VERIFICAREA GRINZII DIN BETON PRECOMPRIMAT

LA STARILE LIMITA ULTIME

1. Stări limita ultime si de exploatare

Podurile din beton precomprimat se verifica la următoarele stări limita:

A. Stări limita ultime – a căror depășire pun in pericol securitatea oamenilor

si/sau securitatea podului. Stările limita ultime se împart in:
A.1 - Starea limita de rezistenta (notata STR);
A.2 – Starea limita de stabilitate, cu doua componente:
- pierderea stabilității structurii sau a unui element component al
acesteia (notata EQU);
- cedarea sau deformarea excesiva a terenului de fundație (notata GEO);
A.3 – Starea limita de oboseala (notata FAT).

B. Stări limita de exploatare – a căror depășire nu permit funcționarea

podului in condiții normale de exploatare. Stările limita ale exploatării normale se
împart in:
B.1 – Limitarea eforturilor unitare in beton
B.2 – Starea limita de fisurare
B.3 – Starea limita de deformație.

Grinzii din beton precomprimat se verifica la următoarele stări limita:

B.1 - Limitarea eforturilor unitare;
A.1 - Verificarea de starea limita de rezistenta (STR);
B.2 – Starea limita de fisurare
B.3 – Starea limita de deformație.

2. Situații de proiectare

Stările limita trebuie asociate cu situațiile de proiectare.

Situațiile de proiectare sunt seturi de condiții fizice care reprezintă condițiile

reale la care este solicitat podul in faza de construcție si faza de exploatare, si pentru
care nu sunt depășite stările limita relevante in faza respectiva.

Situațiile de proiectare se clasifica in:

1) Situații de proiectare permanente – care se refera la condiții normale de
exploatare, fiind relevanta pe toata durata de viață proiectata a podului (de 100 de
ani).

1
 2) Situații de proiectare tranzitorii – care se refera la condiții de exploatare
temporara a podului, fiind relevanta pentru un interval mult mai scurt de timp decât
durata de viață proiectata, in faza de construcție sau in faza de exploatare, pe durata
execuției lucrărilor de întreținere, de reparații, de consolidare sau de reabilitare ale
podului.
3) Situații de proiectare accidentale - care se refera la condiții excepționale
de exploatare a podului, fiind relevanta pentru un interval mult mai scurt de timp
decât durata de viață proiectata, in faza de exploatare, pe durata aplicării unor
restricții de circulație, ca urmare a producerii unor accidente rutiere grave pe pod,
viituri sau alunecări masive de teren.
4) Situații de proiectare seismice – care se refera la condiții excepționale de
exploatare a podului, fiind relevanta pentru un interval mult mai scurt de timp decât
durata de viață proiectata, când podul este supus la acțiunea seismica.

Situațiile de proiectare trebuie astfel alese de către Proiectant încât sa includă

toate grupările de acțiuni care pot solicita podul in faza de construcție si in faza de
exploatare, pe toata durata de viață proiectata.

Fiecare situație de proiectare se caracterizează printr-o grupare de acțiuni

compatibile la care se fac verificările la stările limita.

3. Grupări de acțiuni

3.1. Grupări de acțiuni pentru stările limita ultime (exclusiv oboseala)

Pentru gruparea acțiunilor se considera trei situații de proiectare:

a) Situații de proiectare permanente si tranzitorii

n n
Ed =∑ γ G , j ∙ Gk , j + γ P ∙ P+ γ Q , 1 ∙ Qk ,1 + ∑ γ Q ,i ∙ Ψ 0 , i ∙ Qk ,i
j=1 i=1

in care:
- semnul ∑ - înseamnă "efetul grupat al"
- semnul + - înseamnă "in grupare cu".

Ed – este valoarea de calcul a efectelor acțiunilor;

γ G , j – este un coeficient parțial pentru acțiunea permanenta Gk , j;
In calcul se considera γ G , j , ¿ sau γ G , j ,inf după cum efectul acțiunii permanent Gk , j
¿

este mai defavorabil.

