i facem sa creada ca am facut un lucru pe care nu l-am facut si nici
nu am avut de gnd sa-l facem. La sfrsitul fiecarei zile trebuie sa ne ntrebam daca am respectat
principiile adevarului. Uneori poate exista tendinta de a ncerca sa justificam un neadevar. Ar fi
nsa o noua greseala pentru ca n felul acesta ne am minti pe noi nsine si nu trebuie sa ne nselam
pe noi asa cum nu trebuie sa-i nselam nici pe ceilalti.
De asemenea, adevarul nu trebuie comunicat fara discriminare deoarece, asa cum afirma
un ntelept yoghin, Cunoasterea adevarata adreseaza aceasta rugaciune oricarei persoane care o
detine: "Eu snt comoara ta, pastreaza-ma si nu ma darui celor ce nu ma pretuiesc". Yoghinul nu
trebuie sa faca afirmatii despre care nu este n totalitate sigur. De multe ori imaginatia oamenilor
obisnuiti ajunge sa deformeze foarte mult adevarul, desi aparent acestia nu au nici o intentie
negativa. Din viziunea ntelepciunii yoghine, aceasta este totusi o ncalcare a lui SATYA,
deoarece a existat o mare superficialitate n gndire.
Inteleptul VYASA, unul dintre cei care au facut cele mai autorizate comentarii ale textului
YOGA-SUTRAS al lui PATANJALI, spune: "Adevarul va fi folosit spre folosul tuturor si nu
pentru a distruge sau a face vreun rau creaturilor. Chiar daca afirmam adevarul, dar prin aceasta
facem rau unei fiinte, comitem o mare greseala". In anumite situatii adevarul poate fi folosit
pentru a face rau. Aceasta nsa reprezinta o folosire a adevarului nu pentru adevar n sine ci
pentru a face rau celorlalti. Chiar daca cineva spune un adevar incontestabil, dar o face cu scopul
de a rani o alta persoana, atunci el nu practica n mod corect SATYA si n mod evident ncalca
AHIMSA. SATYA implica de asemenea o analiza foarte lucida si constienta asupra a ceea ce
sntem. Cel care si imagineaza doar ca realizeaza lucruri folositoare pentru el si pentru ceilalti
cnd de fapt nu este asa, nu are nici o sansa sa se schimbe. In primul rnd un om trebuie sa-si
nteleaga lipsurile si limitarile acceptndu-se asa cum este pentru ca doar n felul acesta poate
exista o sansa de transformare. Aceasta falsa ntelegere a ceea ce un om este de fapt este
considerata de nteleptii yoghini ca fiind cel mai mare rau, deoarece toate celelalte rele, dureri,
suferinte provenind din exterior, snt un rezultat al legii KARMA-ei, avnd rolul de a ne face sa
nvatam si deci conduc si ele indirect catre ntelepciune. Aceasta falsa ntelegere nu poate nsa
dect sa ne ndeparteze de ntelepciune hrannd egoismul, mpingndu-ne din ce n ce mai adnc n
ignoranta si creind imposibilitatea elevarii constiintei. VYASA continua: "Deci yoghinul trebuie
mai nti sa analizeze ceea ce este bun pentru toate fiintele si apoi sa vorbeasca abtinndu-se de la
minciuna". "Gndeste nainte de a vorbi" este o recomandare cu caracter general. Totusi, pentru ca
o persoana sa poata spune adevarul, trebuie n primul rnd sa-l fi trait n propria sa fiinta. De
aceea sensul cel mai nalt al lui SATYA l reprezinta nsasi profunda transformare interioara ce are
ca rezultat revelarea Sinelui Esenta Ultim.
In stiinta actuala se cunosc multe cazuri n care o teorema, o lege sau o idee apreciata la un
moment dat ca fiind un adevar absolut, peste o perioada de timp a ajuns sa fie infirmata sau sa
constituie un adevar partial nglobat ntr-un sistem mai amplu si mai profund. Pe masura ce o
fiinta si eleveaza constiinta, rafinndu-si perceptiile interioare precum si capacitatea de
exprimare, ajunge sa traiasca un proces similar celui descris anterior n care noua modalitate de
ntelegere l plaseaza la un nivel mai nalt dndu-i astfel o viziune mai ampla si mai integrata
asupra unui fenomen. Acest proces de transformare care implica totdeauna rasturnarea
principiilor limitatoare, eliminarea dogmatismului, depasirea conformismului asociata cu o stare
de compasiune pentru cei care nu au ajuns nca la acest nivel, este o consecinta fireasca a
procesului de trezire a constiintei.
Plasndu-ne la un nivel superior, dispare treptat interesul pentru fenomenele fluctuante,
trecatoare si apare o aspiratie catre tot ceea ce este universal valabil, superior, naltator, sublim.

De aceea, nteleptii Orientului au afirmat ca lumea este o iluzie, iar omul obisnuit poate n multe
directii sa fie asemanat cu o masina caci el este inconstient fata de realitatile subtile, adevarate si
nu exista nici un alt motiv sa fie asa dect doar faptul ca el a consimtit sa fie astfel.
Starea celui care prin cautarea Sinelui a atins Adevarul Ultim este sublima beatitudine a
libertatii totale. Ea este libertate pentru ca n acest moment yoghinul nu mai este constrns de nici
o lege sau determinare exterioara. Ea este tacere, caci, citindu-l pe LAO TZE, "orice ai spune
despre Adevarul Ultim devine o minciuna n momentul n care te supui lui".
Cele 12 calitati pe care le implica SATYA snt:
- veracitatea, sau faptul de a te abtine de la orice forma de minciuna, aceasta atragnd
disparitia temerii;
- egalitatea psihica;
- stapnirea de sine;
- absenta dorintei n emulatie (la nivelul dorintelor superficiale) arata daca e util sa dorim
un lucru;
- iertarea;
- modestia;
- puterea de ndurare (rezistenta);
- absenta geloziei;
- mila;
- atentia si consideratia pentru ceilalti;
- filantropia dezinteresata;
- dominarea asupra sa nsasi.
Daca mintea nutreste gnduri adevarate, daca omul rosteste cuvinte adevarate si daca
ntreaga fiinta este bazata pe adevar, atunci se creeaza conditiile pentru fuziunea cu infinitul.
Realitatea n natura sa fundamentala este dragoste si adevar si se exprima prin aceste doua
aspecte. Viata yoghinului trebuie sa se conformeze strict acestor doua fatete ale realitatii. De
aceea este absolut necesara AHIMSA, care n esenta se bazeaza pe iubire. SATYA presupune
adevar total n gnd, vorbire si fapta. Neadevarul, sub orice forma, scoate fiinta din armonia n
care exista n mod esential cu legea fundamentala a Adevarului.
Exista 4 pacate provocate prin vorbire: obscenitatea si injuriile, a spune neadevaruri,
calomnia sau inventarea unor lucruri si ridiculizarea a ceea ce este sacru pentru ceilalti. Controlul
vorbirii duce la dezradacinarea raului de orice fel. Cnd mintea nu mai este orientata negativ n
nici o directie ea este imediat umpluta cu bunatate fata de toti. Cel care a nvatat sa-si controleze
felul de a vorbi, simtind cnd trebuie si cnd nu sa vorbeasca, a obtinut un autocontrol n mare
masura. Cnd o astfel de persoana vorbeste, ea va fi ascultata cu respect si cu atentie. Cuvintele
sale vor fi tinute minte caci ele vor fi bune si adevarate.
In YOGA SUTRAS (cap. 2 sutra 36) PATANJALI afirma: "Fiind ferm stabilit n SATYA,
rezultatul actiunilor va fi dobndit, el depinznd n ntregime de vointa noastra". Atunci cnd
aspirantul devine ferm stabilit n veracitate, prin practica acesteia ca lege universala,
neconditionata de timp, tara, nastere si circumstante, el capata un BUDDHI (intelect) divin. El
este capabil sa dobndeasca fructul KARMA-ei sale (legea cauzei si a efectului) conform cu
dorinta sa. De obicei, rezultatul KARMA-ei este independent de dorintele noastre, dar acest lucru
nu este valabil n cazul unui om care a realizat perfect SATYA. Prin practicarea lui SATYA,
yoghinul capata adevarul vorbirii. Tot ceea ce spune va deveni adevarat, se va realiza. In YOGA

