Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aprobat:
DIRE R TEHNIC
ing. n 8anc' iun 0 M· A. tv1,,,
*
. ,""k.,t ....- s.c,
0 f
)
Data 20.09.2013 \ :f '!t
1
!A.
-
Editia 1
Revizia 4
Verificat: Elaborat:
Responsabil CTC c-tii. RTE
ing. Chis Horatiu
Runcu Dan Filip Corne!
Data Semn tura , Data Semnatura Data
20.09.2013 20.09.2013
Gopie
controlata
Exemplar nr.:
□ Gopie necontrolata
1. SCOP
2. DOMENIU DE APLICARE
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
3.1. Manualul Sistemului de Management Integral al Societatii S.C. ACI CLUJ S.A., cod
MSMI ACI, edi\ia/revizia rn vigoare.
3.2. Standardul SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calita\ii. Cerin\e.
3.3. Standardul SR EN ISO 14001:2005 - Sisteme de management de mediu. Cerin\e cu ghid
de utilizare.
3.4. OHSAS 18001:2008 - Sisteme de management al sanata\ii i securita\ii ocupa\ionale.
Cerinte.
3.5. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton i beton armat NE 012:99 (partea a 2 a).
3.6. Cod de practica pentru producerea betonului-CP 012/2007.
3.7. Cod de practica pentru execulia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat NE 013/2002.
3.8. Reguli commune pentru produse prefabricate de beton SR EN 13369:2005.
3.9. Specificatii tehnice privind produsele din otel utilizate ca armaturi, cerinte si criterii de
performanta ST 009:2005.
3.10. Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat.Toroane STAS
6482/4:80
3.11. NE 10138/3:2005
3.12. STAS 6605-710 Armaturi pretensionate individual
3.13. Proiectul de execulie in faza DDE, inclusiv caietul de sarcini intocmit de proiectant
conform EN 1992-1-1.
3.14. Legea 307/2006-privind apararea impotriva incendiilor.
3.15. Legea nr.319/2006 - Legea securitalii si sanatatii in munca.
3.16. HG nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr.319/2006 modificata prin H.G.955I2010.
3.17. HG nr.300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile.
3.18. Regulamentul EU nr. 305/2011 de stabilire a unor condilii armonizate pentru
comercializarea produselor pentru construclii si de abrogare a Directivei 89/106/CEE a
Consiliului Uniunii Europene
4. DEFINITII I PRESCUTARI
4.1. Definitii
-Precomprimare: Acliune prin care se introduc deformalii si eforturi initials intr-un element de
constructie.
-Pretensionare: Actiunea de introducere a efortului de intindere in armatura de inalta
rezistenta.
-Armatura pretensionata: Armatura de inalta rezistenta cu ajutorul careia se realizeaza
precomprimarea. Sin! doua tipuri de armatura pretensionata:
-preintinsa
-postintinsa
-Armatura preintinsa:Armatura care se pretensioneaza si se fixeaza cu blocaje inainte de
turnarea elementului, intre puncte fixe, pe culei la standuri, sau pe tipare rigide, capabile sa
preia pina la transfer efortul din armatura pretensionata. Armatura preintinsa este inglobata
in betonul turnat, care prin intarire asigura conlucrarea cu acesta prin aderenta. Transferul
se efectueaza dupa atingerea rezistentei prescrise a betonului, prin eliberarea armaturilor
din blocaje lent sau brusc (prin taiere).
-Armatura postintinsa: Armatura care se pretensioneaza dupa turnarea si intarirea
elementului; armatura postintinsa este este asezata fie in canale prevazute in interiorul sectiunii
elementului, fie la exteriorul acestuia. Armatura postintinsa se pretensioneaza cu dispozitive
speciale care reazema direct pe pe element, astfel incit concomitent cu pretensionarea are loc
si transferul. Dupa precomprimare se realizeaza aderenta cu betonul si protectia contra
coroziunii, prin injectare, betonare sau torcretare.
-Blocare: Operatiunea de la sfirsitul pretensionarii prin care armatura preintinsa este fixata cu
blocaje pe culei sau tipar metalic portant, respectiv armatura postintinsa este fixata cu ancoraje
pe elemente.
-Transfer: Transmiterea fortei de pretensionare asupra betonului si armaturii nepretensionate
ale elementului.
-Faza initiala: Faza considerata imediat dupa transfer.
-Faza finala: Faza considerata dupa ce au loc pierderile de tensiune din armatura
pretensionata.
- Produs pentru constructii - orice produs sau set fabricat si introdus pe piata in scopul de a
fi incorporat in mod permanent in constructii sau parti ale acestora si a carui performanta
afecteaza performanta constructiilor in ceea ce priveste cerintele fundamentale aplicabile
constructiilor.