2
 Valorile coeficienților γ G , j , ¿ si γ G , j ,inf se iau din tabelul, funcție de starea limita
¿

ultima de rezistenta (STR) la care se verifica grinda principala din beton

precomprimat.
Gk , j – este valoarea caracteristică a acțiunii permanente j;
γ P – este un coeficient parțial pentru acțiunea de pretensionare P;
P – valoare reprezentativa a acțiunii de pretensionare;
γ Q , 1 – este un coeficient parțial pentru acțiunea variabila principala Qk , 1;
Qk , 1 – este valoarea caracteristica a acțiunii variabile principale;
γ Q , i – este un coeficient parțial pentru o acțiune variabila asociata Qk , i;
Ψ 0 , i – este un coeficient pentru valoarea grupării a unor acțiuni variabile
asociate Qk , i;
Qk , i – este valoarea caracteristica a acțiunii variabile asociate i.

b) Situații de proiectare accidentale

Grupările de acțiuni pentru situații de proiectare cu acțiuni accidentale trebuie

sa:
- implice o acțiune accidentala explicita A (incendiu sau impact), caz in care se
folosește coeficientul Ψ 1,1 pentru valoarea frecventa a acțiunii variabile principale Qk , 1;
sau
- sau se refere la o situație in urma unui eveniment accidental (A=0), caz in
care se folosește coeficientul Ψ 2,1 pentru valoarea cvasipermanenta a acțiunii variabile
principale Qk , 1.
n n
Ed =∑ Gk , j + P+ A d +(Ψ 1,1 sau Ψ 2 ,1 )∙ Qk ,1 + ∑ Ψ 2, i ∙ Qk ,i
j=1 i=1

in care:
Ed – este valoarea de calcul a efectelor acțiunilor;
Gk , j – este valoarea caracteristică a acțiunii permanente j.
In calcul se considera Gk , j , ¿ sau Gk , j ,inf după cum efectul acțiunii permanent Gk , j
¿

este mai defavorabil.

P – valoare reprezentativa a acțiunii de pretensionare;
Ad – valoare de calcul a acțiunii accidentale
Ψ 1,1 – este un coeficient pentru valoarea frecventa a acțiunii variabile principale
Qk , 1;
Ψ 2,1 – este un coeficient pentru valoarea cvasipermanenta a acțiunii variabile
principale Qk , 1;
Qk , 1 – este valoarea caracteristica a acțiunii variabile principale;
Ψ 2 ,i – este un coeficient pentru valoarea cvasipermanenta a acțiunii variabile
asociate Qk , i;
Qk , i – este valoarea caracteristica a acțiunii variabile asociate i.

3
 c) Situații de proiectare seismice

Grupările de acțiuni pentru situații de proiectare cu acțiuni accidentale trebuie

sa:
- implice o acțiune accidentala explicita A (incendiu sau impact), caz in care se
folosește coeficientul Ψ 1,1 pentru valoarea frecventa a acțiunii variabile principale Qk , 1;
sau
- sau se refere la o situație in urma unui eveniment accidental (A=0), caz in
care se folosește coeficientul Ψ 2,1 pentru valoarea cvasipermanenta a acțiunii variabile
principale Qk , 1.
n n
Ed =∑ G k , j + P+ A Ed + ∑ Ψ 2 , i ∙ Q k ,i
j=1 i=1

in care:
A Ed=g I ∙ A Ek

Ed – este valoarea de calcul a efectelor acțiunilor;

Gk , j – este valoarea caracteristică a acțiunii permanente j.
In calcul se considera Gk , j , ¿ sau Gk , j ,inf după cum efectul acțiunii permanent Gk , j
¿

este mai defavorabil.

P – valoare reprezentativa a acțiunii de pretensionare;
A Ed – valoare de calcul a acțiunii seismice;
g I – este un coeficient se importanta;
A Ek - valoare caracteristica a acțiunii seismice;
Ψ 2 ,i – este un coeficient pentru valoarea cvasipermanenta a acțiunii variabile
asociate Qk , i;
Qk , i – este valoarea caracteristica a acțiunii variabile asociate i.

