Alexandru Nicolici - Despre daci

Dacii erau ultimul popor care avea la nivel de mas, constiint spiritual, ei stiind c sunt fiinte spirituale, nemuritoare, aflate n planul fizic ntr-un corp fizic. Celelalte popoare, romanii, grecii, pierduser aceast constiint spiritual, acest lucru fiind evidentiat de sculpturile romane si grecesti care idolatrizeaz omul, identificndu- l cu corpul sau fizic. Toate reprezentrile frumoaselor statui grecesti sunt un imn nchinat corpului fizic, cel dup care plngeau in momentul cnd treceau n lumea de dincolo. Teama c si pierd corpul fizic cu care ei ajunseser se identifice dovedeste faptul c grecii se temeau foarte tare de moarte pierznd constiinta c sunt fiinte spirituale aflate n misiune n planul fizic. Dacii erau ultimul popor care pstra aceast constiint spiritual si care erau fericiti cnd mureau pentru c sufletele lor mergeau acolo unde este bine, la arele !eu !amol"e. Constiinta spiritual a dacilor era mentinut prin activitatea celor #$ preotese ale zeitei %endis, zeita am a &mntului. 'copul lor era mentinerea si transmiterea constiintei spirituale a poporului dac, intretinerea sentimentului de fiinta spirituala in fiecare dac si a credintei in nemurire. Cultul dacic era format din preotii lui !amol"e, capnoboti (preoti) si *tistai (calugari -isihasti) si din preotesele zeitei %endis, zeita am a &mntului. 'arcina preoteselor era de a intretine sistemul operational al sanctuarelor dacice si al dispozitivelor de purificare, curatare, eliberare, precum si de incarcare si amplificare a potentelor dacilor. Tot ele alimentau cu +nergia ,ietii sufletele femeilor dace si le ajutau s le transmit copiilor constiinta spiritual. 'istemul de organizare a centrelor spirituale continea $ mari scoli de initiere, aflate la 'armisegetusa, Costesti si %lidaru. 'istemul initiatic reformat si perfectionat de Deceneu a functionat e"celent pn la aparitia +ului individual, n momentul 'acrificiului lui -ristos din #$ aprilie anul $$. 'istemul initiatic dacic era alctuit pentru omul cu $ corprui, iar odat cu aparitia celui de al .-lea corp au aprut problemele. /asterea +ului trebuia ajustat prin dezvoltarea fortelor de iubire n sufletul omului, asa cum i-a indemnat -ristos pe oameni s fac. /eptrunderea crestinismului n Dacia a dus la aparitia unor mari probleme in +urile dacilor care acum erau activate, dar nu dezvoltau fortele de iubire a aproapelui, asa cum cerea -ristos. /edezvoltarea fortelor de iubire fata de om a dus la aparitia unor manifestri negative n +ul dacilor. 0sta a insemnat orgoliu, mndrie, egoism, lcomie, vanitate. Cnd aceste sentimente au aprut n sufletele dacilor, au aprut si problemele. 1ntre anul $$ si anul #23 aceste sentimente