- Performanta unui produs pentru constructii - performanta legata de caracteristicile
edentiale relevante, exprimata prin nivel, clasa sau printr-o descriere
4.2. Prescurtari
4.2.1.Conform Manualului Sistemului de Management integral al societa\ii S.C. AC! CLUJ
S.A., cod MSMI-ACI, edi\ia/revizia 1n vigoare, din care amintesc:
OB -otel beton rotund neted
P.M.I. - piese metalice inglobate
STNB - sarma neteda pentru otel beton armat
STPB - plase sudate pentru beton armat
PC -otel beton profilat
DS -dispozitie de
santier
No, Np- efort de precomprimare;
Nk - forta de pretensionare
TBP - notatie toron
5. RESPONSABILITATI
5.3.21. Organizeaza acordarea concediului de odihna §i a zilelor libere pentru personalul din
subordine;
5.3.22. Coordoneaza §i participa la solu\ionarea conflictelor de munca §i a plangerilor angaja\ilor §i
men\jne o legatura stransa cu reprezentan\ii sindicatelor;
5.3.23. Stabile§te conform structurii organizatorice §i a ROI sarcinile §i responsabilita\ile
personalului din subordine, Tn baza fi§elor de post;
5.3.24. Exercita permanent sau temporar, prin delegarea competen\elor, acele atribu\ii specifice
specialita\ji sale, stabilite prin organul decizional statutar (CA) Tn sarcina reprezentantului legal;
5.3.25. Executa orice alte dispozi\ii date de directorul general in realizarea strategiilor pe termen
scurt ale companiei Tn limitele respectarii temeiului legal;
5.3.26. Asigura un cadru optim pentru men\inerea unor rela\ii bune intre management §i angaja\i;
5.3.27. Asigura reprezentarea §i apararea intereselor §i imaginii companiei in rela\iile cu autorita\ile
de stat §i cu administra\ia publica locala;
5.3.28. Promoveaza respectul reciproc, colaborarea §i transparen\a in interiorul organizatiei, in
raporturile cu alte departamente, precum §i in rela\iile cu persoanele din afara firmei;
5.3.29. Raspunde de func\ionarea in bune condi\ii a echipamentului, aparaturii §i utilajelor din
dotarea firmei;
5.3.30. Conform art. 22 din legea 319/2006 a sanatati si securitatii in munca are obligatia sa isi
desfa§oare activitatea, in conformitate cu pregatirea §i instruirea sa, precum §i cu instruc\iunile
primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire
profesionala atat propria persoana, cat §i alte persoane care pot fi afectate de ac\iunile sau
omisiunile sale in timpul procesului de munca.
5.3.31. Raspunde de insu§irea §i respectarea procedurilor interne legate de utilizarea in condi\ii
oplime a echipamentului, aparaturii §i a utilajelor din dotarea firmei de catre intreg personalul din
subordine;
· 5.3.32. Raspunde de informarea imediata a persoanelor responsabile privind orice defec\iune in
func\ionare a echipamentului cu care i§i desfa§oara activitatea;
5.3.33. Raspunde de utilizarea optima a resurselor materiale, financiare, patrimoniale §i umane
alocate pentru realizarea obiectivelor de produc\ie stabilite;
5.3.34. Raspunde de organizarea generala a aclivita\ilor de produc\ie, urmarind asigurarea cu forta
de munca;
5.3.35. Raspunde de organizarea optima a programului de lucru, in raport cu planul de produc\ie;
5.3.36. Raspunde de masurile luate pentru folosirea la maximum a capacita\ilor de produc\ie,
utilizarea completa a timpului de lucru §i cre§terea produclivita\ii muncii;
5.3.37. Raspunde de acceptarea la plata a lucrarilor de invesli\ii, precum §i de verificarea calita\ji
lucrarilor executate;
5.3.38. Raspunde de identificarea nevoilor de instruire ale personalului din subordine §i asigura
formarea continua a acestuia;
5.3.39. Raspunde de fundamentarea masurilor de motivare §i sanc\ionare a personalului din
subordine, participand (alaturi de persoanele abilitate) la luarea acestor masuri, conform
procedurilor interne §i prevederilor legislative in vigoare;
5.3.40. Raspunde de men\jnerea §i imbunata\irea sistemului de management al calita\ii;
5.3.41. Respecta §i aplica politicile generale ale firmei in produc\ie §i investi\ii §i raspunde de
insu§irea §i respectarea acestora de catre Tntreg personalul din subordine;
5.3.42. Analizeaza programul de executie a lucrarilor pe fiecare contract in parte si ia masuri pentru
respectarea programului licitat sau agreat de client.
5.3.43. Verifica canlitatile de lucrari realizate pe fiecare contract in parte si se ingrijeste ca toate
cantitalile de lucrari realizate sa fie tranmise la biroul de decontari in limp ulil pentru incasarea
productiei.
5.3.44. Urmareste incasarea productiei realizate conform facturilor eliberate pentru fiecare contract
in parte.
