LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

(infrastructură, suprastructură
instalaţii şi finisaje)
 PRINCIPII DE COORDONARE SSM

Atitudinea proactivă şi reactivă ȋn SSM

- Măsuri de prevenire/eliminare a riscurilor anticipate
- Măsuri de minimalizare/eliminare a riscurilor observate

Ierarhia eficienţei măsurilor de prevenire

ELIMINARE, IZOLARE RISC, IZOLARE EXECUTANT, MINIMALIZARE EFECTE

Componentele procesului de muncă

SARCINA, MEDIU, MIJLOC, EXECUTANT

Analiza Probabilitate/Consecinţe/Expunere

Analiza cost /beneficii

Implicare 100% pe proiect

INSTRUMENTELE COORDONARII
 UNELTE DE COORDONARE PROACTIVE
In faza de executie

Procedura de mobilizare (selectarea, primirea şi ghidarea

noilor contractori)

Intrunirile de coordonare SSM (planificarea desfăşurării

activităţilor cu toate companiile implicate în proiect)

Inspecţia periodică (zilnică, săptămânală, ocazională)

Liste de inspecţie SSM (check list)
Audit intern
Analiza Riscului pe Activitate (AHA)
- Ne ajută să înţelegem ce riscuri implică o anumită activitate şi ce
măsuri de prevenire se pot utiliza.
 UNELTE DE COORDONARE PROACTIVE

Analiza de ultim moment (LMRA)

Graficul de lucrări Gantt
Instruirea SSM - de intrare (indacţion)
- specifică pt. activităţi cu risc
- specifică pt. o anumită operaţiune
- toolbox
Permisul de lucru
- Putem vizualiza eventualele interferenţe şi decide împreună cu
departamentul tehnic cine poate lucra şi cine nu.
 UNELTE DE COORDONARE PROACTIVE

Proceduri speciale - Lucru în spaţii închise;

- Controlul energiilor periculoase;
- Operaţiuni de ridicare speciale;

Sistem de penalizări şi recompense

Evidenţa accidentelor/ incidentelor uşoare,
statistică
 MĂSURI DE PREVENIRE
-1- • Identificarea tuturor sarcinilor de lucru
Evaluarea riscurilor efectuarea unei analize a riscurilor pentru
fiecare sarcină.

-2- • Determinarea metodei de control

Planificare corespunzătoare care trebuie aplicată
pentru fiecare sarcină de lucru.
• Elaborarea şi implementarea acţiunilor
corectoare specifice.

-3- • Procurarea echipamentelor necesare

Procurare echipamente conforme şi adaptate la nevoile efective.

-4- • Selectarea şi instruirea personalului ce

Selectare şi instruire urmeazǎ sǎ desfǎşoare aceste activitǎţi.

-5- • Supravegherea continuǎ a personalului în

SUPRAVEGHERE timpul efectuǎrii operaţiunii.
• Implicare şi conştientizare la toate nivelele.
 IERARHIA CONTROALELOR

• Eliminare
– Eliminarea necesităţii efectuarii lucrării riscante

• Izolare
– Utilizarea de bariere fixe pentru împrejmuirea zonei

• Inginerie
– Utilizarea de echipamente care reduc riscul

• Minimalizare efecte
– Utilizarea Echipament Individual de Protecţie (EIP)
ATENTIE: este o protecţie subiectivă în funcţie de utilizator
 CE RISCURI LUĂM ÎN CONSIDERARE
Distribuţia medie a accidentelor de muncă mortale
în Europa în peste 30 de ani

Căderile de la înălţime sunt responsabile pentru aproximativ 43%

dintre accidentele mortale de pe şantierele din Europa.
IERARHIA CONTROALELOR
exemplu pentru lucru la înăţime
 PREVENIRE VS PROTECŢIE

Trebuie să încercăm să prevenim acidentarea decât să ne

mulţumim cu reducerea efectelor.

• Prevenirea accidentării
– Presupune eliminarea riscului de cădere
– Măsurile includ reproiectarea sarcinii sau a mediului de
muncă.

• Minimalizarea consecintelor
– Presupune micşorarea traumatismelor în urma accidentării
– Include:
- EIP;
- Măsuri de acordare prim ajutor;
 PREVENIRE VS PROTECŢIE
EXEMPLE

12 Kg 24 Kg

8m 15 m

Spitalizare 2 saptamani Spitalizare 6 saptamani

Recuperare 1 luna Recuperare 6 luni
Chirurgie faciala Chirurgie coloana vertebrala
Risc de incapacitate de munca
 MANAGEMENT DE PREVENIRE

Accidentele de muncă sunt foarte costisitoare pentru

companiile de construcţiilor, reprezentând aproximativ 3%
din cifra lor de afaceri anuală.
 MANAGEMENT DE PREVENIRE

Prevenirea strategică este profitabilă pentru întreprinderi dacă atacă problemele la

sursă.
 MANAGEMENT DE PREVENIRE
Iluminator
Zona de scafa Gipscarton
20 m

15 m

7x5m

Goluri tehnologic 7x5m

10 m
suprapuse pentru scari
rulante

5m

0,0
 MANAGEMENT DE PREVENIRE
Beneficiul adus de contribuţia coordonatorului

Realizarea securităţii şi calităţii fără cheltuieli suplimentare

 MANAGEMENT DE PREVENIRE

ETAPA 1 – Stabilirea listei de sarcini

- Se ia în considerare sarcinile şi situaţiile anormale previzibile;

- analiza sarcinilor şi a situaţiilor de muncă trebuie să se facă cu
participarea personalului tehnic;
- proiectantul va trebui să le imagineze şi să le listeze (cu ajutorul
coordonatorului de SSM desemnat pentru faza de proiectare);
- analiza trebuie să ia în considerare sarcinile şi situaţiile anormale
previzibile (situaţiile de coactivitate, modificarea termenelor, condiţii
meteorologice improprii etc).