acest lucru este numit vorbire psihica. Aspirantul dobndeste astfel o anumita putere psihica,
mintea sa devine la fel de clara ca o oglinda, astfel nct ea reflecta tot ceea ce spune. Astfel,
rezultatul oricarei actiuni este n totalitate dependent de el - rezultatul nu mai depinde de
schimbare. Sau, se poate spune ca acela care a atins perfectiunea n SATYA e capabil sa
cntareasca perfect orice cuvnt pe care-l rosteste pentru ca el are control perfect asupra vorbirii,
dar acest lucru este foarte dificil.
Numai acela care stie sa-si cntareasca fiecare cuvnt poate spune adevarul; acest lucru
devine o conditie a vorbirii sale. El nu exprima nimic care sa nu fi fost cntarit prin puterea
spirituala. In acest fel el poate controla n asa masura vehicolul vorbirii nct orice rosteste se
realizeaza. Acestea snt cele doua ntelesuri ale acestei SUTRA a lui PATANJALI. In primul rnd,
ea nseamna ca orice spune fiinta se realizeaza si n al doilea rnd, ea nseamna ca rezultatul
actiunilor depinde de vointa sa.
Practica lui SATYA atrage dupa sine VAK-SIDDHI. VAK-SIDDHI = putere yoghina
extraordinara, obtinuta prin practica lui SATYA, gratie careia tot ceea ce spune sau gndeste
yoghinul devine adevarat, efectiv si se realizeaza (aceasta deoarece energia individului se
mareste, intrnd benefic n rezonanta cu energia subconstientului colectiv).
ASTEYA (non-furtul)
Dorinta de a poseda si de a se bucura de bunul altuia conduce oamenii catre fapte profund
negative. Din aceasta dorinta vine ndemnul de a fura si invidia. ASTEYA (A = nu, STEYA =
fura) sau "a nu fura" include nu numai a nu lua ceea ce apartine altuia fara permisiunea sa, dar si
a nu folosi ceva pentru alt scop dect cel initial, sau mai mult dect a permis-o posesorul. Astfel,
ea include nstrainarea, abuzul de ncredere si folosirea gresita. Yoghinul reduce nevoile sale la
minim, gndind ca daca aduna lucruri de care nu are ntr-adevar nevoie, el este un hot.
La nivel mental nseamna lipsa de lacomie si aceasta trebuie nteleasa ntr-un sens mai
larg: "sa nu rvnesti". Dorinta initiala de a avea ceea ce poseda altii este cauza care duce la
nsusirea lucrurilor altora. Dar si simplul gnd de rvnire la ce are altcineva poate tulbura
echilibrul emotional si mental. El creeaza insatisfactia, invidia. Furtul real, daca se realizeaza,
este doar un produs direct al gndului initial. De aceea yoghinul si reduce necesitatile fizice la
posesiunile pe care poate el sa le utilizeze si chiar si acestora le acorda o mica importanta.
ASTEYA, asa cum o defineste nteleptul VYASA n comentariul la YOGA SUTRAS ale
lui PATANJALI, este: " Insusirea fara permisiune a lucrurilor de valoare ale altora". Furtul
nseamna a lua ceea ce are altcineva. Insa ASTEYA nu este simpla negare a acestui lucru asa cum
o gndesc majoritatea oamenilor. Binenteles aproape toti cei care ncep sa practice YOGA nu mai
au tendinta sa fure n mod concret un lucru. VYASA spune: "se respecta ASTEYA atunci cnd,
eliberat de orice dorinta, yoghinul refuza nsusirea bunurilor care apartin altora."
Deci, daca cineva doreste un lucru apartinnd altuia si l ia, el este un hot. Daca doreste
ceva si nu-si nsuseste acel obiect, nu este un hot, dar nu practica ASTEYA. Doar daca nu doresti
si nici nu iei nici un obiect de la altcineva, respecti ASTEYA. Att timp ct doresti ceea ce are
altul, realizezi un furt la nivelul intentiei, n plan mental. Cheia este deci eliberarea de dorinte. O
fiinta poate sa "vrea" ceea ce are din punct de vedere spiritual mai mult o alta persoana, dar fara
sa ncerce sa profite numai de efortul celorlalti. In aceasta situatie nu vrei ceea ce are celalalt ci
vrei pur si simplu o realizare proprie echivalenta.
ASTEYA implica de asemenea abtinerea de la orice nedreptate, imperativul fiind sa lasi

fiecaruia ceea ce merita, n sensul de a nu da mai putin dar nici mai mult dect trebuie.
Atunci cnd yoghinul este perfect stabilit n ASTEYA, comorile vin catre el din toate
partile. Oamenii se simt fericiti sa-i poata oferi cele mai bune lucruri pe care le au si oriunde
fiintele cele mai elevate snt atrase catre el.
In YOGA SUTRAS, capitolul 2, SUTRA 37, PATANJALI afirma: "Fiind ferm stabiliti n
ASTEYA, toate comorile ni se prezinta singure".
Cnd aspirantul spiritual s-a stabilit ferm n virtutea yoghina a onestitatii el capata o putere
de cunoastere asemanatoare clarviziunii sau constiinta intuitiva. Este exact aceeasi facultate pe
care o poseda profetii. Prin intermediul acestei facultati de cunoastere, aspirantul devine constient
de pietrele pretioase din apropiere.
Exista unele persoane care-si pot da seama ct de bogat este un om din apropiere. Aceasta
este un fel de constiinta intuitiva, posibila datorita unei onestitati absolute, neconditionate,
universale. Scopul ei este de a face ntreaga viata curata, de a purifica ntreaga structura a
personalitatii. Cnd acest lucru a fost realizat, personalitatea devine ca o oglinda n care mintea
divina se reflecta. Atunci cnd oglinda este curata ca puteti vedea fata n ea. Virtutea de a fi onest
(ASTEYA) confera un fel de constiinta prin intermediul careia puteti deveni constient de
comorile ascunse.
Insa, n timp ce alti oameni rvnesc bogatie, putere, faima sau placeri, yoghinul nu doreste
dect un singur lucru: sa-l adore pe Dumnezeu. Eliberarea de a rvni l face sa nlature multe
tentatii. Dorinta puternica dupa ceva tulbura mintea, i face pe oameni josnici si rai, i face
infirmi. Cel care asculta de porunca "Nu fura", nteleasa n sensul ei general, devine posesorul
tuturor bogatiilor.
BRAHMACHARYA (continena)
BRAHMACHARYA = abstinen sau continen sexual i senzual prin care potenialul
sexual al fiinei umane este transmutat n energie, iar energia rezultant este sublimat n mod
armonios pentru a accelera evoluia spiritual.
CONTINENA SEXUAL = nfrnare, reinere, control deplin contient al funciei
sexuale att de ctre brbat ct i de ctre femeie, implicnd contactul sexual cu atingerea unui
numr nelimitat de orgasme de ctre cei doi (la unison sau separat) dar care nu se finalizeaz prin
ejaculare la brbat i nici prin descrcarea exploziv a potenialului creator specific la femeie.
Acest mod superior de a tri actul sexual fr epuizare, permite transmutarea biologic a
potenialului sexual, creator, n forme superioare de energie vital, psihic, mental, spiritual,
datorit unor procese inefabile de sublimare luntric.
Stpnirea n timpul exercitrii funciei amoroase a potenialului sexual este specific
tradiiei Taoiste care urmrete s realizeze astfel o echilibrare deplin i o polarizare pe multiple
nivele a energiilor YANG (+) i YIN (-) n fiin. Prin realizarea cu succes a continenei sexuale
de ctre cei doi, n cuplu, trirea amoroas devine plenar, dispare senzaia de vlguire i
somnolen care nsoete ejacularea, este evitat sarcina nedorit, femeia poate atinge n timp, de
ori cte ori vrea, starea de orgasm, armonia de cuplu i fericirea se amplific. n concepia
oriental, amorul realizat ntr-o stare continu de continen sexual devine o gradat dilatare
dttoare de extaz, n care cuplul expansioneaz n infinit depindu-i astfel toate limitrile.

n mod normal, la majoritatea femeilor exist n stare latent capacitatea de a realiza