5.3.45. Raspunde de respectarea programelor de execulie a lucrarilor.
5.3.46. Aproba executarea lucrarilor suplimentare cerute de clienti pe baza proiectelor de executie.
5.5.10. Raspunde de luarea masurilor necesare pentru respectarea termenelor din graficul de
execulie;
5.5.11. Asigura o comunicare eficienta cu responsabilii de contract din subordinea sa, pentru ca
lucrarile sa se desfasoare in conformitate cu graficul de executie si sa respects cerintele de calitate
impuse de beneficiar;
5.5.12. Sa verifice si sa avizeze fisele si proiectele tehnologice de executie, PTE, precum si
programele de realizare a lucrarii;
5.5.13. Sa opreasca executia lucrarilor de constructii in cazul in care s-au produs defecte grave de
calitate sau abateri de la prevederile proiectului si sa permita reluarea lucrarilor numai dupa
remedierea acestora;
5.5.14. Sa supravegheze intocmirea documentelor privind inregistrarile de calitate de la punctele de
lucru incredintate, in vederea predarii lor la beneficiar sau, eventual, in vederea intocmirii cartii
tehnice a constructiei;
5.5.15. Participa la toate controalele facute de inspectoratul in constructii si prezinta toate
documentele solicitate de acestia;
5.5.16. Pune la dispozitia organelor de control interne si externe toate documentele necesare
pentru verificarea respectarii legilor, normativelor si standardelor in vigoare, dupa caz;
5.5.17. lntocmeste si transmits zilnic pee-mail, comenzile de materials necesare;
5.5.18. Centralizeaza, verifica si transmits saptamanal (in fiecare zi de joi) si lunar necesarele de
materials, resurse umane, utilaje si transport, SECOM, mica mecanizare etc. directorului de
productie si serviciilor de resort;
5.5.19. Sesizeaza aparitia de categorii de lucrari necuprinse in oferta si solicita in scris biroului
ofertare intocmirea de NCS-uri pe baza cantitatilor estimate;
5.5.20. Executa lucrarile noi numai dupa aprobare N.C.S. de catre client;
5.5.21. Verifica programul de aprovizionare cu materials, mecanizare si tine legatura cu Baza de
productie pentru urmarirea livrarilor pe baza comenzilor interne ; ·
5.5.22. Verifica zilnic calitatea lucrarilor executate de subcontractori si respectarea detaliilor de
executie;
5.5.23. lntocmeste rapoarte de neconformitate in cazul in care constata abateri/deficiente de
calitate la lucrarile executate de subantreprenori;
5.5.24. Este singura persoana din santier abilitata sa reprezinte santierul in relatiile cu clientul si
orice alte persoane straine (ex: organe de control ale autoritatilor statului);
5.5.25. Verifica cantitatile de lucrari realizate pe fiecare contract in parte si urmareste ca toate
cantitatile de lucrari realizate sa fie transmise la biroul de decontare lucrari;
5.5.26. Semneaza lista cantitatilor de lucrari realizate in luna, pentru fiecare contract in parte in limp
util pentru incasarea productiei;
5.5.27. Face propuneri de angajare de personal, catre compartimentul de resurse umane, folosind
formularul Necesar resurse umane F-ACl-107;
5.5.28. Raspunde de respectarea fisei limita intocmite pentru fiecare categorie de lucrari;
5.5.29. Raspunde de aplicarea tehnologiilor aprobate pentru fiecare lucrare;
5.5.30. lntocmeste fise tehnologice de executie noi pentru obtinerea unei productivitati mai mari,
calitate superioara si eficienta economica mai buna;
5.5.31. Raspunde de rezolvarea cu promptitudine a cerintelor/reclamatiilor beneficiarilor;
5.5.32. Urmareste predarea de catre subcontractanti a dosarului lucrarii cu toate inregistrarile
calitatii la terminarea lucrarilor;
5.5.33. Raspunde de calitatea si corectitudinea activitatii sale;
5.5.34. Stabileste si transmits obiectivele si planificarile zilnice, lunare, trimestriale, semestriale si
anuale ale activitatii desfasurate in cadrul punctului de lucru;
5.5.35. Raspunde de organizarea, coordonarea si controlul activitatii desfasurate in cadrul punctului
de lucru;
5.5.36. Raspunde de organizarea, coordonarea si controlul activitatii administrative (aprovizionare,
transport persoane, transport marfa) din cadrul punctului de lucru;
5.5.37. Raspunde de supravegherea si controlul distribuliei si consumului de resurse financiare,
materials side resurse umane din cadrul punctului de lucru;
I Edltla 1 revlzla 4 pagina 7122 F·AC/-001, revizla 6 I
