Tom Jacobs și astrologia evolutivă

 03/05/2021  Fidelia

Am intrat în contact cu activitatea lui Tom Jacobs urmărind conferința intitulată „Astrology

and Self Mastery Summit”, unde acesta și-a prezentat metoda și a mulțumit pentru tot ceea

ce a preluat de la cei doi fondatori ai astrologiei evolutive: Steven Forrest și Jeffrey Wolf

Green.

Cartea sa, „The Soul`s Journey I, Astrology, Reincarnation and Karma with a Medium and a

Channel”, publicată în 2010, prezintă în detaliu metoda, modul de aplicare și aduce câteva

exemple concrete pentru a o ilustra. În prefața cărții, Steven Forrest face un scurt istoric al

astrologiei evolutive și poziționează contribuția lui Tom Jacobs în dezvoltarea acesteia.

Conform spuselor lui, elemente de astrologie evolutivă pot fi identificate pentru prima dată

în cadrul lucrărilor lui Dane Rudhyar, preluate ulterior de studenții Școlii Teosofice Britanice

și dezvoltate de Stephen Arroyo și Martin Schulman.

Reliefarea caracteristicilor distincte și denumirea metodei ca Astrologie Evolutivă a fost

realizată de către Ray Merriman, în 1970, urmată de preluarea și dezvoltarea ulterioară, în

mod independent, de către Steven Forrest și Jeffrey Wolf Green. Aceștia au fost promotorii
valului de astrologi care au adoptat astrologia evolutivă, fiecare cu contribuția proprie în

dezvoltarea metodei.

În afara cadrului teoretic și empiric al metodei folosite, în procesul de dezvoltare au fost

integrate și rezultatele obținute în urma aplicării hipnozei în psihoterapie, și anume

informațiile care au fost obținute prin hipnoză regresivă, atât în ceea ce privește spațiul

dinaintea nașterii cât și dorința sufletului în momentul nașterii și în actuala existență. În

acest demers Steven Forrest îi remarca pe astrologii specializați în hipnoză: Roger Woolger

și Patricia Walsh.

Metoda perfecționată de Tom Jacobs vine să completeze întreaga bază de informații primite

cu propria sa experiență practică cu studenții și clienții care au fost dispuși să discute în cele

mai mici detalii aspecte ce țin de istoricul personal pentru a oferi informațiile necesare

stabilirii corecte și concrete de corelații între astrogramă și viața propriu-zisă. Tom utilizează

în cadrul metodei și informații pe care le-a primit în urma activităților de medium și de

channeling.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale astrologiei evolutive este că se depărtează de

ideea de karma atât de prezentă în astrologia tradițională și îmbrățișează prezentul,

indicând zona de maxim confort pe care un suflet o are, reprezentată de poziția nodului

Sud și ceea ce acesta dorește să descopere și să încorporeze, reprezentat de poziția 

nodului Nord. Nodurile lunare indică zonele cu foarte multă experiență și zonele cu foarte

puțină experiență, tranziția între acestea făcându-se prin deschiderea la nou și eliminarea

prejudecăților.

De asemenea, este relevantă poziția și semnul lui Pluton în harta natală deoarece, conform

cercetărilor lui Tom Jacobs, acesta indică cele mai profunde și ardente dorințe ale sufletului

care se găsesc încapsulate într-un înveliș format din cele mai mari temeri și frici ale

acestuia.

Pluton reprezintă acea zonă foarte intimă și greu de pătruns unde este concentrată intenția

de bază a sufletului, dorința pe care nu știe să o manifeste, zona unde se găsește cel mai
 mare dezechilibru între a face prea mult sau prea puțin, a avea prea mult sau prea puțin,

zona în care sufletul își propune să găsească în această existență măsura corectă și

echilibrul.

Aplicațiile practice ale metodei sunt următoarele: în dezvăluirea astrogramei punctul de

referință și de plecare este Nodul Sud, semnul, casa și aspectele, cu toate informațiile pe

care le relevă acesta, alături de Nodul Nord, semnul, casa și aspecte, iar apoi este studiată

poziția lui Pluton, semn, casă și aspecte. Nu este precizat în mod echivoc sistemul de case

utilizat, însă exemplele practice prezentate sunt ilustrate utilizând sistemul Placidus, așadar

acesta este de elecție.

Astrologia evolutivă pornește de la reliefarea condiționării primare pe care o are un individ,

codificată în poziția Nodului Sud, structura formată în urma interacțiunii repetate cu mediul

familial, istoricul și credințele personale și reprezintă primul și cel mai puternic filtru al

realității.

În continuare, astrograma codifică în poziția lui Pluton bagajul emoțional pe care sufletul îl

aduce în această existență, fiind în spatele celor mai multe dintre reacțiile emoționale

spontane ale persoanei pe parcursul vieții sale. Cunoscând aceste informații astrologul își

poate crea o imagine mai clară a modului în care individul percepe realitatea și poate

discuta cu acesta în termenii săi, identificând astfel mai ușor zonele ascunse sau

neînțelegerile cu care acesta se confruntă.

În dezvăluirea simbolisticii ce se găsește în spatele fiecarui element al astrogramei, Tom

Jacobs propune o reducție schematică preluată de la Steven Forrest, și anume:

• Planetele sunt interpretate ca părți/ funcții ale individului – CE este.

• Semnele sunt metode și motivații ale modului în care operează planetele – CUM și DE CE.
• Casele sunt domeniile vieții în care aceste funcții se desfășoară – UNDE.
Planetele fac parte din noi și lucrează prin lentilele semnelor, în domeniile indicate de case.
Pentru a pune în practică metoda astrologiei evolutive Tom Jacobs propune o serie de

interpretări pentru fiecare simbol în parte, reliefate la nivel de poziție în casă, semn și

aspecte, pe care le voi prezenta în articolele următoare.

Alice Sârbu