1/5

negative au umplut sufletele majorittii dacilor posesori de cunoastere si de functii spirituale importante. 4n anul 56 d.Ch., romanii patrunsesera n Dacia pe valea Cernei si ajunsesera la Tapae (-erculane), locul unde au fost atacati de daci si infranti. Distrugerea romanilor s-a facut in principal de catre preotesele zeitei %endis, care au muncit din greu pentru a pravali muntii si padurile ca sa ii striveasc pe romani. Dupa victorie, Decebal, care pe atunci avea aproape #7 ani, si-a asumat toate meritele infrangerii romanilor, s-a autoprocalmat 8Cel mai viteaz8 si l-a inlaturat de pe tron pe unchiul sau Duras 9 Diurpaneus, care era destul de batran, proclamandu- se el rege, in locul fratelui tatalui sau. :nele preotese l-au sprijinit pe Decebal, alte preotese nu au fost de acord si asa a inceput conflictul preoteselor. De-a lungul timpului, conflictul s-a amplificat, ajungandu-se in anul #23 ca din acest conflict sa se nasca tradarea care a dus la cotropirea de ctre romani a Daciei. &rincipalii vinovati de aceast tradare sunt dou preotese. +le au tradat romanilor secretele spiritualittii dacice, au cerut o mare suma de bani in schimbul tradarii si functii mari in viitorul cult care avea s fie creat de romani, pentru a inlocui cultul dacic. Cele doua preotese iau dus de mana pe romani la toate cetatile dacice si i-au ajutat sa le cucereasca. 0u divulgat si locurile sacre de la ;etele 0lbe, acolo unde se aflau cetatea preoteselor si cetatea preotilor. Cand Decebal s-a refugiat pe culmile de la ;etele albe, le-au aratat romanilor creasta pe care se afla si asa a fost inconjurat si capturat. 0u vndut inclusiv secretele dirijrii +nergiei ,ietii, prin sanctuarele dacice. Dupa cucerirea Daciei, au primit un sac cu bani pe care s-au batut sa il impart. < preoteasa a castigat si a plecat cu banii si a devenit marea ,estal a cultului zeitei -esta, pe care romanii l-au introdus in Dacia. Cealalta preoteasa s-a dus la cetatea preoteselor si a inchis izvorul +nergiei ,ietii care alimenta constiinta spirituala a dacilor si a pus in conservare toate sanctuarele dacice. 0poi a pus pe versantul de la ;etele 0lbe, . bariere energetice de protectie, care s nu lase s se apropie de acel loc, nici un om care nu are sufletul curat. 0ceste bariere functioneaza si astazi si ele fac in asa fel incat semnele si marcajele potecii care urca la ;etele 0lbe, sa dispara si sa nu se poata ajunge la sanctuar, daca in sufletul omului respectiv e"ista orgoliu, mandrie, ura, lacomie, etc. Dupa care preoteasa a plecat la sud de Dunaris, ajungnd ulterior in Capadochia. De atunci si pana in aceasta viata, cele dou preotese nu s-au mai intalnit. 0cum li se da sansa s si regleze conturile si sa incerce sa repare ceea ce au stricat. Cele dou preotese sunt cele care au distrus constiinta spirituala a dacilor si lor li se da sansa acum sa fac s renasc aceasta constiinta spirituala a neamului. =enasterea ar trebui declansata la 2/5

eclipsa totata de soare in zilele de #2 si ## iulie anul acesta. Cu ajutorul si prin ,oia Divinittii, n #2-## iulie >2#2 la sanctuarele din muntii <rastie va fi reactivat Constiinta 'piritual a neamului. 'i nu doar a acestui neam? 0cest eveniment se va produce prin eforturile unei intregi echipe terestre, care s-a format din rndul celor care au muncit cu ei nsisi si s-au transformat devenind mai buni. +i au dovedit astfel c sunt apti ca sa participe la renasterea Constiintei 'pirituale a neamului si la crearea /oii 'piritualitti, aici, pe trmul strvechii Dacii. 0ceast @ucrare este dirijat si va fi finalizata prin fortele reunite ale multor +ntitti de @umin, coordonate de 'f. Cuvios 1oan de la &rislop, cel care a nceput aceast lucrare, nc de la sfrsitul secolului A,.8 B&ersoanelor care au privilegiul de a ajunge n munCii <rDtie, la cetCile dacice, le recomand s aib grij de atitudinea pe care o au acolo. =egula de baz esteE s taci Di s asculCi. Tcerea este necesar n locuri unde dac vorbeDti tu, sau asculCi ce Ci povesteDte vecinul din stnga, riDti s nu 4l auzi pe Dumnezeu, cnd Ci spune ceea ce doreai s afli, de cnd te-ai nscut Di ai devenit conDtient de tine. +ste foarte bine s asculCi, s taci, s percepi, s simCi, s Ci laDi sufletul invadat de frumuseCea Di forCa locurilor Di s Ci umpli bateriile cu energia infinit a universului, care pare c Di-a concentrat toat esenCa n acele locuri sfinte. ;orCa vibraCional, energetic, a cetCilor dacice, a locurilor sacre din munCii <rDtie, depDeDte cu mult puterea noastr de nCelegere. 0colo sunt locuri sacre, nlCtoare, puternice Di subtile, care te infioar Di te ridic cu amploarea lor discret. @a mnstirea &rislop, omul are Dansa de a tri ntlnirea zguduitoare cu mreCia sfntului cuvios 1oan de la &rislop, cel care ajut cu o forC infinit, toat suflarea tritoare a plaiurilor romneDti. 4ncepnd de la sfrDitul secolului al A,-lea, Cuviosul 1oan Di-a ntins aripa ocrotitoare asupra acestor meleaguri Di a repus n funcCiune sistemele energetice, informaCionale, vibraCionale, ale arelui 0nsamblu de purificare, transformare, schimbare, curCare Di potenCare, construit cu #3 secole nainte, de catre Deceneu, cea mai iscusit minte care a ocupat vreodat tronul de are &reot al Daciei. Cuviosul 1oan este cel care a activat Di adaptat sistemele create de Deceneu Di utilizate cu iscusinC de capnoboCi, de preoCi Di mai ales de preotesele zeiCei %endis. 4n prezent, sistemele sunt pregtite Di adaptate pentru a-l ajuta pe omul actual, cel la care sunt active F sau chiar 3 corpuri. 0r fi o imens greDeal s credem c simpla vizit n aceste locuri ne rezolv problemele. /u aceasta este menirea locului. @ocurile, ajut, favorizeaz, ofer Danse Di oportunitCi, dar elementul principal rmne munca activ Di susCinut a fiecrui om care Di doreDte schimbarea. Trebuie ca fiecare om s se lupte cu rul din el Di s l reduc la minim, s elimine din viaCa sa manifestrile 3/5

