X  

 22 decembrie 2018

Codul moral şi etic în

yoga: Yama şi
Niyama

Temelia evoluției spirituale

Yama și Niyama sunt denumirile sub care

sunt cunoscute cele 10 reguli morale și
etice ale sistemului yoghin, așa cum apar
ele menționate în Yoga Sutras, tratatul
fundamental al înțeleptului Patanjali. Aceste
zece principii de conduită trebuie să fie
însușite și respectate de toți aspiranții
yoghini, fie ei începători sau avansați. Ele
reprezintă însăși temelia evoluției noastre
spirituale.

Așa cum o casă trainică are nevoie de o

fundație solidă, la fel și aspirațiile noastre
spirituale trebuie să se bazeze, înainte de
orice, pe respectarea acestor norme etice
și de comportament. Neglijența, indulgența
în aplicarea lor sau încălcarea repetată a
oricăreia dintre ele ne expune riscului de a
ne vedea zădărnicite eforturile spirituale,
așa cum o casă riscă să se dărâme dacă îi
lipsește sau i se slăbește unul dintre pilonii
de rezistență.

Yama (regulile interacțiunii cu cei din jur) și

Niyama (regulile disciplinei interioare) sunt
doar primele două trepte ale sistemului
yoga, din cele opt pe care le descrie
Pantanjali în Yoga Sutras: 1. controlul de
sine (yama); 2. înfrânările (niyama); 3.
posturile corporale (asana); 4. controlul
suflurilor (pranayama); 5. retragerea
simțurilor de la lumea exterioară
(pratyahara); 6. concentrarea mentală
(dharana); 7. meditația yoghină profundă
(dhyana), 8. starea supraconștientă de
extaz dumnezeiesc (samadhi).

Desigur, toate căile spirituale autentice

includ şi precepte de ordin etic şi moral
(cele mai cunoscute dintre acestea fiind
cele zece porunci biblice), însă specific
sistemului yoga este faptul că el oferă şi
modalităţi practice foarte eficiente pentru a
reuși să punem în practică aceste reguli.

YAMA

Yama, sau regulile morale care trebuie să

predomine mereu în gândire, vorbire și
acțiune în interacțiunea cu ceilalți, sunt:

1. AHIMSA (non-violența sau

respectarea vieții),

2. SATYA (respectarea adevărului),

3. ASTEYA (non-furtul sau respectarea

proprietății altora),

4. BRAHMACHARIA (continența sau

înfrânarea)

5. APARIGRAHA (absența dorințelor rele

și a lăcomiei, non-posesivitatea sau
non-acumularea).

AHIMSA (non-violența)

Cuvântul sanscrit ahimsa este format din

vocala “a” care înseamnă “non” și “himsa”
care înseamnă ucidere sau violență. Literal,
ahimsa înseamnă deci “non-violență”, dar
este cu mult mai mult decât un simplu
îndemn de a nu ucide. Această atitudine
morală implică a nu face rău sau a nu
vătăma – sub nicio formă – nicio ființă. Nici
prin fapte sau gesturi, dar nici prin cuvinte,
ton sau chiar gânduri.

Trebuie să devenim conștienți că violența

este generată de teamă și de slăbiciune.
Suntem violeți atunci când ne sunt
amenințate viața, proprietățile, interesele
sau imaginea pe care dorim să o păstrăm
în fața celorlalți. Respectarea lui ahimsa
devine posibilă numai atunci când reușim
să ne eliberăm într-o oarecare măsură de
frică, inclusiv de frica de moarte.

Ahimsa nu înseamnă însă pasivitate în fața

răului. Trebuie să ne opunem răului din
persoana care face rău, însă nu persoanei
însăși, la fel cum o mamă își poate pedepsi
copilul care greșește, fără să înceteze să îl
iubească din această cauză. În ultimă
instanță, ahimsa ne ajută să dobândim o
stare de iubire față de toate ființele, cu care
ne simțim apoi conectați, într-un mod
misterios, într-un gigantic Tot.

SATYA (respectarea adevărului)

Satya înseamnă în limba sanscrită adevăr.