spontan continena sexual. Aceast disponibilitate le permite chiar multor femei s poat tri
adeseori orgasme multiple fr descrcarea potenialului sexual. La brbat
realizarea continenei sexuale implic un anumit antrenament gradat i realizarea unei stri de
echilibrare a energiilor YANG (+) i YIN (-).
Angrenarea permanent a continenei sexuale este o practic curent n HATHA YOGA i
n Taoism. Experiena continenei sexuale n cuplu permite fiinei umane s realizeze ceva
extraordinar, fcnd-o s realizeze c, componenta biologic a atraciei fa de sexul opus nu este
reprezentat numai de instinct ci i de alte aspecte energetice, subtile, psiho-emoionale, care sunt
integrate sub forma energiilor YANG (+) i YIN (-) n complexul sistem al comportamentului
sexual-afectiv-mental. Din punct de vedere fiziologic, CONTINENA SEXUAL reprezint un
proces ciclic, ascendent, care evolueaz n mai multe faze: a) faza de excitaie; b) faza de platou;
c) coitul propriu-zis; d) faza de evitare a ejaculrii cu transmutarea gradat n energie a unei
cantiti infime din potenialul sexual; e) orgasmul normal; f) n continuare urmeaz din nou
(dup un anumit interval de timp de la 15 la 30 de minute) o faz de evitare a ejaculrii cu
transmutarea gradat n energie a unei cantiti infime din potenialul sexual; g) orgasmul al
doilea mult mai intens i mai profund dect cel de dinainte.
Dac att brbatul ct i femeia controleaz cu succes potenialul sexual, graie continenei
sexuale, ei pot continua relaia amoroas intim, indefinit n timp. Prin continena sexual trirea
amoroas devine un etern nceput i permite s fie trit iubirea cosmic. n legtur cu
continena sexual se cuvine s amintim c gndirea strveche Oriental i n special TANTRA,
confer iubirii sexuale transfiguratoare semnificaia profund a unei ci de autocunoatere i
perfecionare spiritual a fiinei umane. Prin intermediul acestei iubiri oceanice n care totul
devine cu putin, se realizeaz transcenderea condiiilor comune, limitatoare i survine o fuziune
cosmic a cuplului n Universul infinit.
Unirea erotic nesfrit se transform ntr-o expansiune, beatific, grandioas; astfel,
datorit sublimrii amoroase, se depete un act biologic instinctual i cuplul uman obine
valene inefabile de cuplu cosmic, ideal, divin. Senzualitatea amplificat, graie continenei
sexuale perfecte, apare n tradiia spiritual indian drept un mijloc de a atinge Extazul Perfect
(SAMADHI). Experiena erotic intens facilitat de continena sexual este astfel investit cu
valori trans-senzoriale. Realizat astfel, ea conduce la o stare progresiv de beatitudine i
autonomie pentru ambii iubii. Continena sexual, n viziunea yoghin este
un mod misterios de cunoatere, voluptatea perfect controlat jucnd aici doar rolul de vehicul,
prin intermediul cruia se transcende contiina normal, limitat i se instaleaz starea extatic
de iluminare dttoare de eliberare i nelepciune. Graie continenei sexuale, tensiunea sexual
intens nu se consum prin actul ejaculrii; emisiunea seminal este oprit printr-un puternic
proces de focalizare mental, care permite un autocontrol fiziologic deplin al ejaculrii, dar i al
tririi erotice autonome.
Aceast tehnic extraordinar de realizare a unirii sexuale nesfrite este de natur s
declaneze uneori trezirea energiei colosale individuale KUNDALINI SHAKTI, sublimnd i
convertind potenialul energetic ce rezult prin transmutarea biologic n forme din ce n ce mai
rafinate de energie vital, psihic, mental, care, la rndul lor, sporesc i reveleaz fora spiritual.
Continena sexual, realizat cu succes un anumit interval de timp, face totodat s se trezeasc i
s se amplifice capacitile psihomentale, dincolo de normalitate. ndeplinind ntr-o stare de
transfigurare i adoraie fuziunea amoroas, pentru adorator, n acele clipe, iubita sintetizeaz

ntreaga natur feminin (Eternul Feminin); ea este n acelai timp mama, sora, amanta, soia,
fiica, fiind deci substitutul i esena Naturii (PRAKRITI), sursa principal a bucuriei i a
repaosului prin care totul se manifest n Univers. Prin continena sexual, jocul erotic se
realizeaz pe un plan trans-biologic, cosmic, fr sfrit, iubiii ncorpornd "O CONDIIE
IDEAL DE ZEI", n sensul c ei nu numai c experimenteaz beatitudinea, ci i c pot
contempla direct
realitatea ultim.
BRAHMACHARIA (continena) I FERICIREA AMOROAS
n lumina invataturii milenare YOGA, omul detine facultati care ii permit sa depaseasca
realitatea empirica, banala care il limiteaza. El este capabil sa utilizeze posibilitatile corpului sau
prin angrenarea proceselor de transmutatie cu mult dincolo de functiile lui biologice. Cinta,
picteaza, danseaza, ride. Si face atitea alte lucruri pe care Bios-ul lui nu le prevazuse pentru el. De
ce nu? Cu conditia sa nu tulbure legile devenirii si armoniei care reprezinta ordinea fireasca a
vietii.
Functia sexuala poate de asemenea sa fie ocazie a anumitor practici imbogatitoare perfect
naturale angrenate la unison cu ambianta macrocosmica fara a perturba ordinea fireasca a vietii.
Atunci totul se transforma si gratie transfigurarii unificatoare, un potential urias va fi sublimat.
Viata insasi traita cu dragoste ne va ajuta spontan sa sublimam totul. Daca ulterior mai avem ceva
de facut, aceasta este sa constientizam bogatia energiei care se lanseaza impetuos pentru a ne face
sa traim imbogatiti prin extaz o noua viata. Si sa jubilam. Si sa ne bucuram din toata fiinta de
fericirea de a fi om, o fiinta topita intr-o alta fiinta, unita
inefabil, empatic si total prin DRAGOSTE cu NEMARGINIREA.
Aceste momente sint adesea prea scurte. Am vrea sa le prelungim dar orgasmul le
incorporeaza adesea prea repede cu victoria sa triumfatoare care ne rapeste prompt potentialul
fundamental de actiune.
Exista practici care, printr-o manipulare constienta a energiilor launtrice ale fiintei intirzie
orgasmul. El poate fi de asemenea inhibat complet sau controlat astfel incit sa-l putem trai de un
numar urias de ori fara sa se ejaculeze, ceea ce permite sa se reinceapa si sa se cunoasca infinit
mai multe orgasme fara cheltuiala seminala. Actul sexual poate fi prelungit indefinit si reinceput
la vointa.
Energia vitala este stimulata si sarbatoarea corpului traita ca o fericire extraordinara
dureaza atit cit se doreste. In afara acestor practici superioare, fundamentale, actul sexual
presupune epuizare, diminuare si o placere palida. El este atunci si o activitate fizica intensa, care
poate de asemenea duce pina la oboseala si vlaguire accentuata ce va face sa apara blazarea.
Atunci sarbatoarea inceteaza rapid de a mai fi euforica sarbatoare a inceputului. Ea devine un
abuz, cu toate consecintele specifice tuturor abuzurilor.
ANALIZA COMPARATIVA
ORGASM OBISNUIT (cu ejaculare)
- Explozie (inevitabil, energia erotica se risipeste in scurt timp definitiv si inutil iar intensitatea
trairii se diminueaza gradat in comparatie cu amploarea celor simtite la inceputul experientei
amoroase. In timp scurt - si din aceasta cauza face sa apara o stare de nostalgie

fata de manifestarea sa fulgerator de rapida.


-In corp (grosier) doar.
-Joc cu celalalt.
-Eu depind de el/ea.
-Femeia pasiva/ barbatul activ.
-Respiratie accelerata, haotica.
-Act reflex care da nastere unei pierderi a controlului (inconstienta - impresie de traire animalica,
nestavilita)
-Miscare.
-Disponibilitate amoroasa limitata in timp datorita epuizarii ce rezulta in urma pierderii
intempestive a energiei sexuale prin ejacularea spermei la barbat si a descarcarii explozive la
femeie, conducind la instalarea unei stari de vlaguire si somnolenta care, in cazul excesului, se
traduce prin instinctiva repulsie fata de celalalt sau greata fata de sine.
-Teama uneori inconstienta fata de pericolul fecundarii sau graviditatii nedorite care atrage dupa
sine folosirea contraceptivelor ce provoaca stari de frustrare si tulburari hormonale in timp.
-Atasament, dorinta egoista.
-Pierderea constiintei.
-Datorita pierderii intempestive si inutile a unei mari cantitati de energie sexuala pe cale reflexa,
la scurt timp dupa aceea potentialul mental si psihic este diminuat, trairea afectiva fiind mult
estompata, iar intensitatea senzatiilor sexuale si a trairilor erotice se micsoreaza considerabil; in
plus,la nivel intelectual resimtindu-se o stare de viscozitate.
ORGASM TOTAL SUCCESIV (fr ejaculare)
-Implozie (energia erotica se sublimeaza, transmutata in energii din ce in ce mai elevate si se
acumuleaza in planurile profunde ale fiintei provocind atit stari unice de placere cit si fenomene
extraordinare, de o bogatie fascinanta prin finetea lor. Intensitatea trairii se mareste constant si nu
se micsoreaza in finalul experientei).
-In afara timpului (indefinit ca durata si prin urmare tangent cu infinitul), prin senzatia oceanica
de plenitudine pe care o induce in intreaga fiinta la ambii parteneri, dindu-le fericire si bucurie de
a trai.
-In afara corpului (atit subtil sau psihic cit si la nivel mental), dar antrenind totodata armonios si
corpul prin forta senzatiilor erotice resimtite global.
-Joc cu (in) sine, simultan cu perceperea empatica a celuilalt ca si cum te-ai simti pe tine insuti.