negative, distructive Di s ncerce s fac totul n mod constructiv, s fie mai bun Di s se ridice la cele mai nlte culmi. /imeni nu concureaz cu nimeni, ci doar cu el nsuDi. Trebuie ca tu, cel de azi, s fii mai bun dect tu, cel de ieri, iar tu, cel de mine, s te ridici mai sus dect ai fost astzi. @a 'armisegetusa omul are Dansa de a scoate din adncul sufletului su, ceea ce nu are ce cuta acolo, de a afla ce Cinte trebuie s ating pentru a face paDi pe calea evoluCiei sale. @a 'armisegetusa te purifici Di te pregteDti s repari ceea ce nu a fost corect n gandurile, sentimentele Di acCiunile tale din trecut. Trebuie s reparm ceea ce am stricat. @a CosteDti, la CetCuie, este locul unde Ci se ofer hran informaCional nalt, locul unde te 8nCelepCeDti8, aDa dup cum l descria o prea bun doamn. 0colo afli ceea ce trebuie s Dtii, ca s poCi face ceea ce trebuie. ,echea cetate de scaun a lui %urebista, de pe vremea primelor sale ntlniri cu Deceneu, reprezint locul unde s-a nscut ideea unirii dacilor, locul unde Deceneu i-a mprtDit marelui %urebista planul su de ridicare a dacilor Di a Daciei. De acolo a nceput povestea uluitoare a marilor sanctuare terasate de la 'armisegetusa =egia, acea veritabil minune mondial, care abia acum ncepe s Di desvluie secretele n faCa minCilor nsetate de cunoaDtere Di a sufletelor tnjind dup balsamul inviortor Di nlCtor al spiritualitCii naturale a dacilor. 0pogeul periplului prin zona sacr a Daciei l atingi dup ce treci proba ascensiunii, pe drumul ctre cetatea %lidaru, singura fortreaC a dacilor necucerit de romani. Drumul dificil, dar posibil, i sperie pe mulCi, dar avntul lor ar fi nzecit sau nsutit, dac ar Dtii c sus, n cetatea %lidaru, au Dansa de a ptrunde n 0ntecamera DivinitCii, acolo unde sfinCii, 1erarhiile Divine, +ntitCile de @umin, coboar pn la cuteztorii muritori care au curajul s accead acolo. <rice ntrebare rostit acolo Di-a primit rspunsul. <rice problem pentru care s-a solicitat soluCie, s-a rezolvat. <rice solicitare de ajutor a fost aprobat cu promptitudine Di total bunvoinC. Gi totul se desfDoar firesc, natural, discret, fr nimic spectaculos, doar sufletul Di spiritul celui ajuns acolo avnd parte de toate desftrile Di buntCile nlCtoare, pentru un om care vrea s fie mai bun Di mai aproape de Dumnezeu. @a cetCile dacice este bine s taci mult, s asculCi mult Di s accepCi totul. <rice om pleac de acolo cu o stare pe care o va prelungi att de mult, pe ct de puternic Di-a deschis sufletul. @ocurile acelea sunt ca o ap vie la care sufletul nostru tnjeDte s se adape ct mai des, lunar dac s-ar putea? H0gatrDi (oamenii-lupi) 9 unul dintre cele F2 de triburi dacice. %urebista era rege peste acest trib, iar cetatea sa de scaun era CetCuia din CosteDti.

4/5

sursa astrologul si ezoteristul 0le"andru /icolici

5/5