3.2. Grupări de acțiuni pentru stările limita de exploatare

Pentru stările limita de exploatare se considera patru grupări de acțiuni:

1. Gruparea caracteristica
2. Gruparea frecventa
3. Gruparea nefrecventa
4. Gruparea cvasipermanentă.

1. Gruparea caracteristica se folosește la verificarea stărilor de exploatare

ireversibile:

4
 n n
Ed =∑ Gk , j + P+Qk , 1+ ∑ Ψ 0 ,i ∙Q k ,i
j=1 i=1

in care:
- semnul ∑ - înseamnă "efetul grupat al"
- semnul + - înseamnă "in grupare cu".

Ed – este valoarea de calcul a efectelor acțiunilor;

Gk , j – este valoarea caracteristică a acțiunii permanente j;
P – valoare reprezentativa a acțiunii de pretensionare;
Qk , 1 – este valoarea caracteristica a acțiunii variabile principale;
Ψ 0 , i – este un coeficient pentru valoarea grupării a unor acțiuni variabile
asociate Qk , i;
Qk , i – este valoarea caracteristica a acțiunii variabile asociate i.

2. Gruparea frecventa se folosește la verificarea stărilor de exploatare

reversibile:
n n
Ed =∑ Gk , j + P+Ψ 1,1 ∙ Qk ,1 + ∑ Ψ 2 ,i ∙Q k ,i
j=1 i=1

in care:
Ed – este valoarea de calcul a efectelor acțiunilor;
Gk , j – este valoarea caracteristică a acțiunii permanente j;
P – valoare reprezentativa a acțiunii de pretensionare;
Ψ 1,1 – este un coeficient pentru valoarea frecventa a acțiunii variabile
principale Qk , 1;
Qk , 1 – este valoarea caracteristica a acțiunii variabile principale;
Ψ 2 ,i – este un coeficient pentru valoarea cvasipermanenta a unor acțiuni
variabile asociate Qk , i;
Qk , i – este valoarea caracteristica a acțiunii variabile asociate i.

3. Gruparea nefrecventa se folosește pentru verificarea anumitor stări limita

de exploatare in special pentru poduri cu tablier de beton, sau părți de beton ale
acestora. Valoarea nefrecventă definita pentru încărcări induse de traficul rutier,
acțiuni termice si acțiunea vântului se bazează pe o perioada de revenire de un an.
n n
Ed =∑ Gk , j + P+Ψ 1 , infq ∙ Q k ,1 + ∑ Ψ 1, i ∙ Qk ,i
j=1 i=1

in care:
Ed – este valoarea de calcul a efectelor acțiunilor;
5
 Gk , j – este valoarea caracteristică a acțiunii permanente j;
P – valoare reprezentativa a acțiunii de pretensionare;
Ψ 1 ,infq – este un coeficient pentru valoarea nefrecventa acțiunii variabile
principale Qk , 1;
Qk , 1 – este valoarea caracteristica a acțiunii variabile principale;
Ψ 1 ,i – este un coeficient pentru valoarea frecventa a unor acțiuni variabile
asociate Qk , i;
Qk , i – este valoarea caracteristica a acțiunii variabile asociate i.

4. Gruparea cvasipermanenta se folosește la verificarea stărilor de exploatare

reversibile:
n n
Ed =∑ Gk , j + P+ ∑ Ψ 2, i ∙ Qk ,i
j=1 i=1

Ed – este valoarea de calcul a efectelor acțiunilor;

Gk , j – este valoarea caracteristică a acțiunii permanente j;
P – valoare reprezentativa a acțiunii de pretensionare;
Ψ 2 ,i – este un coeficient pentru valoarea cvasipermanenta a unor acțiuni
variabile asociate Qk , i;
Qk , i – este valoarea caracteristica a acțiunii variabile asociate i.