Această regulă fundamentală de
comportament presupune să spunem
numai și numai adevărul, să fim autentici în
tot ceea ce facem și să nu ne amăgim, să
nu ne iluzionăm, nici pe noi înșine și nici pe
ceilalți. Altfel spus, să nu rostim nicio
afirmație despre care știm că este falsă, să
nu folosim exprimări echivoce, să nu facem
presupuneri dogmatice sau exagerate,
judecăți pripite sau deformate. A fi yoghin
este sinonim cu a fi un căutător al
Adevărului Ultim Dumnezeiesc. Din
această perspectivă, încălcarea acestui
principiu ar produce o gravă contradicție și
o îndepărtare a aspirantului de însuși țelul
său.

Adevărul nu trebuie folosit însă în sens

destructiv. Dacă îl spunem pentru a răni pe
cineva, ar fi o încălcare a principiului non-
violenței. În această situație, sau ori de câte
ori nu deținem informații suficiente sau
dovezi incontestabile, este de preferat să
tăcem.

ASTEYA (non-furtul)

Asteya se traduce prin a nu fura. Cu toții

știm, cel puțin teoretic, ce înseamnă “a nu
fura”. Dar, în afară de interdicția absolută
de a ne însuși obiecte sau valori care nu ne
aparțin, asteya presupune și absența
lăcomiei, sau altfel spus “să nu râvnim” la
bunurile altora. Aceasta implică onestitate,
cinste și un anumit simț al dreptății, care ne
face să nu dăm nici mai mult, dar nici mai
puțin decât este necesar.

BRAHMACHARYA (continența
sexuală)

Brahmacharya înseamnă continență,

înfrânare, reținere într-o anumită direcție,
chiar cu sensul de abstinență sau focalizare
spirituală. Brahmacharya presupune un
control deplin asupra tuturor energiilor
ființei, în special asupra energiei creatoare,
sexuale. Această înfrânare are ca scop
conservarea potențialului sexual, în
vederea transmutării lui și a sublimării
acestei energii sexuale în forme superioare
de energie (energie a voinței sau a acțiunii,
energie afectivă, energie mentală sau chiar
spirituală).

Practicanții pot opta pentru una din cele

două variante:

1. abstinența sexuală activă, care

presupune renunțarea la activitatea
sexuală, dar cu realizarea unor tehnici
yoga specifice care îi ajută să
sublimeze această energie, sau

2. continența sexuală amoroasă, care

implică realizarea actului erotic în
cadrul unui cuplu bazat pe iubire
reciprocă, dar în absența completă a
ejaculării în cazul bărbatului sau a
descărcării fiziologice specifice, în
cazul femeii.

APARIGRAHA (non-posesivitatea,
non-acumularea)

Cea de-a cincea atitudine fundamentală din

Yama, aparigraha sau non-acumularea,
non-posesivitatea, implică a nu acumula
bunuri materiale de care nu avem cu
adevărat nevoie. Cu alte cuvinte, să ne
abținem de la a acumula alte și alte obiecte
materiale, care nu fac decât să ne
aglomereze și să ne complice viața, în mod
inutil. Putem chiar să dăruim altora
obiectele pe care nu le mai folosim, pentru
a nu le lăsa să se adune în jurul nostru.

La ora actuală există o adevărată “boală” a

societății moderne, numită consumerism
sau “mania cumpărăturilor”. Suntem
îndemnați, prin reclame omniprezente și
obsesive, să cumpărăm mereu mai mult,
ultimul model, cu cele mai recente
îmbunătățiri etc. Yoghinul trebuie să cultive
o moderație în acest sens, un simț al
măsurii și o stare de modestie, conștient
fiind că adevăratele valori la care merită să
aspire sunt cele spirituale, și nu cele
materiale.

NIYAMA

Regulile disciplinei interioare, Niyama,

cuprind 5 practici, atitudini sau reguli de
viaţă:

1. SAUCHA (curățenia, puritatea la toate

nivelurile),

2. SANTOSHA (mulțumirea),

3. TAPAS (efortul ardent, disciplina

interioară),

4. SVADHYAYA (studiul scrierilor sacre),

5. ISHVARAPRANIDHANA (devoțiunea,
dăruirea față de Dumnezeu)

SAUCHA (curățenia, puritatea)

Puritatea este un deziderat fundamental în

yoga. Atingerea stării de desăvârșire
spirituală însăși este sinonimă cu o
purificare completă a ființei aspirantului.
Saucha include atât tehnicile de purificare a
trupului, cât și purificarea minții și a
structurilor subtile.