-Celalalt dispare datorita transfigurarii realizate spontan si astfel se resimte o gigantica dilatare a
constiintei tale fuzionata cu a celuilalt, in Cosmos, la nesfirsit.
-Femeia activa/ barbatul pasiv.
-Respiratie blinda, calma, ritmata de la sine.
-Act hiperconstient, si in intregime stapinit, ce conduce progresiv la un abandon extatic care face
sa se manifeste o beatitudine amoroasa inefabila, care odata instalata isi face resimtite ecourile in
cutele cele mai intime ale fiintei 2-3 zile la rind dupa experienta.
-Ne-miscare alternind cu unduiri incetinite, la care corpul celuilalt raspunde cu tandrete si nesat in
sintonanta unei armonii depline.
-Disponibilitate amoroasa nelimitata, facind posibila o traire erotica de o intensitate covirsitoare
8-10 ore in sir (CU CONDITIA CA AMBII PARTENERI SA-SI CONTROLEZE TOTAL
ENERGIA SEXUALA), in care vitalitatea erotica a celor doi, in loc sa se diminueze se amplifica,
facind sa apara o plenara stare de forta launtrica precum si o satisfactie sexuala deplina.
-Eliberarea completa de orice restrictii sau tensiuni penibile, facind perfect posibila o manifestare
erotica sanatoasa si exuberanta determinata de anularea oricarei limitari fiziologice prin
suspendarea totala a ejacularii la barbat, indiferent de durata contactului sexual.
-Detasare, dorinta transcendata in non-dorinta, care face sa apara un sentiment de impacare cu
sine si fericire durabila pe care o revarsam asupra celuilalt prin duiosie si recunostinta.
-Trezirea potentialului mental latent, ascutirea luciditatii constiintei, amplificarea inteligentei,
intuirea spiritului sau constiinta constiintei. Gratie transmutarii si sublimarii integrale in alte
forme de energie a fortei sexuale la ambii parteneri, atit in cursul experientei amoroase cit si mult
timp dupa aceea (2-3 zile in sir), puterea psiho-mentala este mult amplificata, aceasta determinind
totodata trezirea capacitatilor parapsihice latente (telepatie, premonitie, clarviziune, intuitie, etc.);
apare o stare coplesitoare de euforie afectiva si o sintonie marita fata de evenimentele cu continut
afectiv pozitiv; vitalitatea este mult marita si aceasta atrage dupa sine scaderea nevoii de somn;
energia intelectuala creste fata de normal; gindirea este plina de fantezie creatoare si deosebit de
lucida; survine o disponibilitate, fara ca prin aceasta sa rezulte cea mai mica epuizare.
APARIGRAHA (non-acumularea sau modestia)
Cuvntul sanscrit este derivat de la GRAHA-apucare (nfascare) si PARI- de jur-mprejur;
prefixul "A" face cuvntul negativ. S-a tradus prin "a nu ngramadi" sau "a nu aduna". Aceasta
este asadar un alt aspect mai profund al regulii "a nu fura" sau lipsa lacomiei. A nu fura nseamna
sa nu iei ceea ce nu-ti apartine; a nu acumula nseamna sa nu aduni ceea ce nu ai nevoie. Regula
este formulata n asa fel nct sa includa si ideea de a nu accepta favoruri, a nu te atasa de
obiectele pe care le posezi, a nu acumula bunuri materiale.
Prin aceasta atitudine, viata devine mai simpla. Niciodata nu ai senzatia de nemultumire,
ca-ti lipseste sau ai pierdut ceva. Fara sa sugeram ca trebuie asteptata vreo rasplata (aceasta ar fi
n contradictie cu practicile YOGA), se poate spune ca multi dintre cei care ncep sa practice
YOGA descopera ca orice lucru de care au nevoie cu adevarat le este dat chiar atunci cnd au

nevoie de el. Ei ajung la o stare de spirit n care snt multumiti cu orice s-ar ntmpla deoarece au
un sentiment de siguranta interioara. Trebuie sa ne gndim ca nu este important ce avem, ci cum
folosim ceea ce avem. Nu sntem aici pentru a ne satisface propriile dorinte.
Yoghinul nu-si procura lucruri numai de dragul de a le avea ci numai daca i snt
ntr-adevar necesare. El resimte placere n a vedea pe altii ca se bucura de ceea ce ei poseda si
face aceasta fara nici un simtamnt de gelozie. Daca noi nu mai dorim sa acumulam bunuri
inutile, putem de asemenea sa ne bucuram daruind. Aceasta este bucuria de a i face pe ceilalti
fericiti, fericirea fericirii altuia. Inteleasa la un nivel profund spiritual, aceasta atitudine este
asemenea gratiei unei forte cosmice, Soarele de exemplu, care se daruie tuturor n mod egal.
Nu trebuie sa facem din obtinerea lucrurilor un scop n sine. Trebuie pur si simplu sa le
folosim fara a ajunge sa fim dependenti de ele. In epoca actuala, oamenii au dezvoltat un sistem
economic nenatural ce a avut drept rezultat "societatea de consum" n care oamenii snt incitati sa
cumpere si sa posede tot ceea ce este "mai de lux" sau "mai la moda". Ei doresc mereu alte lucruri
noi renuntnd la obiecte similare care i-ar fi putut servi la fel de bine numai pentru ca cele noi au
alta culoare sau alta forma, sau alt amanunt total nesemnificativ.
Omul are o tendinta de a acumula la nesfrsit bunuri materiale iar aceasta este o consecinta
a starii de agitatie mentala care-l face sa-si doreasca mereu altceva. Niciodata posesiunea unui
lucru nu-l va multumi, caci imediat mentalul se ndreapta catre un altul iar lantul se continua
nentrerupt. De aceea nteleptii au afirmat ca cel mai bogat este cel sarac n dorinte. Printr -o
atitudine n spiritul lui APARIGRAHA se va putea folosi timpul si energia care pna acum erau
irosite pentru acumularea si pastrarea de lucruri inutile.
Majoritatea oamenilor snt nlantuiti de dorinte: doresc putere, placere, bunuri materiale,
recunoastere, admiratie etc. Un exercitiu practic pentru a elimina aceasta stare ce mpiedica
evolutia prin YOGA este concentrarea asupra realizarii unei stari mentale eliberate de lacomie.
Incepe ziua gndindu-te la motivul care te determina sa-ti desfasori munca zilnica. Gaseste-ti
ntotdeauna un motiv nalt, elevant, cum ar fi bucuria de a servi pe altii, binele omenirii si
fereste-te de actiunile ndeplinite fara placere, mecanic, care ar putea avea consecinte negative
pentru alte fiinte sau n care singurul scop snt banii. Analizeaza te daca ai privit cu invidie pe cei
care au ceea ce tu nu ai si constientizeaza faptul ca toate posesiunile lumesti snt doar temporare,
deci iluzorii. Ele nu pot apartine spiritului.
Un ntelept contemporan relateaza o ntmplare n care un om a venit sa-i laude capacitatea
de a renunta la toate bunurile materiale. "Eu nu am renuntat la nimic, raspunse nteleptul. Tu esti
cel care a renuntat la ceea ce aveai mai de pret: starea de fuziune cu Divinul". Totodata un yoghin
avansat poate accepta sa i se ofere un obiect daca el stie sa o faca n asa fel nct sa nu se ataseze
de acel obiect si, folosindu l inteligent, poate face bine celorlalte fiinte.
Cheia este sa avem controlul asupra lucrurilor si sa nu permitem ca ele sa ajunga sa ne
controleze prin dorinta pe care o declanseaza n noi. Trebuie n prealabil sa fie facuta o analiza
lucida profunda a situatiei pentru ca altfel exista riscul sa ne pacalim spunnd ca dorim un lucru
pentru altii cnd de fapt n noi persista dorinta pentru acel lucru.
APARIGRAHA implica respingerea cadourilor pe care alti oameni ni le fac n cadrul
relatiilor conventionale. Acest aspect se explica prin faptul ca un cadou aduce aceluia care l
primeste toate elementele psihice cu care l-a ncarcat acela care l ofera, n special dorinte,
obligatii, care creeaza un sir de datorii ce nu pot fi compensate ntotdeauna si care pun