5.11.10. Sa asigure auditarea securita\ii §i sanata\ii 1n munca la nivelul unita\ii ori de cate ori sunt
modificate condi\iile de munca §i sa stabileasca nivelul de securitate; auditarea presupune analiza
activita\ii §i stabilirea gradului de conformitate cu prevederile actelor normative 1n vigoare;
5.11.11. Sa controleze, pe baza programului de activitate, toate locurile de munca, 1n scopul
prevenirii accidentelor de munca §i Jmbolnavirilor profesionale;
5.11.12. Sa verifice periodic, dar nu la mai mult de un an, sau ori de cate ori este nevoie daca
noxele se Jncadreaza 1n limitele de nocivitate admise pentru mediul de munca, pe baza
masuratorilor efectuate de catre organismele abilitate sau laboratoare proprii abilitate §i sa propuna
masuri
tehnice §i organizatorice de reducere a acestora unde este cazul;
5.11.13. Sa participe §i sa-i;i dea avizul la angajarea personalului, respectiv la modul 1n care
acesta corespunde cerin\elor de securitate;
5.11.14. Sa asigure instruirea §i informarea personalului 1n probleme de protec\ie a muncii, atat
prin cele trei forme de instructaje (introductiv general, la locul de munca §i periodic), cat §i prin
cursuri de perfec\ionare;
5.11.15. Sa asigure evaluarea cunoi;tin\elor dobandite 1n procesul de instruire prin examene, teste,
probe practice etc.;
5.11.16. Sa propuna masuri pentru formarea personalului cu responsabilita\i 1n domeniul protec\iei
muncii, 1n func\ie de necesita\ile concrete;
5.11.17. Sa organizeze propaganda de protec\ie a muncii;
5.11.18. Sa elaboreze lista cu dotarea personalului cu echipamente individuale de protec\ie §i de
lucru, sa participe la recep\ia mijloacelor de protec\ie colectiva §i a echipamentelor tehnice Jnainte
de punerea lor 1n func\iune;
5.11.19. Sa participe la cercetarea accidentelor de munca i;i sa \ina eviden\a acestora;
5.11.20. Sa colaboreze cu serviciul medical pentru cunoa§terea la zi a situa\iei Jmbolnavirilor
profesionale, efectuarea de controale comune la locurile de munca pentru identificarea factorilor de
rise de Jmbolnavire profesionala §i propunerea masurilor de securitate corespunzatoare;· ·
5.11.21. Sa propuna sanc\iuni sau stimulente economice pentru modul 1n care se realizeaza
programul de masuri de protec\ie a muncii;
5.11.22. Sa colaboreze cu serviciul medical 1n fundamentarea programului de masuri de protec\ie
a muncii;
5.11.23. Sa colaboreze cu reprezentan\ii angaja\ilor cu atribu\ii pentru securitatea §i sanatatea 1n
munca, cu persoanele juridice sau fizice abilitate angajate pentru a presta servicii 1n domeniu §i cu
reprezentan\ii sindicatelor pentru realizarea programelor privind Jmbunata\irea condi\iilor de munca
incluse 1n contractele collective;
5.11.24. fntocmei;te §i urmare§te realizarea planului de aparare psi din societate i;i stabile§te
masurile instructiv educative pentru Jmbunata\irea activita\i;
5.11.25. Participa la stabilirea locurilor de munca care potrivit legii beneficiaza de sporuri de
toxicitate i;i urmarei;te acordarea acelor drepturi;
5.11.26. Gestioneaza activitatea de p.s.i;
5.11.27. lnformeaza operativ conducerea societa\ii asupra producerii accidentelor de munca
colective, mortale §i cu invaliditate totala sau temporara din cadrul societa\ii ;
5.11.28. Coordoneaza i;i controleaza activitatea de instruire 1n domeniul securita\ii §i sanata\ii
muncii a personalului din societate;
5.11.29. Constata contraven\iile §i propune aplicarea sanc\iunilor pentru nerespectarea prevederilor
legale 1n domeniu;
5.11.30. Urmarei;te dotarea personalului cu echipament de protec\ie conform normelor 1n vigoare;
5.11.31. Coordoneaza i;i controleaza activitatea de instruire 1n domeniul securita\ii §i sanata\ii
muncii;
5.11.32. Raspunde de ducerea la Jndeplinire a atribu\iilor §i responsabilita\ilor stabilite prin
Regulamentul de organizare §i Func\ionare, prin Regulamentul de Ordine lnterioara i;i prin actele
normative 1n vigoare;
5.11.33. Raspunde de efectuarea 1n termen a coresponden\ei, rapoartelor, darilor de seama, a
documenta\iei activita\ilor din cadrul serviciului , verifica formularele completate de personalul din
subordine, stabilei;te programul de lucru al personalului din subordine.
6. DESCRIEREA ACTIVITATILOR
6.3.3. Armaturile care se utilizeaza trebuie sa fie curate i drepte rn aces! scop se vor
fndeparta eventualele impurita\i de pe suprafa\a barelor, rugina, prin frecare cu perii de sarma.