4. Limitarea eforturilor unitare in beton si armatura pretensionata

4.1. Limitarea eforturilor unitare in armatura pretensionata

4.1.1. Forța de pretensionare maxima

Forța de pretensionare maxima notata Pmax, este forța aplicata la capătul

activ in timpul tensionării armaturii pretensionare.
Forța maxima de pretensionare in armatura de pretensionare se calculează cu
relația:
Pmax = A p ∙ σ p ,max
in care:
Ap – este aria secțiunii armaturii pretensionate;
σ p ,max – este efortul maxim aplicat armaturii pretensionate care se calculează cu
relația:

{
σ p ,max =min 0,8 ∙ f pk
0,9∙ f p 0,1 k
in care:
fpk – este rezistenta caracteristica la întindere a armaturilor pretensionate,
măsurată in Mpa.

6
 fp0,1k – este valoarea caracteristica a limitei de elasticitate convențională la 0,1%
a armaturii pretensionate, măsurată in Mpa. Limita de elasticitate convențională f p0,1k
este definita ca valoarea caracteristica a încărcării căreia ii corespunde o alungire
remanenta de 0,1%.

Aplicarea unei forte de pretensionare mai mare se admite cu condiția ca forța

aplicata de presa sa poată fi măsurata cu exactitate de ± 5 % din valoarea finala a forței
de pretensionare. In acest caz, forța de pretensionare maxima Pmax poate creste pana
la valoarea:
Pmax =0,95 ∙ f p 0,1 k

4.1.2. Limitarea eforturilor unitare la transfer

La grinzile din beton precomprimat cu armatura postîntinsă, in faza de transfer,

nu se iau in considerare ariile armaturilor pretensionate si ale canalelor. După
întărirea mortarului de ciment injectat in canale pot fi luate in considerare si ariile
armaturilor.

La un timp t si la o distanta (sau lungime de arc) indicata x de extremitatea

capatul activ a armaturii pretensionate, forța de pretensionare medie probabila Pm , t ( x )
este egala cu forța de pretensionare maxima Pmax aplicata la capatul activ din care se
scad pierderile de tensiune instantanee si pierderile dependente de timp produse in
armatura pretensionata. Toate pierderile de tensiune se iau in valoare absoluta.

Imediat după transfer, după producerea pierderilor de tensiune instantanee

efortul de întindere in armatura pretensionata nu va depăși valoarea:

{
σ p ,0=min 0,75 ∙ f pk
0,9 ∙ f p 0,1 k

4.1.3. Limitarea eforturilor unitare in faza finala

Efortul unitar in armatura pretensionata in faza finala σ p (după consumarea

curgerii lente si contracției betonului si relaxarea armaturii) trebuie sa îndeplinească
următoarele condiții:
0,50 ∙ f pd ≥ σ p ≤ 0,80∙ f pd

Limitarea eforturilor unitare in beton

La transfer, efortul de compresiune in beton datorat forței de precomprimare

si a greutății proprii a elementului, care acționează in timpul tensionării, se limitează
la valoarea:
σ c ≤ k ∙ f ck (t )

7
in care:
fck(t) – este rezistenta caracteristica la compresiune a betonului la timpul t la
care se aplica forța de precomprimare σ p.
k=0,6 – pentru elementele de beton precomprimat cu armatura postîntinsă;
k=0,7 – pentru elementele de beton precomprimat cu armatura preîntinsă.

Daca efortul de compresiune in beton depășite valoarea:

σ c ≥ 0,45 ∙ f ck (t)

in calcul precomprimării se va tine seama de neliniaritatea curgerii lente.