independenta n pericol. Atitudinea trebuie sa fie nsa radical diferita cnd avem de-a face cu o
relatie profunda cu alta fiinta sau cu nsasi natura, pentru ca n aceasta situatie este de dorit sa ne
daruim ct mai sincer, constientiznd faptul ca tot ceea ce primim de la natura este un dar.
Indiferent ct de mult consideram noi ca am fi muncit pentru un anumit lucru, acesta nu a fost
dect un dar, pentru ca de fapt totul nu tine dect de o integrare armonioasa a noastra n
manifestare.
Inteleptul VACHASPATI MICRA care a comentat sutrele lui PATANJALI spune: "
APARIGRAHA este abtinerea de la nsusirea obiectelor atunci cnd yoghinii vad o piedica n
acumularea lor, n pastrarea sau n pierderea lor sau n atasarea fata de ele".
Aceasta nseamna ca nu este o piedica n obiectul n sine daca nu l doresti cu posesivitate
si aceasta nu pentru ca l ignori total ci pentru ca el nu-ti pune nici un obstacol n evolutie. Iar n
acest caz ti este permis sa-l dobndesti.
Prin practica lui APARIGRAHA se nlatura frica, minciuna, ura, deziluzia, atasamentul,
agitatia mintii, grija si supararea. Ea este un ajutor n practicarea lui AHIMSA, a lui SATYA si a
lui ASTEYA. Yoghinul trebuie sa caute sa se detaseze de nevoia de acumulare excesiva si inutila
a bunurilor terestre, diminund instinctul de proprietate, lacomia si uznd cu cea mai mare
detasare de obiectele pe care le poarta. A nu crea o legatura cu un obiect de natura grosiera,
comporta abtinerea de la orice dorinta de dobndire a ceea ce nu ne este necesar n mod absolut,
respingerea a tot ceea ce nu ne este indispensabil. Aceasta caracteristica mai implica saracia n
sens de modestie, de austeritate, detasarea de bunurile terestre, anularea dorintelor excesive de
proprietate, care transforma obiectele din mijloace n scopuri.
Este necesar sa se lupte mpotriva lacomiei care se afla la baza dezechilibrului si a
nefericirilor umane. Asa cum nu trebuie sa se rvneasca la lucrurile care nu ne apartin, tot astfel
nu trebuie sa adunam sau sa dorim lucruri care n mod real nu ne snt necesare, sau care nu snt de
folosinta imediata. De asemenea o persoana nu trebuie sa ia nimic de la o alta persoana fara sa fi
muncit pentru aceasta fizic, mental sau spiritual, si nici sa nu astepte favoruri gratuite, pentru ca
aceasta nu implica altceva dect saracie n spirit. Yoghinul stie ca acumularea de lucruri materiale
duce catre o slabire a credintei n Dumnezeu si n el nsusi din moment ce ajunge sa se preocupe
de viitorul sau.
Prin APARIGRAHA yoghinul si face viata foarte simpla si pura, mentalul sau fiind
eliberat de suferinta produsa de lipsa sau pierderea vreunui lucru exterior. Un mare ntelept
contemporan spunea: "Cnd ai pierdut tot ceea ce putea fi pierdut, ramne doar Sinele Esenta
Ultim. Yoghinii au numit aceasta stare "existenta pura". Daca un anumit lucru este necesar, el va
veni de la Sine, la momentul potrivit. Viata unui om obisnuit este plina de o serie interminabila de
perturbari si frustrari nsotite evident de reactiile sau consecintele lor. In acest fel este imposibil
ca mentalul sa fie pastrat ntr-o stare de echilibru. Yoghinul si dezvolta capacitatea de a se pastra
multumit, armonios, orice i s-ar ntmpla. Astfel el obtine pacea interioara ce l face sa
transceanda iluzia si mizeria cu care lumea este confruntata. Yoghinul nu trebuie sa acumuleze
averi si sa pastreze ceea ce nu i este strict necesar pentru a trai. Practica lui APARIGRAHA dusa
la desavrsire confera yoghinului clarvederea, ceea ce l va face sa-si poata vedea vietile
anterioare.

NIYAMA
NIYAMA constituie o a doua etapa n YOGA. In timp ce YAMA reprezinta reguli ce
conduc la armonizarea relatiilor ntre om si toate fiintele, ntre om si societate, NIYAMA se refera

la organizarea vietii interioare. NIYAMA snt reguli ale disciplinei individuale, n timp ce YAMA
snt universale n aplicarea lor. A impune limite de comportament exterior, nu este suficient trebuie de asemenea restructurata personalitatea profunda prin intermediul celor cinci "observari"
- NIYAMA. Dupa YOGA SUTRAS ale lui PATANJALI acestea snt:
1. SAUCHA (purificarea)
2. SANTOSA (multumirea)
3. TAPAS (austeritatea)
4. SVADHYAYA (studiul)
5. ISHVARAPRANIDHANA (adorarea Divinului).
SAUCHA (purificarea)
Inteleptul VYASA afirma n comentariul sau la SUTRELE lui PATANJALI: "Dintre
acestea cinci (NIYAMA), purificarea este realizata cu pamnt sau cu apa sau cu altceva
asemanator, prin post sau alte cerinte legate de hrana purificata".
Curatirea fizica ncepe n YOGA prin curatirea exterioara si interioara prin tehnicile de
curatire a limbii, a nasului, a abdomenului, etc. Ea cuprinde sase tehnici secrete de purificare
cunoscute sub numele de SHAT KARMA KRIYAS. Curatirea interioara si exterioara a corpului
face sa fie eliminata starea de slabiciune fizica, deprimarea, deznadejdea, apatia, nlatura o mare
parte din boli, starea de ngreunare, sentimentul de a fi murdar, marind imunitatea organismului.
Yoghinii considera ca curatirea de suprafata, exterioara nu este propriu-zis o curatire. Ea nu este
nici macar nceputul curatirii. Daca n interior esti curat, chiar daca esti acoperit cu noroi la
suprafata, esti totusi curat. Daca interior esti murdar, orict de mult ar fi curatit exteriorul, esti n
continuare murdar.
VIYASA continua: "Acestea snt exterioare. Curatirea interioara reprezinta curatirea de
mizeriile agitatiei mentale."
Intreaga activitate realizata pentru purificarea naturii emotionale este de asemenea o
curatire de mizeriile agitatiei mentale. Acestea implica de asemenea eliminarea gndurilor si
ideilor negative. De cele mai multe ori gndurile si ideile snt conditionate de stadiul de elevare a
naturii noastre emotionale. Prin purificarea acesteia se purifica de asemenea si mentalul.
Purificarea mentalului are o extraordinara importanta n practica YOGA si n evolutia fiintei,
pentru ca mentalul pur poate determina la rndul sau purificarea tuturor celorlalte structuri ale
fiintei. Inteleptii yoghini spun: "Mentalul poate transforma nectarul n otrava si otrava n nectar".
Ei folosesc adesea exemplul lotusului care, desi creste n ape mlastinoase si pastreaza frumusetea
stralucitoare, fara ca vreo picatura de noroi sa-i atinga petalele, pentru a ilustra starea unei fiinte
pure, traind printre oameni obisnuiti. O stare de puritate, o atitudine interioara catre curatenie
atrage catre fiinta care practica SAUCHA, prin rezonanta, numai energii benefice, nalte, pure.
Acesta este de fapt si principiul secret al alchimistilor care prin transmutari si sublimari
repetate aspira catre starea supremei puritati simbolizata la nivelul material prin aur. Puritatea
trupului este esentiala pentru o stare buna. In timp ce obiceiurile bune ca spalatul, purifica trupul
la exterior, ASANA si PRANAYAMA l curata n interior. Deci aceste ramuri din YOGA pot fi
incluse n SAUCHA.
Practicarea ASANAS-urilor tonifica ntregul corp si ndeparteaza toxinele si impuritatile
cauzate de o nclinatie catre placerea grosiera. PRANAYAMA curata si aeriseste plamnii,