6.3.4. Apoi:
1. Se va trasa pozi\ia barelor de armatura precum i a cotelor de nivel la cofrag.
2. Folosirea armaturilor de pretensionare din import se va face pe baza de agrement tehnic;
3. Armaturile care urmeaza a se tensiona simultan, vor proveni din acelasi lot;
4. Toate barele ce urmeaza a fi fasonate trebuie sa prezinte certificatele de calitate de la furnizor;
5. Pentru armaturi pretensionate individual,modulul de elasticitate se va determina de catre un
laborator de specialitate,conform STAS 6605-78;
6. Taierea la lungime se face a.i. sa nu se produca deformari ale sectiunii de taiere'care sa
impiedice introducerea armaturii in instalatiile de pretensionare;
7. Pozitionarea armaturilor pretensionate se va face cu abatere de max. 3 mm fata de pozitia din
proiect.Pentru asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din proiect ,se vor utiliza
ecrane metalice de distantare fixe sau deplasabile;
8. Pretensionarea se va face in doua etape.Forta de pretensionare din prima etapa nu va depasi
40% din forta de control prescrisa.Armaturile nepretensionate se vor monta si lega cu sirma
moale neagra,iar apoi se trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea fortei de control;
9. La armaturile preintinse realizate sub forma de bare imbinate prin mansoane
filetate,tronsoanele de bare vor fi marcate si montate in succesiunea verificata in prealabil,iar
lungimile de filetare se vor verifica inainte de pretensionare;
10. Daca se utilizeaza dispozitive de imbinare a armaturii,acestea vor fi amplasate a.i. sa permita
alungirea libera a armaturii si sa nu antreneze tiparele in timpul pretensionarii.Dispozitivele
respective vor avea capacitatea de rezistenta eel putin egala cu 92% din forta de ruperea
armaturii imbinate;
11. Ancorajele armaturilor preintinse se va realiza cu blocaje omologate sau avind agrement
tehnic,corespunzatoare tipurilor de armaturi;
12. Pe baza unor verificari periodice se vor indeparta blocajele care nu mai corespund in ce
priveste siguranta ancorarii armaturilor preintinse si incadrarea in valorile limita ale lunecarilor
la blocare;
6.3.4. Betonul folosit la realizarea elementelor din beton precomprimat trebuie sa indeplineasca
urmatoarele cerinte specifice:
1. asigurarea unei clase minime- C20/25-armaturi din bare-armaturi din sirme, toroane;
2. asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta cit mai reduse,pentru ca pierderile
de tensiune in armaturile pretensionate sa fie cit mai reduse;
3. un continut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii corosive a clorului
asupra armaturii pretensionate.Se va evita si folosirea aditivilor ce contin cloruri mai mari decit
apa;
4. asigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in tot elementul;
I Edi!ia 1 revizia 4 pagina 14 / 22 F-ACl-001, reviz!a 6 I
5. la folosirea pervibratoarelor pentru compactarea betonului ,se vor lua masuri pentru evitarea
contactului dintre pervibrator si armaturile pretensionate;
6. la elementele cu armatura preintinsa ,executate in tehnologia de stand,betonarea se va face
continuu astfel ca intre inceperea turnarii primului element si terminarea compactarii ullimului
element din stand sa nu se depaseasca intervalul de 45 minute,la temperaturi de sub 30
C,pentru a nu se perturba aderenta armaturii in elementele turnate anterior;
1. realizarea elemeri!elor prefabricate din beton si beton armat se face pe baza proiectelor pentru
fiecare tip de element conform EN 1992-1-1.
2. se recomanda ca temperature betonului proaspat sa fie la locul de turnare in limitele de
+10C... +30C cu conditia in care temperature betonului la locul de turnare este sub +10C se vor
adopta masurile prevazute de normativul C16/'84,iar in condiliile in care acesta depaseste +30C
se vor aplica masuri de reducere a temperaturii betonului prin racirea apei si eventual a
agregatelor;de intarziere a inceperii prizei prin folosirea unor aditivi intarzietori adecvati
3. transportul betonului de la centrala la locul de turnare in tipare(cofraje) se va face in mijloace
adecvate-autobetoniere-malaxarea facandu-se pe tot parcursul drumului pe distante cat mai
scurte fara denivelari si in limp optim pentru a se evita producerea de segregari si pierderi de
lapte de ciment,pentru a se evita producerea de reduceri semnificative ale lucrabilitatii betonului
proaspat
4. durata de transport considerata din momentul terminarii incarcarii nu va depasi urmatoarele
limite: t>30C : 45min. pentru beton marca <35
30min. pentru beton marca >40
10C<t<30: 60min,pentru beton marca <35
45min.pentru beton marca>40
t<10C: 90min.pentru beton marca <35
60min.pentru beton marca >40
5. la sosirea la locul de turnare se verifica bonul de transport care trebuie sa aiba specificat clasa
de beton comandata,canlitatea de beton solicitata,tipul cimentului si cantitatea pe me,
granulozitatea maxima a agregatului functie de clasa de beton comandata(in trei sau patru
sorturi de agregat),daca nu s-a depasit timpul de transport.