Purificarea corpului implică curățarea sa

exterioară, tehnici yoghine de purificare
internă (vamana dhauti,
shankprakshalana), dar și indicații privind
alimentația. Saucha înseamnă ca hrana să
fie pură și cât mai naturală, să excludă
carnea, alcoolul, cafeaua sau zahărul în
exces. Evident, se recomandă renunțarea
totală la tutun și alte droguri.

La nivelul minții, aspirantul trebuie să

urmărească o “igienă mentală” continuă, ce
implică dispariția gândurilor nefaste de
depresie, ură, gelozie, invidie, mânie,
deznădejde etc, prin cultivarea unor
gânduri luminoase, senine, afectuoase,
pline de detașare. În acest sens, sunt de un
real folos tehnicile yoghine de concentrare
mentală și meditație.

SANTOSHA (mulţumirea)

Santosha implică cultivarea unei stări de

seninătate şi pace sufletească, de
mulţumire constantă, indiferent de
circumstanţele exterioare. Altfel spus, este
capacitatea de a păstra o stare de
egalitate, de mulţumire, atât la bine, cât şi
la rău. Învăţătura yoghină consideră că
nemulţumirea este o expresie a ignoranţei.
Cel înţelept ştie că orice împrejurare, chiar
şi una aparent nefavorabilă, este în esenţă
doar o ocazie de a deveni mai bun, de a
învăţa o lecţie de viaţă. Prin santosha
urmărim să devenim egali atât la eşec, cât
şi la succes, atât la laudă, cât şi la critică,
după dictonul: “Ai reuşit? Continuă! N-ai
reuşit? Continuă!”

Practica lui santosha eliberează fiinţa de

condiţionările exterioare. Aspirantul nu îşi
mai pierde vremea şi energia nici cu
reproşuri şi regrete legate de un trecut pe
care nu îl mai poate schimba, şi nici cu
dorinţe nerealiste sau proiecţii
fantasmagorice legate de un viitor incert.

TAPAS (disciplină interioară, efort

ardent, perseverent)

Cuvântul sanscrit tapas are ca rădăcină

cuvântul “tap” care înseamnă a arde, a fi
mistuit de foc. Cea de-a treia atitudine
fundamentală din Niyama se referă la
necesitatea unei discipline autoasumate, a
efortului ardent, constant şi perseverent.
Tapasul poate să implice atât realizarea
zilnică a nu contează ce acţiune benefică
(tehnici yoghine, meditaţie, rugăciune etc.),
pentru o perioadă dinainte stabilită de timp,
dar şi renunţarea la ceva dizarmonios sau
perturbator, cum ar fi un obicei nefast sau
un viciu.

Un tapas realizat corect şi dus la bun sfârşit

conferă practicantului o mare forţă
interioară şi o creştere considerabilă a
voinţei sale. Aşa cum îi spune şi numele,
tapasul “arde” karma negativă a
practicantului, sau cu alte cuvinte
consecinţele (altfel inevitabile) ale acţiunilor
sale rele din trecut. La fel cum, analogic
vorbind, vasele de lut au nevoie să fie
trecute prin foc pentru a deveni rezistente,
yoginul îşi căleşte caracterul la “focul”
tapasului său, al disciplinei pe care singur
şi-o asumă.

Tapasul poate să se refere la trup, cum ar fi

realizarea zilnică a anumitor posturi trupeşti
(asana) sau exerciţii de respiraţie
(pranayama), postul sau repausul
alimentar, sau renunţarea la fumat, carne
etc. A nu vorbi pe o perioadă de câteva ore
sau mai mult e o formă de tapas al vorbirii,
ce vizează un control ulterior mai bun
asupra ceea ce spunem. Exerciţiile de
concentrare mentală, meditaţia sau
rugăciunea sunt forme de tapas ale minţii,
care urmăresc purificarea ei de gânduri sau
atitudini mentale negative.