Imediat după transfer, efortul in armatura pretensionata nu va depăși

valoarea:

σ pm0 ( x )=min
{
0,75 ∙ f pk
0,8 ∙ f p 0,1 k

5. VERIFICAREA LA STAREA LIMITA DE REZISTENTA IN

SECTIUNI NORMALE (LA MOMENT INCOVOIETOR)

5.1. Verificarea la starea limita de rezistenta in faza de exploatare

Metodologia de verificarea la SLR in secțiuni normale se bazează pe

următoarele etape de proiectare:
Etapa 1 – Proiectantul adopta dimensiunile geometrice ale secțiunii
transversala si o alcătuire a cablajului de precomprimare pentru grinda de beton pe
care urmează sa o proiecteze.
Etapa 2 - Proiectantul efectuează calculul precomprimării grinzii in cele patru
faze:
Faza 1 – Transfer
Faza 2 – Turnare beton monolit in placi si antretoaze
Faza 3 – Execuția caii pe pod
Faza 4 – Încărcări utile.

Etapa 3 – proiectantul face verificarea la starea limita de serviciu Limitarea

eforturilor unitare in beton si armătura pretensionata.
Daca verificarea la starea limita este satisfăcută Proiectantul trece la etapa de
calcul următoare.
8
 Daca verificare nu este satisfăcută, Proiectantul revine la Etapa 1 si face
următoarele modificări:
1 – modifica traseul cablurilor, alcătuirea cablurilor sau numărul lor;
2 – modifica dimensiunile secțiunii transversale a grinzii, de regula înălțimea
grinzii sau dimensiunile bulbului.
Cu modificările făcute, rând pe rând, Proiectantul parcurge etape de calcul
pana când verificarea la starea limita de serviciu Limitarea eforturilor unitare in beton
si armătura pretensionata. In aceste condiții Proiectantul poate trece la următoarea
verificare la stările limita.

Verificarea la starea limita de rezistenta pentru grinzi din beton precomprimat

se face in secțiunea centrala (secțiunea cea mai solicitata la moment incovoietor),
respectând condiția ca solicitarea de calcul ( M Rd ) sa fie mai mica, sau cel mult egala
cu capacitatea portanta a secțiunii.
Calculul solicitărilor cu valori maxime (eforturilor secționale M Rd si Q Rd) se
efectuează luându-se in considerație valorile limita ale încărcărilor cu coeficient
dinamic, in gruparea cea mai defavorabila de încărcare a grinzii principale.

Pentru determinarea momentului capabil ultim al secțiunii drepte de beton se

adopta următoarele ipoteze simplificatoare de calcul.
Ipoteza nr. 1 – Efortul de precomprimare P se considera ca o forță exterioara.
Ipoteza nr. 2 – Secțiunile plane si normale la axa grinzii din beton
precomprimat rămân plane si normale si după deformarea grinzii, pana la rupere
(ipoteza secțiunilor plane).
Ipoteza nr. 3 – Nu exista lunecare relativa intre betonul precomprimat si
armatura pretensionata, adică, fie ca este întinsă sau comprimata, armatura suferă
aceleași deformații relative ca betonul adiacent.
Ipoteza nr. 4 – Efectul betonului întins nefisurat situat sub axa neutra este
neglijat, adică se neglijează rezistenta la întindere a betonului întins.
Ipoteza nr. 5 – Curba caracteristica a betonului precomprimat este "parabola-
dreptunghi".
Este admisa utilizarea unei diagrame dreptunghiulare pentru betonul
comprimat, cu o înălțime echivalenta egala cu 0,85 x din valoarea reala x a zonei
comprimate si cu un efort unitar constant f cd in beton (fig. 1).

9
Fig. 1 - Curba caracteristica "parabola-dreptunghi" a betonului precomprimat

Ipoteza nr. 6 – Curba caracteristica a armaturii pretensionate este cea data in

figura 2. Se poate folosi una din cele 2 variante ale curbei de calcul. Pentru
simplificarea calculelor se recomanda varianta cu palier si fără limitarea
deformațiilor.

Fig. 2 - Curba caracteristica a armaturii pretensionate

Ipoteza nr. 7 – Cedarea (ruperea) secțiunii are loc când deformația in cel puțin
un punct al secțiunii atinge valoarea limita corespunzătoare materialului (betonul
comprima sau armatura pretensionata întinsă).