6. la punerea in opera a betonului obligatoriu va fi prezent un lucrator al laboratorului autorizat
pentru a preleva probe - temperature betonului,tasarea acestuia,cel putin trei probe pe epruvete
standard. ·
7. turnarea betonului se va face cu autopompe, pompe stationare,bene ridicate cu macarale sau
poduri rulante,prin jgeaburi direct din autoagitatoare.
8. turnarea betonului trebuie sa se faca continuu si cat mai uniform posibil pe intreaga suprafata de
tipar(cofraj) fiind interzisa turnarea betonului in centrul tiparului(cofrajului) si impingerea cu
vibratorul spre capete sau zonele marginale ale elementelor ce se executa.
9. cand turnarea betonului se executa cu jgheaburi,iar inclinatia acestora este prea mare vor fi
prevazute sine sau praguri metalice pentru a schimba alternativ directia de miscare a betonului
micsorandu-se viteza de curgere,iar cand turnarea se executa din bena inaltimea de cadere san
u depaseasca 1,5m,iar din jgheab sau pompa 1m; de asemenea turnarea betonului se va
executa in straturi orizontale ce nu vor depasi 30cm grosime
10. orice acumulare de apa sau scapari de ulei,motorina,corpuri straine aparute in timpul turnari vor
fi indepartate.
11. compactarea betonului din elementele prefabricate se face prin vibrare cu folosire dupa caz :
vibratoare de cofraj, mese sau reazeme vibrante,pervibratoare
12. vibratorul se introduce in stratul de beton sub actiunea greutati propri pe o adancime de
aproximativ 1,5 grosimea stratului cat mai lent pentru a nu lasa gauri la suprafata
stratului;grosimea stratului betonului supus vibrarii va fi circa ¾ din lungimea corpului
vibratorului si la compactarea noului strat de beton corpul vibratorului va patrunde 5-15cm in
stratul compactat anterior.
13. stabilirea timpului optim de vibrare se face experimental,la inceperea fiecarei serii de
elemente,prin incercari de proba in functie de caracteristicele elementelor ce se realizeaza ,ale
vibratoarelor folosite si lucrabilitatea betonului; timpul de vibrare astfel stabilit se consemneaza
in fisele de realizare a elementelor.
14. elementele prefabricate de suprafata turnate in pozitie orizontala cu grosimi sub 20-25cm pot fi
compactate cu ajutorul reazemelor vibrante,al maselor si placilor vibratoare,tasarea betoanelor
mai mare sau egal cu 50mm; grosimea stratului de beton proaspat inainte de compactare mai
mare sau egal cu 1,15-1,25 din grosimea finala,in funclie de consistenta timpul de vibrare fiind
de 8-25sec,in funclie de consistenta betonului,caracteristicele vibratoarelor,grosimea,forma
elementului si desimea armaturilor.
15. elementele prefabricate plane cu inallimi sub 3m,realizate in pozitie verticala ,pot fi compactate
cu vibratoare de cofraj sau cu vibratoare de interior functie de dimensiunile si forma
elementelor,modul de dispunere si desimea armaturilor si in astfel de situatii tasarea betonului
va fi mai mare sau egala cu 1Ocm,iar timpul de vibrare variaza intre 6-20sec.
16. elementele de tip stalpi sau grinzi realizate orizontal in functie de dimensiuni,forma modul de
armare,desimea armaturilor si consistenta betonului pot fi compactate cu vibratoare de cofraj si
mese sau reazeme vibrante;limpul de vibrare variind in Iimite foarte extinse intre 6-8sec 4-
6min sau chiar mai mull pentru o grinda de 24m lungime,compactarea facandu-se in una sau
doud-trei reprise.
17. la compactarea elementelor de grosime mare cu pervibratoare trebuie avut in vedere ca
grosimea stratului de beton supus compactarii sa nu depaseasca 3/5 /5 din inaltimea capului
vibratorului(a buteliei),iar la compactarea stratului urmator de beton ,capul vibratorului trebuie sa
patrunda in stratul compactat anterior pe o adancime de 10-15cm.
18. in timpul turnarii si compactarii betonului din elemente se va urmari ca armaturile si piesele
inglobate sa-si pastreze pozitiile prevazute in proiect sa nu sufere degradari sau deformatii.