oxigeneaza sngele si purifica nervii. Dar mai important dect curatirea fizica a trupului este
curatirea mintii de emotiile sale care l tulbura. Acestea snt: ura, pasiunea, lacomia, desfrul,
minciuna si mndria. Si mai importanta chiar dect aceasta este curatirea intelectului (BUDDHI)
de gnduri impure. Impuritatile mintii snt eliminate cel mai repede prin iubire si devotiune,
BHAKTI YOGA. Impuritatile intelectului sau ratiunii snt arse de focul introspectiei si prin
cautarea frenetica a Adevarului.
KRIYA n limba sanscrita nseamna exercitiu, actiune si este n general asociat cu
practicile de purificare. SAUCHA poate ngloba deci si STHULA KRIYA ce reprezinta ansamblul
modalitatilor fizice prin care se opereaza purificarea structurilor grosiere dar si
SUKSHMA-KRIYA ce reprezinta actiunile de purificare la nivel mental si spiritual ce permit
fiintei sa se integreze mult mai armonios n ambianta subtila universala. Curatirea interioara
aduce bucurie si confera fiintei o radiatie luminoasa si placuta. Ea aduce bunavointa si elimina
ngrijorarile, frustrarile, tensiunea interioara, disperarea si bolile mentale. Cnd o fiinta este
binevoitoare, ea vede la ceilalti n primul rnd calitatile, ignornd sau iertnd defectele. Respectul
pe care o fiinta l acorda sincer altei fiinte pentru anumite calitati, l va face sa se respecte si pe
sine nsusi si chiar sa fie respectat de ceilalti, aceasta atragnd dupa sine capacitatea de a depasi cu
mare usurinta grijile si supararile. Cnd mintea este pura, lucida este foarte usor sa poata fi
focalizata.
Prin concentrare se obtine astfel stapnirea simturilor (INDRIYA JAYA). In aceasta stare,
yoghinul patrunde cu usurinta n templul propriului sau corp si vede propriul Sine oglindit n
inima sa. In afara de puritatea corpului, a gndirii si a cuvntului este necesara si o puritate a
mncarii. Pe lnga curatenia ce trebuie urmarita n timpul prepararii mncarii, este esential sa
studiem puritatea elementelor pe care ea ni le ofera. Hrana reprezinta suportul, substanta ntregii
vieti si ea este privita ca o faza a lui BRAHMAN (Absolutul). De aceea hrana trebuie mncata cu
sentimentul ca este o ofranda pe care natura ne o daruieste si de aceea sfintii simt ca fiecare
nghititura le confera putere spre a-l servi pe Dumnezeu. In felul acesta orice hrana devine pura.
Pna la acest nivel, totusi, yoghinii au stabilit anumite reguli stricte ale dietei. In primul rnd este
recomandat regimul vegetarian.
In mod general exista trei tipuri de hrana dupa efectul pe care-l produce asupra
organismului. In aceasta directie BHAGAVAD GITA spune: "Hrana SATTVICA este cea care
conduce la longevitate, inteligenta, forta, sanatate, bunastare si buna dispozitie; ea este savuroasa,
substantiala, placuta si hranitoare. Hrana amara, acida, prea sarata, iritanta, prea condimentata,
cea care declanseaza durere, dezordini fizice si mentale este RAJASICA. Hrana TAMASICA este
cea care si-a pierdut valoarea (fiarta mai mult de 3 ore) care este insipida, alterata sau conservata,
fetida, resturile lasate de cineva, hrana impura".
Regimul alimentar al yoghinului trebuie sa fie esential SATTVIC: cereale (gru, orez, orz,
etc), lapte, unt clarifiat, fructe, miere, apa pura de ploaie. De asemenea HATHA YOGA
PRADIPIKA mentioneaza: "Yoghinul nu trebuie sa-si umple niciodata stomacul mai mult de trei
sferturi, lasnd un sfert gol pentru circulatia aerului."
Chiar si caracterul poate fi transformat dupa felul de mncare si modul n care o
consumam. Omul este singura fiinta care mannca si atunci cnd nu-i este foame. Exista de
asemenea foarte multi oameni care traiesc pentru a mnca n loc sa mannce pentru a trai. Cei ce
mannca doar pentru placerea grosiera de a mnca, se hranesc n exces si ajung sa sufere de boli la
nivel digestiv.

Yoghinii realizeaza n orice actiune echilibrul, asa ca ei mannca numai pentru a-si sustine
din punct de vedere energetic, corpul fizic. Ei nu mannca nici prea putin nici prea mult.
In concluzie, SAUCHA reprezinta activitatea de purificare realizata la toate nivelele fiintei
insistnd n special pe puritatea mentala. PATANJALI n YOGA SUTRAS capitolul 2 SUTRA 41,
afirma: "Prin practica puritatii mentale se dobndeste fericire, focalizarea mintii, control al mintii,
viziunea Sinelui".
SANTOSA (multumirea)
PATANJALI afirma n YOGA SUTRAS, cap. 2: "Din multumire izvoraste suprema
fericire". Ea nu este pur si simplu o acceptare pasiva a mprejurarilor n care te afli, ci mai
degraba o aprobare activa a fiintelor care te nconjoara, o aprobare activa a mprejurarilor, pentru
a te folosi la maximum de ele, chiar daca la prima vedere par nefavorabile.
Ca modalitate practica de antrenament implica sa fim hotarti sa transformam n bine orice
s-ar ntmpla, fiind mereu multumiti de oameni si de evenimente. In acest sens este util sa cream o
imagine mentala despre noi ca persoane multumite si fericite, care vad mereu partea frumoasa a
lucrurilor.
Prin practica lui SANTOSA, yoghinul ajunge sa traiasca n permanenta o stare de
plenitudine si bucurie pentru ceea ce el are si ceea ce el este fara ca nici o forta exterioara sau
conflict interior sa i umbreasca armonia. El nu trebuie sa si conditioneze fericirea de dorinta
obtinerii vreunui lucru. Deoarece agitatia mentalului creeaza ntotdeauna noi dorinte, aceasta
speranta de fericire nu s-ar putea mplini dect partial si temporar. Aceasta implica de asemenea sa
traim mereu n prezent fara a ne risipi n mod aberant potentialul energetic cu reprosuri si regrete
lipsite de sens legate de trecut sau n imaginatii fanteziste legate de viitor. Aceasta multumire nu
trebuie sa fie zdruncinata de nici un esec, caci pastrnd aceasta atitudine orice esec poate fi
transformat ntr-o victorie stralucita. De asemenea, ea implica o egalitate n spirit la succes si la
insucces. In BHAGAVAD-GITA, cap.2, KRISHNA i spune lui ARJUNA: "Cnd un om, o
PARTHA, elimina din mintea sa toate dorintele si cnd este satisfacut n Sine prin sine, se spune
ca este ferm n ntelegerea sa.""Cel care nu se implica n suparari si nu se complace n placeri, cel
care a parasit orice dorinta, atractie, teama si mnie, acela este ferm n ntelepciunea sa.""Cel pe
care nici un lucru exterior nu-l afecteaza fie ca dobndeste binele sau raul, care nu uraste si nu se
complace n bucurii efemere, acela este ferm n ntelepciunea sa."
Cnd yoghinul nu mai este supus valurilor emotiei care l ridica sau l coboara deoarece el
transcende alternantele si schimbarile exterioare si cnd poate pastra un echilibru interior n
mijlocul loviturilor neprevazute ale vietii, atunci el a atins starea de egalitate a spiritului, absolut
necesara pentru a traversa demn si glorios toate obstacolele ce apar n calea evolutiei sale
spirituale.
O fiinta a carei minte nu se pastreaza ntr-o stare de multumire nu se poate concentra.
Yoghinul ajunge sa nu simta lipsa tuturor lucrurilor suplimentare si atunci el este n mod natural
multumit. Un om multumit a atins plenitudinea pentru ca aceasta nseamna ca el cunoaste si
traieste iubirea fata de Divin si si mplineste astfel menirea sa. El este o fiinta binecuvntata
pentru ca el cunoaste adevarul si fericirea. Multumirea si linistea snt stari ale mintii. Diferente
superficiale pot sa se nasca ntre oameni din cauza rasei, a credintelor, a conceptiilor lor etc.
Diferentele creeaza tensiuni si apoi trezesc conflicte constiente sau inconstiente care distrag si
perturba mintea. In aceste stari mintea si pierde capacitatea de focalizare si pacea. Atunci cnd

flacara spiritului nu plpie n vntul dorintei, apar multumirea si linistea.


Nemultumirea este unul din voalurile lui AVIDYA (ignoranta), trebuind prin urmare sa fie
ndepartata, deoarece ea provoaca multe complexe indezirabile si induce o stare de boala psihica,
iar daca mintea este bolnava, nici o practica spirituala nu este posibila.
In meditatie constiinta trebuie eliberata de toate erorile mentale, voalurile si complexele,
prin urmare fiinta trebuie sa practice SANTOSA (multumirea). Fericirea care rezulta de aici este
neegalata. Ca rezultat al acestui lucru, fiinta poate ajunge la nivele foarte profunde n meditatie.
In absenta multumirii, diferitele complexe mentale ies la iveala si o astfel de persoana este
nepregatita pentru o practica spirituala. Prin practica lui SANTOSA se ajunge la o stare de fericire
interioara nelimitata indiferent de functiile exterioare. Un ntelept contemporan a spus n
momentul n care a fost constrns sa traiasca n conditii foarte grele:"Ma puteti arunca si n infern
dar nu veti putea lua niciodata paradisul din mine".
Un alt mare maestru yoghin a fost ntrebat:
"In ce consta practica YOGA pe care o desfasurati?"
El a raspuns simplu:
"Cnd mi este foame mannc, cnd snt obosit ma culc.
Aceasta reprezinta starea de totala multumire si acceptare a mediului exterior si a ta nsuti
si a propriei realitati interioare."
TAPAS
Cuvntul TAPAS este derivat din radacina TAP care nseamna "a arde", "a izbucni n
flacari", "a straluci","a suferi de durere" sau "a fi mistuit de foc". El nseamna deci un efort ardent
realizat la toate nivelele n orice circumstanta pentru a realiza un scop clar n viata. TAPAS
implica purificare, autodisciplina si austeritate. Intreaga stiinta a construirii unui caracter sau a
unei personalitati poate fi privita ca o practica a TAPAS-ului. TAPAS reprezinta un efort constient
pentru a arde toate dorintele care ne mpiedica pe drumul catre scopul propus, este efortul de a
atinge fuziunea ultima cu Divinul. Insa este foarte important sa constientizam profund scopul
pentru care realizam TAPAS ul. Un scop spiritual va face viata pura, elevata, divina. Fara un
asemenea scop nici o actiune nu are valoare. Inteleptii yoghini afirma ca viata fara TAPAS este ca
o inima fara iubire. Fara TAPAS mintea si inima nu pot fuziona n Divin.
TAPAS-ul este de 3 feluri; el se poate referi la corp (KAYIKA), la vorbire (VACHIKA)
sau la minte (MANASIKA). Continenta (BRAHMACHARYA) si non-violenta (AHIMSA) snt
TAPAS-uri pentru corp. A folosi numai cuvinte care nu aduc raul unei fiinte, a vorbi despre
adevar, a recita imnuri de slava lui Dumnezeu si a nu vorbi de rau despre altii, snt TAPAS-uri ale
vorbirii. A dezvolta o atitudine mentala n care sa se ramna linistit si egal n bucurie sau durere, a
pastra n permanenta un autocontrol snt TAPAS-uri ale mintii. TAPAS-ul se realizeaza atunci
cnd cineva actioneaza fara nici un motiv egoist sau speranta de recompensa, cu credinta de
nezdruncinat ca nici macar un fir de iarba nu se poate misca fara vointa lui Dumnezeu.
TAPAS-ul confera ntotdeauna o mare forta nsa atunci cnd ea este utilizata n scopuri
egoiste nu face dect sa ne nlantuie si mai mult n lanturile iluziei. Prin TAPAS yoghinul capata
forta n corp, n minte si n caracter. El dobndeste curaj si ntelepciune, integritate, fermitate si
simplitate.