SVADHYAYA (studiul scrierilor

sacre)

În limba sanscrită “sva” înseamna sine, şi

“adhyaya” înseamnă educaţie sau studiu.
Svadhyaya implică deci o constantă şi
continuă auto-educaţie, ce se realizează
atât prin studierea scrierilor sacre, a
învăţăturilor spirituale autentice ale marilor
înţelepţi ai acestei planete, cât şi printr-o
autoanaliză atentă a propriei fiinţe (trăiri,
emoţii, atitudini, obişnuinţe, reacţii etc).
Svadhyaya reprezintă mai mult decât o
simplă citire a scrierilor tradiţionale ale
înţelepciunii – chiar o asimilare profundă a
lor, meditând cu atenţie asupra adevărurilor
cuprinse în aceste lucrări, cum ar fi: Noul
Testament din Biblie, Tao Te King – tratatul
fundamental al tradiției taoiste, tratatele
yoghine Gheranda Samhita, Yoga Sutras a
lui Patanjali, Bhagavad Gita, Shiva
Samhita, Hatha Yoga Pradipika etc.

Svadhyaya eliberează mintea de

ignoranță, de semidoctism, de confuzie,
elevând-o la înălțimea cunoașterii
spirituale autentice și pregătind-o pentru
iluminarea spirituală. Din acel moment,
aspirantul se va putea dispensa de aceste
ajutoare exterioare, găsind în el însuși
întreaga înțelepciune.

ISHVARAPRANIDHANA
(devoțiunea, dăruirea față de
Dumnezeu)

Cuvântul sanscrit “Ishvara” înseamnă

Dumnezeu, iar “pranidhana” înseamnă
“devoțiune neîntreruptă” sau “dăruire
necondiționată de sine”. Ishvarapranidhana
însemnă așadar consacrarea sau dăruirea
către Dumnezeu a tuturor fructelor
acțiunilor noastre, a trăirilor, aspirațiilor și
gândurilor noastre. Ea presupune unirea
minții cu inima în Dumnezeu, într-o stare de
totală devoțiune față de un ideal sublim,
suprem. Ea ar trebui realizată aproape în
fiecare clipă, dar în mod special prin
consacrarea și rugăciunea către Dumnezeu
la începutul fiecărei zile sau înaintea
oricărei acțiuni importante.

Prin practica acestei discipline, mintea este

golită de dorințe inferioare și umplută de
gânduri sublime, despre și pentru
Dumnezeu. Realizarea ei cu succes aduce
în fiinţă o putere benefică nesfârşită şi face
să apară iluminarea spirituală.

Share    

Articole recomandate

Caută în site

Căutare

Program de meditații

Articole recente

Programul lunar de meditații

7 septembrie 2022

Lista Atributelor Dumnezeiești

2 septembrie 2022

Drept la replică pentru Antena 3, emisiunea ”În

fața națiunii”

31 mai 2022

Drept la replică pentru Antena 3, emisiunea ”

Decisiv”

31 mai 2022

Drept la replică pentru national.ro

31 mai 2022

Un nou curs de Yoga Ezoterică Integrală

00:00 00:46

Taguri

ajna chakra anahata chakra asana Atman

atribute dumnezeiești ayurveda binecuvântare
centri de forță centri subtili de forță
Chinnamasta Continenţă amoroasă
conştientizare curenţi coloraţi dedublare
ghid spiritual hatha yoga iubire
Kali Kundalini laya yoga luciditate Macrocosmos
Marile Puteri Cosmice meditație
miracol Mișcarea Charismatică Teofanică
orgasm plante de leac pranayama revelarea
Sinelui Revoluţia Erotică reîncarnare
rugaciune rugaciunea de 24 de ore samadhi
Shiva sinteză spirală tabere spirituale
tapas telepatie universul astral vindecare
vizualizare creatoare îngeri

Școala de yoga MISA

E-mail: contact [at] misa.yoga

Telefon: +40 21 42 42 369
Pagina de contact

   

Informații utile

Comunicate de presă
Cursuri de yoga în România
Școli de yoga în străinătate
Rapoarte și studii despre MISA
Campania de presă anti-MISA
Termeni și condiții

Site-uri recomandate

Atribute Dumnezeiești
Yogaesoteric
Mișcarea Charismatică Teofanică
Vindecare Spirituală
MISA Senzațional TV
ATMAN Federation
Tabere MISA