19. finisarea elementelor prefabricate de mare serie se face in general cu dreptarul,drisca si mistria
urmarindu-se ca suprafetele acestora sa fie perfect plane fara abateri
dimensionale,ciupituri,denivelari,iar operatiunile de turnare-compactare-finisare uzuala pe
betonul proaspat a elementelor prefabricate se executa continuu fara intreruperi pana la
realizarea fiecarui element
20. La sosirea la locul de turnare, §eful de echipa de la fabrica de prefabricate va verifica bonul de
transport al betonului,. Deasemenea va fi verificata de laborator, conform prevederilor NE 012-
99 §i lucrabilitatea betonului, temperatura acestuia, recoltandu-se la frecven\ele prevazute ,
probe de beton pentru rncercari rn vederea verificarii calita\ii betonului;
21. Turnarea betonului se va face evitand dirijarea jetului de beton direct catre barele de armatura
sau piesele 1nglobate pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora;
22. Fiecare strat de beton va fi vibrat cu vibratoare standard alese func\ie de lucrabilitatea
betonului, dimensiunile elementului §i densitatea armaturii.
23. Vibrarea inceteaza in momentul in care betonul nu se mai taseaza, suprefa\a betonului devine
orizontala §i U§or lucioasa §i nu mai apar bule de aer in masa betonului.
24. Se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armare, piesele inglobate, a benzilor de
etan§are, tecilor §i a sistemului de precomprimare, etc..
25. Tn zonele pieselor inglobate a benzilor de etan§are, compactarea se realizeaza cu vergele de
o\el;
26. Finisarea suprafe\elor de beton se va efectua pentru a se ob\ine gradul de prelucrare specificat
in proiect, abaterile neputand sa depa§easca pe cele indicate in NE012-99 (daca prin proiect nu
se indica astfel). Aceasta opera\iune consta in indepartarea tuturor neregularita\ilor locale
(coame, rizuri, alte denivelari de suprafe\e ale betonului) §i a celor de planeitate in lungul
suprafe\elor ;
1. in vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului zona suprafetei trebuie tratata si
protejata o anumita perioada de limp functie de tipul elementului,conditiile de mediu din momentul
turnarii si de expunere in perioada de serviciu a elementului.
2. tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare
prin acoperirea cu materiale de protectie indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta pentru
ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
3. tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature in particular datorita
radiatiilor solare si vantului vom folosi prelate,rogojini,strat de nisip care vor fi mentinute in stare
umeda,stropirea periodica cu apa, aplicarea de pelicule/membrane de protectie pe limp calduros,iar
pe limp polios protejarea cu prelate,folii de naylon pentru a nu spala laptele de ciment.
4. pe limp friguros protectia betonului se poate executa prin solutii tehnologice cum ar fi :tratarea
termica cu abur sau aer cald incalzirea facandu-se pe toata suprafata elementului si pe toate fetele
in cazul elementelor cu grosimi mari ,iar in cazul celor cu grosimi mici incalzirea se face numai pe o
fata
5. pentru fiecare lot si tip de element prin tratare termica se va consemna in registrul de laborato
: temperatura mediului de lucru si temperatura betonului proaspat; era terminariiexecutiei
elementelor; era inceperii tratamentului termic; era atingerii temperaturii maxime prevazute in eel
putin trei puncte; era intreruperii tratamentului termic; era admiterii decofrarii elementelor si
temperatura la decofrare.
7. INSPECTII SI INCERCARI
7.1. Lucrarea de montare §i pretensionare a armaturii la un element se considera terminata §i
acceptata daca au fest respectate prescrip\iile din procedura §i documenta\ia de execu\ie conform
EN 1992-1-1 §i daca au fest intocmite inregistrarile de calilate.
7.2. lnspec\iile §i incrercarile ale betonului inainte de punerea in opera vor respecta Normativul NE
012-99 pentru executarea lucrarilor din beton §i beton armat.
7.2.1. Tncercari pe beton proaspat:
- Lucrabilitatea - de doua ori pe schimb §i tip de beton.
- Temperatura - 4 determinari pentru fiecare tip de beton §i schimb de lucru.
- Con\inutul de nisip 0,3 mm - facultativ.
- Densitatea aparenta - o proba pe schimb.
7.2.2. Tncercari pe beton intarit:
- Determinarea rezisten\ei la compresiune conform SR 12390/3:2005.
- Determinarea rezisten\ei la compresiune la 3 sau 7 zile, conform SR 12390/3:2005.
-Determinarea gradului de permeabilitate sau gelivitate conf.SR EN 12390/8:2005, respectiv STAS
3518/89.
7.3. Se vor face verificari dimensionale si vizuale ale elementului si a aspectului betonului dupa
decofrare .
7.4. Se vor verifica instalatiile periodic instalaliile de precombricate de personalul de specilitate si vor
fi marcate datele urmatoarelor inspectii pe fiecare in parte.
7.5. Se vor face buletine de incercare pentru fiecare lot de toron folosit in elemente.
7.6. Pretensionarea armaturii pina la valoarea de control se va efectua in 4 sau 5 trepte.La
fiecare treapta se vor nota toate datele care sa permita stabilirea alungirii si a fortei de
pretensionare.