ETAPA 2 – Stabilirea operaţiunilor necesare realizării fiecărei

sarcini
- posibilitatea de a constitui o bază de date, ceea ce va reduce timpii de
punere în practică a metodei.
 MANAGEMENT DE PREVENIRE

ETAPA 3 – Analiza riscurilor

În partea stângă a grilei sunt indicate, pe operaţii, diferitele elemente
indispensabile analizei:
-fenomene periculoase (pericole);
-situaţii periculoase;
-evenimente periculoase sau pericole posibile
Urmează o coloană în care se vor trece probabilitatea şi gravitatea
riscului iniţial.

ETAPA 3 – Alegerea măsurilor de prevenire;

În partea dreaptă a grilei se vor trece:
- componentele pe care se va acţiona;
- alegerea măsurilor de prevenire cele mai eficace
- evaluarea riscului rezidual.
 FAZE DE LUCRU, GENERAL

Organizarea de şantier (buna gospodărire)

- Controlul accesului
- Organizarea aprovizionării şi depozitării
- Dispunerea facilităţilor
- Zona verde: birouri, vestiare, parcare, cantină, sală instruire
- Căi de acces şi evacuare
- Pozarea utilităţilor Terestre/Supraterestre (cabluri, ţevi, canale)
- Grupuri sanitare Fixe şi Mobile (ecotoilet)
- Repartizarea macaralelor (aria de impact)
- Pregatirea pt. S.U. - Punct prim ajutor,
- Zona de adunare,
- Dispunere stingătoare,
- Semnalistică şi zone periculoase.
 FAZE DE LUCRU, GENERAL

INFRASTRUCTURA
- Săpătura
- Prevenire surpare
- Epuismente
- Fundaţia
- Piloni
- Radier
- Elemente de coronament
- Perete
- Grindă
- Structura sub cota + 0,0
- Elemente verticale
- Elemente orizontale
 FAZE DE LUCRU, GENERAL

SUPRASTRUCTURA
- Structura peste cota + 0,0
- Elemente verticale (stâlpi sau pereţi)
- Rezistenţă
- Compartimentare (zidarie > 25)
- Elemente orizontale (grinzi sau planşe)

FINISAJE
- Faţadă
- Termosistem
- Vitrată
- Compartimetări
- Zugrăveli şi placări
 FAZE DE LUCRU, GENERAL

Instalaţii (sanitare, electrice, ventilaţie)

- Pozare reţele (cabluri, ţevi, tubulatură);
- Instalare aparate (consumatori, convectoare, ventilatoare);
- Racordări la utilităţi
- Probe, punere în funcţiune
 LUCRĂRI CU RISCURI SPECIFICE
şi măsuri de prevenire

Lucrările cu riscuri specifice necesită măsuri specifice cu

aplicabilitate directă pentru conditiile date.
Un bun management al acestor lucrări urmează următoarea
schemă:
- planificarea în avans
- procurarea echipamentului corespunzător
- instruirea executanţilor pentru utilizarea corectă a echipamentului.

La propunerea/planificarea măsurilor trebuie să ţinem cont de:

- Ierarhia eficienţei măsurilor de prevenire şi de
- Analiza cost /beneficii.

Se recomandă efectuarea în prealabil a unei Analize de Risc pe

Activitate (AHA) cu particularităţile efective ale situaţiei date.

Executanţii/muncitorii care vor efectua lucrarea trebuie să fie

instruiţi cu riscurile la care se expun şi măsurile propuse.
 LUCRĂRI CU RISCURI SPECIFICE
şi măsuri de prevenire

Lucrările cu riscuri specifice se pot împăţi în categorii în

funcţie de componentele procesului de muncă:
- SARCINA, Lucrări periculoase prin natura lor;
- MEDIU, Lucrări obişnuite devenite periculoase;
- EXECUTANT, Lucrări obişnuite executate de persoane nepotrivite.
Cele mai periculoase sunt combinaţiile între categorii
O parte din lucrările cu riscuri specifice sunt:
- Lucru la inăltime
- Lucru cu electricitatea sau alte energii periculoase
- Lucru cu substante sau materiale periculoase (FTS/MSD)
- Ridicări speciale , macarale
- Excavatii/Forari
- Lucru cu foc deschis
- Lucru in spatii inchise
- Lucru in zone cu risc de explozie
- Lucru in zone foarte populate
 UTILIZAREA PROTECŢIILOR COLECTIVE

Toate sistemele de cofrare introduse pe piaţa U.E. sunt

însoţite de sisteme complete de protecţii colective.
De ce nu sunt utilizate ele în practică?
Ce trebuie să cunoastem noi despre ele?
Avantaje/dezavantaje

Sisteme de protecţie colectivă:

- Balustrăzi, sisteme pentru protecţia marginilor
- Podine de lucru
- Sisteme de acces
- Protecţie pentru goluri
- Protecţie împotriva căderii de obiecte
- Protecţie împotriva surpării
- Sisteme de protecţii limitative (paravane, ventilare)
 ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
Tel: 031.805.6086; Fax: 031.805.6085; Mobil: 0771.304.001; 0771.304.003;
e-mail: officearssm@yahoo.com; web: www.arssm.ro

UNIUNEA COORDONATORILOR DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ DIN ROMÂNIA

Tel.: 0749.20.42.47. E-mail: officeucssmr@yahoo.com

Vă mulţumesc
Nimic nu este prea urgent sau prea important de
executat ca să nu se ţină cont de măsurile de prevenire …

Coordonator SSM Ing. Bogdan Tadio

0723 858 348 - bogdantadio@yahoo.com