TAPASYA nseamna energie produsa de foc. Ea este o purificare prin foc ceea ce nseamna
efortul de a duce fortele contradictorii la o diferenta de potential foarte mare pentru ca apoi, prin
alaturarea lor, sa se creeze o foarte mare energie. In comentariul sau la YOGA SUTRAS a lui
PATANJALI, nteleptul yoghin VYASA spune: "TAPAS este producerea extremelor: foame si
satietate, frig si cald, a sta n picioare si a sta jos, nemiscare si miscare n conformitate cu anumite
procedee ca impuneri corporale, post."
Anumite persoane practica o cale spirituala dar n momentul n care intervine un anumit
discomfort sau este necesar sa fie facut un efort mai mare, abandoneaza. Evitarea constanta a
discomfortului nu este o atitudine spirituala. Aceasta nu implica neaparat sa traim n conditii
foarte dificile dar n momentul n care asemenea situatii se creeaza, cnd nu ai ce mnca sau cnd
trebuie sa dormi pe pamntul gol sau sa muncesti foarte mult trebuie sa fi capabil sa depasesti
aceste situatii cu exact aceeasi atitudine si sentiment pe care-l ai cnd traiesti n confort.
Evident, prin aceasta atitudine noi vom genera o stare SATTVICA (de echilibru) In fiinta,
acceptnd iluzia indiferent cum s-ar manifesta. Despre o asemenea stare SHANKARA spune:
"Cel care l cunoaste pe ATMAN (Sinele Suprem Individual) nu se identifica cu corpul sau. El
ramne n acesta ca ntr-un vehicul; daca oamenii i creeaza conditii de confort si lux, el se va
bucura de acestea si se va juca cu ele ca un copil. El poate purta haine costisitoare sau zdrente. El
poate parea un nebun sau un copil; uneori el se poate purta ca un ntelept. Uneori este tacut,
alteori atrage n jurul sau foarte multi oameni. Uneori oamenii l onoreaza cu maretie, alteori l
insulta sau l ignora. El nu are nici o bogatie si totusi este mereu multumit. El actioneaza si totusi
nu este nrobit de actiune. El pare a fi o fiinta individuala si totusi este prezent n toate lucrurile,
pretutindeni. "Toate lucrurile realizate prin TAPAS reprezinta de fapt eforturi de a distruge
limitarile create de prejudecati. Acestea ne programeaza comportamentul iar noi devenim
incapabili de a realiza lucruri cu adevarat profunde datorita acestor determinari. Doar prin
distrugerea cauzelor ce creaza aceasta limitare ne putem elibera de ea. Omul este nlantuit de
inimaginabil de multe lucruri ireale, iluzii, fantezii. Acestea se sedimenteaza deseori pna n
straturile profunde ale subconstientului si snt foarte greu de eliminat fara un efort considerabil,
nsotit de o permanenta constientizare a scopului ultim. Uneori oamenii ncearca sa gaseasca
moduri prin care sa-si schimbe viata si astfel ei si schimba meseria, si fac noi prieteni, dar,
aparent paradoxal, dupa foarte putin timp ei se ntorc la aceleasi activitati cotidiene, aceleasi
emotii, aceeasi atitudine negativa, aceleasi consideratii interioare, aceleasi prejudecati, aceleasi
tensiuni, aceeasi suferinta. Acest lucru se ntmpla pentru ca oamenii nu cauta sa nteleaga cauza
de unde toate acestea vin. Efortul realizat prin TAPAS si n general prin toate regulile de YAMA
si NIYAMA nu reprezinta atitudini care sa modifice lucrurile la suprafata ci ele actioneaza direct
la nivelul cauzei, gasind si eliminnd apoi impresiile, atitudinile si reactiile de baza care genereza
suferinta.
TAPAS-ul implica de asemenea ardoarea n convingeri, ncrederea totala care ne permite
sa atingem obiectivul urmarit n timpul antrenamentului.
Practica tacerii (MAUNA) este o forma de TAPAS cu rezultate deosebit de profunde. Ea
ne permite conservarea energiilor psihice, amplificarea stapnirii de sine, o mai mare profunzime
la nivel mental. Ea poate fi realizata o zi pe saptamna sau numai cteva ore pe zi. Uneori cuvntul
TAPAS se traduce prin devotiune, adica dorinta fierbinte de a atinge un scop nalt.
Alte forme de TAPAS pe care este indicat sa le realizeze oricine snt:
1) hotarrea ca pentru o anumita perioada de timp sa ne abtinem de la unele placeri
obisnuite cum ar fi: zaharul n ceai, dulciuri, prajituri, nghetata, bomboane etc. Aceasta ne va

elibera de sclavia unei placeri devenita obisnuinta.


2) hotarrea de a ne ncepe activitatea zilnica cu o ora mai devreme dect de obicei.
Putem gasi nenumarate alte exercitii prin care un act definit al vointei va fi utilizat pentru a
nvinge o nclinatie naturala. Un pas superior n realizarea TAPAS-ului l reprezinta pastrarea
continua a unor atitudini echilibrate n orice situatie. De exemplu, a vorbi cu masura atunci cnd
cei din jurul nostru se agita si vorbesc inutil este mult mai valoros dect a nu vorbi atunci cnd esti
izolat.
In YOGA SUTRAS (cap. 2 sutra 43) PATANJALI spune: "Prin TAPAS se distrug
impuritatile si se dobndeste perfectiunea corpului si a organelor de simt." Meditatia necesita un
corp perfect si organe de simt care sa functioneze perfect. O meditatie care se ntinde pe durata a
mai multor ore este un lucru obisnuit si deci PATANJALI recomanda ca organele de simt si
corpul sa functioneze perfect, pentru a putea practica meditatia. Nu trebuie sa existe stnjeneala
sau discomfort n timpul meditatiei din cauza slabiciunii unui organ. Toate functiile corpului, cum
ar fi respiratia, circulatia sngelui, digestia, secretiile etc., trebuie sa se desfasoare perfect si
pentru aceasta este necesar sa se practice TAPAS-ul. El implica supunerea corpului la austeritati,
astfel nct el sa poata ndura caldura, frigul, otrava si asa mai departe. Pentru meditatie este
necesar un corp puternic. Impuritatile fizice trebuie ndepartate din creier, ochi, urechi, nas, piele
etc. Exista 5 tipuri de austeritati:
1) Expunerea corpului la soare pentru a face pielea rezistenta;
2) Supunerea corpului la caldura focului pentru a face pielea subtire si maronie;
3) PRANAYAMA se face pentru a crea caldura n corp;
4) Trebuie ntetit focul concentrarii asupra unui singur punct;
5) Focul postului.
Aceste 5 focuri ndeparteaza toxinele si ntaresc corpul, astfel nct el devine apt pentru
meditatie.
Pentru un yoghin avansat, continenta si practicile TAPAS-ului ajung sa fie realizate fara
efort deoarece nsasi natura profunda a unei astfel de fiinte a fost eliberata de prejudecatile
limitatoare cu privire la confort si placere. Privita din exterior, atitudinea unei asemenea fiinte
ilustreaza un autocontrol perfect. De exemplu, ntr-o situatie nefavorabila, yoghinul nu se
enerveaza. In realitate nu este vorba despre un autocontrol ci mai degraba de manifestarea naturii
sale interioare, calma si egala n permanenta. Pentru o asemenea fiinta acesta nu mai este un
TAPAS deci nu mai este o restrictie deoarece el s-a ridicat deasupra ei. Prin practicarea
consecventa a acestor principii se dobndeste starea de libertate neconditionata care ne face sa nu
le mai simtim ca reguli stricte venind din afara noastra, ci sa fie manifestate prin nsasi natura
noastra interioara.
Sfntul Serafim de Sarov a stat timp de trei ani doar n genunchi rugndu-se la Dumnezeu.
Cnd cineva i-a admirat vointa si stapnirea de sine, acest sfnt i-a raspuns: "Nu as fi putut sta n
felul acesta nici macar o ora fara ajutorul lui Dumnezeu."