7.7. Se va intocmi si completa fisa de pretensionare cu urmatoarele recomandari:
7.7.1. Presiunea corespunzatoare treptelor de pretensionare sa corespunda unor diviziuni ale
cadranului manometrului;
7.7.2. Primele doua trepte sa fie egale intre ele si egale cu eel mult 1/6 din efortul unitar total;
7.7.3. Sa se reprezinte pe hirtie milimetrica diagrama efort-alungire pentru verificarea linearitatii
acesteia si extrapolarea necesara.
7.8. Citirea indicaliilor manometrului se va face numai la cresterea foarte lenta a presiunii sau
imediat in momentul opririi pompei,deoarece la descarcare valorile sin! influentate de schimbarea
sensului frecarilor interioare din presa.
7.9. Se recomanda ca toate datele din fisele de pretensionare sa se completeze direct in timpul
efectuarii lucrarilor.ln cazul in care conditiile de lucru nu fac posibile intocmirea directa a
fiselor,datele de pretensionare pot fi inscrise intr-un caiet de lucru ,fisele intocmindu-se pe baza
datelor respective.
7.10. Citirile inregistrate se vor prelucra inainte de blocarea definitiva a ancorajelor ,pentru a se
!rage concluziile asupra realizarii alungirii prescrise.
7.11. Fisele..de pretensionare reprezinta unicul act valabil pentru stabilirea calitatii operatiilor de
pretensionare.Fisele se completeaza si se semneaza de catre inginerul responsabil cu
precomprimarea si se vor anexa la cartea constructiei.
8. ASPECTE DE MEDIU
Reglementarile O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare sun! obieclive majore si trebuie respectate, constituind o
obligatie a tuturor autoritatilor si persoanelor fizice si juridice.
Conform prevederilor legale societalile au obligatia sa nu polueze apele, atmosfera si solul prin
executarea lucrarilor, in aces! sens avand urmatoarele obligatii:
Sa respecte standardele de emisie si calitate a apelor, protectia atmosferei si a
solului; Sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri si albia raurilor a deseurilor de
orice fel; Sa nu spele in apele naturale autovehicule, utilaje, ambalaje;
Sa amenajeze zone speciale pentru spalarea autovehiculelor la iesirea din santier;
Sa doteze instalatiile tehnologice care sun! surse de poluare cu sisteme de masura si filtrare, sa
asigure corecta lor functionare;
Sa anunte autoritalile pentru proteclia mediului despre orice situatii accidentale care pun in pericol
ecosistemul terestru.
9.1. Pentru lucrare se va intocmi planul de SSM, care va contine riscurile identificate pentru
lucrare precum si masurile de prevenire si protectie.
9.2. Fiecare punct de lucru se va dota cu extinctoare si !ruse de prim ajutor, in conformitate cu
prevederile legale.
9.3. Pentru perioadele cu temperature extreme se vor lua masurile impuse de legislatia in
vigoare pentru protejarea lucratorilor.
9.4. Se vor respecta masurile impuse prin ISSM pentru fiecare categorie de lucrari.
10. INREGISTRARI
Nr.c Durata
Cod Nr.
Denumire inregistrare Emitent Difuzare pastrare
rt. formular ex.
lani\
1. F ACI 001 Formular elaborare doc. n Manager -Pregatire
SMI proiect programare
-Dir. div.clii
-Dir. tehnic 1
-Manager
prod.ind./Baza de
Prod./Santiere
2 F-ACl-025 Proces verbal de instruire n Resp CompSMI 1
contract Personal
3 - Fise de securitate si 1 Comp SMI Santier 1
sanatate in munca si situatii
de uraenta
4 F ACl-032 Raport de neconformitate 2 Resp CompSMI 1
contract
5 F-ACl-015 Necesar de materiale 2 Resp Aprovizionare 1
contract
6 F-ACl-016 Necesar de utilaje 2 Resp Mecanizare 1
contract
7 F-ACl-030 PV receptie calitativa 1 Resp Client 2
contract
8 F-ACl-105 Jurnal de santier Resp Client 2
1 contract
9 F-ACl-096 Registru de prefabricate 1 Resp Client 1
contract
10 F ACl-031 Registrul de receptie 1 Resp Client 2
calitativa a materialelor contract
11 F-ACl-058 Declaratii de performanta 2 Atelier Santier/Client 2
arefabricate
12 - Dispozitii de santier 1 Proiectant/ Pregatire 2
Beneficiar programare/Dir.
div.c-tii, instalatii
-Manager
prod.ind.IBaza de
Productie
13 - Bonuri de consum Baza de Financiar 2
Produclie
14 - Avize de expedilie Baza de Santier 2
Productie
15 F-ACl-063 Comenzi externe Baza de Furnizori 2
Produclie
11. ANEXE
,i
DOCUMENT : Procedura Tehnica de executie Realizarea elementelor prefabricate din beton
precomprimat