SVADHYAYA
SVA nseamna "Sine" si ADHYAYA nseamna "studiu" sau "educatie". Educatie nseamna
conturarea si nflorirea celor mai bune aspecte care exista ntr-o fiinta. SVADHYAYA nseamna
deci "educatia Sinelui". SVADHYAYA este diferita de nvatarea obisnuita realizata prin audierea
unui text n care vorbitorul si expune propria nvatatura n fata ignorantei celor care l asculta.
Cnd o persoana realizeaza SVADHYAYA, cel care vorbeste si cel care asculta au aceleasi

aspiratii, dragoste si respect reciproc. Gndurile nnobilatoare ce se nasc n SVADHYAYA snt


preluate de cel ce le receptioneaza astfel nct ele devin o parte din propria sa viata si fiinta. Cel
care practica SVADHYAYA la modul profund face din urmarirea propriilor sale trairi un fel de
citire a propriei sale carti a vietii, iar din raspunsul la aceste trairi si din capacitatea sa de a
actiona, un fel de scriere si revizuire a cartii sale. El realizeaza astfel o transformare ampla. El
ncepe sa nteleaga ca ntreaga creatie este facuta pentru BHAKTI (adoratie) si nu pentru
BHOGA (placere), ca ntreaga creatie este divina, ca Divinitatea este n interiorul sau si ca
energia care actioneaza n el este de aceeasi natura cu aceea care actioneaza n ntregul Univers.
SVADHYAYA reprezinta studiul asupra unui subiect care este baza sau cauza tuturor
celorlalte subiecte sau actiuni si care ea nsasi nu mai are nici o alta cauza. Studiul cartilor sacre
ale lumii i vor permite cautatorului spiritual sa se concentreze mai usor si sa rezolve dificilele
probleme ale vietii atunci cnd ele apar. El va elimina ignoranta si va putea aduce n el si n
ceilalti cunoasterea. Ignoranta nu are nceput dar are un sfrsit. Pentru cunoastere exista un
nceput dar niciodata un sfrsit.
Prin SVADHYAYA yoghinul ntelege natura profunda a sa si realizeaza comuniunea cu
Divinul. Cartile sacre profund spirituale ale lumii exista pentru a fi citite de toti. Ele snt revelatii
divine si de aceea nu trebuie sa fie citite numai de membrii unei singure credinte. Asa cum albina
culege nectarul din diferite flori, tot astfel un aspirant veritabil catre spiritualitate asimileaza si
traieste nvatatura celorlalte credinte, ceea ce-i va permite sa aprecieze, sa nteleaga si sa traiasca
mai bine propria sa credinta. Filologia nu este un limbaj ci o stiinta a limbajelor si a cuvntului.
Studiul ei i permite elevului sa nvete mai bine propriul sau limbaj. In mod similar, YOGA nu
este o religie n sine; ea este stiinta religiilor, studiul si practica ce permit unei fiinte sa-si
aprecieze mai bine propria sa credinta.
In general, pentru un yoghin, SVADHYAYA nseamna studierea textelor traditionale ce
vorbesc despre eliberare si divinitate. Toate tratatele esentiale care analizeaza diferitele aspecte si
ramuri din YOGA trebuie sa-i devina cunoscute. De multe ori, aceste texte sacre erau memorate
n ntregime n scolile de YOGA si de filosofie din Orient. Textele sacre si nvataturile deosebit de
valoroase cu privire la practica YOGA erau rareori tiparite, ele fiind transmise pe cale orala sau
prin manuscrise. Cei ce practica SVADHYAYA nu trebuie sa se limiteze numai la modul
intelectual vag si confuz de a ntelege aceste texte ci trebuie sa ncerce totodata sa simta
ncarcatura spirituala pe care acel text o emana. Aceste texte ce reprezinta ntotdeauna revelatii
divine au o forta cu totul aparte pentru ca prin ele se poate evoca nsasi prezenta divina. Privite n
acest sens, ele snt cai de a ajunge la Dumnezeu. De altfel, multe dintre aceste texte snt redate ca
dialoguri ntre ncarnarea Principiului Suprem Masculin si a celui Feminin , ntre zei si zeite, ntre
zei si oameni care au atins un nalt nivel de evolutie. Intotdeauna profunzimea adevarurilor
enuntate n aceste carti snt de natura sa schimbe adnc constiinta celui ce se apleaca cu interesul
cuvenit asupra lor.
O reflectie constanta si profunda asupra acestor texte pregateste spiritul pentru ntelegerea
adevarurilor ultime, trezeste si ntretine aspiratia de a realiza scopul ultim. Ea elibereaza spiritul
de semiconstienta sa si de orizonturile sale limitate, cufundndu-l n preocuparile spirituale pna
n momentul n care aspirantul se va putea dispensa de toate ajutoarele exterioare si va putea gasi
n el nsusi ntreaga cunoastere. In anumite texte yoghine se spune ca adeptul poate sa renunte la
toate cartile, chiar si la scrierile sacre doar n momentul n care le-a asimilat perfect. Invataturile
sacre vedice snt numite SRUTI si ele snt privite din doua puncte de vedere:
1) Ca obiect de studiu;
2) Ca o culegere de formule sacre a caror recitare constituie ea nsasi un act de adorare. In

acest al doilea caz SVADHYAYA include repetarea orala sau mentala a unor formule sau
MANTRA-e. In aceste BIJA sau "seminte verbale" se spune ca snt condensate toate VEDA-ele.
Ele snt nucleul din care totul emana si catre care totul converge, iar recitarea lor de catre cei care
nteleg semnificatia lor profunda este echivalenta si chiar ntrece ca valoare citirea textelor vedice
n toata extensia lor.
SVADHYAYA implica lectura spirituala ntr-o stare de elevare a constiintei a unor texte
sacre, cum ar fi: SHIVA SAMHITA, HATHA YOGA PRADIPIKA, YOGA SUTRAS a lui
PATANJALI, VIJNANA BHAIRAVA TANTRA, SHIVA SUTRAS, GHERANDA SAMHITA,
cele patru evanghelii din Noul Testament.
ISHVARAPRANIDHANA
ISHVARA nseamna "Dumnezeu", iar PRANIDHANA nseamna "devotiune nentrerupta"
sau "daruire de sine". ISHVARAPRANIDHANA nseamna consacrarea actiunilor, a trairilor, a
gndurilor si aspiratiilor catre Dumnezeu. Cel a carui minte si inima vor fi mereu pline de iubire
fata de Dumnezeu, nu va mai fi tulburat de mndrie sau de dorinta puterii, eliminnd din mintea sa
orice gnd egoist.
ISHVARAPRANIDHANA, prin unirea mintii cu inima n Divin, confera energie, putere
mentala si iluminare spirituala. Prin adoratie, mintea este golita de dorinte si devine plina de
gnduri pentru Dumnezeu. Intotdeauna actiunea reflecta personalitatea unei fiinte mult mai bine
dect cuvintele sale. De aceea yoghinul nvata sa-si dedice toate actiunile Divinului si astfel ele
reflecta Divinitatea n el.
Cuvntul ISHVARA nseamna si cel ce reprezinta ultimul stadiu sau nivel din orice
ierarhie, att universala ct si individuala. Astfel, cuvntul nu se refera numai la Fiinta Suprema ci
si la Sinele Divin Individual- ATMAN. Aceasta disciplina a fost uneori definita ca devotiune fata
de un ideal.
ISHVARAPRANIDHANA este o practica ce trebuie realizata n fiecare clipa. O forma de
nceput consta n rostirea unor rugaciuni la nceputul fiecarei zile sau n momentele mai deosebite
precum si naintea fiecarei mese. Stadiul cel mai nalt n realizarea lui ISHVARAPRANIDHANA
are ca efect cunoasterea nelimitata a tot ceea ce exista, dar aceasta cunoastere nu este primita din
exterior. ISHVARA manifesta aceasta cunoastere, iar un aspirant care a atins cea mai nalta stare
de constiinta este n legatura cu toata cunoasterea. Aceasta daruire de sine lui Dumnezeu nu
trebuie nici sa se transforme ntr-un abandon pasiv, nici sa devina o scuza pentru indolenta, pentru
ca n nici un moment yoghinul nu trebuie sa paraseasca energia sa de actiune-VIRYA. Din contra,
aceasta daruire permite YOGHINULUI sa mpinga la maxim eforturile sale fara sa se exalte n
fata succesului sau sa se descurajeze n fata obstacolelor, pentru ca el are n permanenta n fata
modelul Divin.