Criteriul de rupere este exprimat in deformații. In consecința, problema

consta in găsirea pozițiilor limita ale diagramei de deformații a secțiunii transversale
10
in care se face calculul de verificare, astfel încât nici una din deformațiile limita ale
materialelor (otel sau beton) sa nu fie depășite, când secțiunea este solicitat, la starea
limita ultima de rezistenta, de solicitarea normala de compresiune excentrica (fig. 4).

A – limita de deformație corespunzătoare armaturii de beton armat la întindere

B – limita de deformație corespunzătoare betonului la compresiune

C – limita de deformație corespunzătoare betonului la compresiune pura

Fig. 4 - Diagrama deformațiilor admise la starea limita ultima

Calculul grinzi din beton precomprimat solicitata la încovoiere se face in

secțiunea cea mai solicitata (secțiunea centrala), respectând condiția ca momentul
incovoietor de calcul din încărcări de exploatare (M Ed ) sa fie mai mica, sau cel mult
egala cu capacitatea portanta a secțiunii grinzii, adică momentul capabil ultim
(M ¿¿ cap) ¿ al secțiunii respective.

M Ed ≤ M cap

11
 Cedarea (ruperea) secțiunii de beton comprimat sub acțiunea momentului
incovoietor produs de încărcările exterioare ( M Ed ) se poate produce fie prin cedarea
betonului comprimat, fie prin cedarea armaturii pretensionate întinse. Ruperea
casanta (neavertizata), se evita prin limitarea înălțimii zonei convenționale de beton
comprimat.
x
ξ= < ξ lim ¿¿
d
in care:
x – este înălțimea zonei comprimate de beton;
d – este înălțimea utila a secțiunii transversale (adică distanta de la fibra
superioara a secțiunii pana in centrul de greutatea a armaturii pretensionate);
ξ lim ¿ ¿ – este raportul limita având următoarele valori:
ξ lim ¿ ¿= 0,40 – pentru grinzi cu armaturi preintinse;
ξ lim ¿ ¿=0,35 – pentru grinzi cu armaturi postîntinse.

Etape de calcul pentru verificarea la starea limita de rezistenta (STR) in

faza de exploatare a podului:

Se cunosc:
1. Caracteristicile geometrice ale secțiunii centrale a grinzii din beton
precomprimat: b, d;
2. Caracteristicile de rezistenta ale betonului din care este construita grinda: f cd
3. Caracteristicile de rezistenta ale armaturii pasive cu care este armata grinda:
A s, f yd ;
4. Caracteristicile de rezistenta ale armaturii pretensionate: A p , f pd;
5. Efortul unitar maxim rămas in armatura pretensionata in faza de exploatare
(Etapa IV – Exploatare):σ p ,max
6. Momentul incovoietor de calcul din încărcări de exploatare cu valori
maxime (calculat in secțiunea centrala a grinzii din beton precomprimat): M Ed .

Se cere:
Sa se calculeze momentul capabil ultim ( M ¿¿ cap , max)¿ al secțiunii centrale a
grinzii din beton precomprimat.

Etapa 1 – In cazul in care A s> 0,25∙ A p , coeficientul condițiilor de lucru m se

calculează cu relația:

0,85 ∙ A p ∙ f pd+ A s ∙ f yd
m=
A p ∙ f pd + A s ∙ f yd

In cazul in care A s< 0,25∙ A p , armatura pasiva A s nu se ia in considerare in calcul,

iar coeficientul condițiilor de lucru se considera in calcul cu valoarea:

12
 m = 0,85.

Etapa 2 – Se calculează efortul unitar limita in armatura pretensionata cu

relația:

σ pl =m p ∙ f pd
in care:
A p f pd
m p=1−k ∙ ∙
b ∙ d f cd

in care:
A p – aria secțiunii armaturii pretensionate din zona întinsă;
k = 0,3 – pentru armătura preîntinsă;
k = 0,6 – pentru armătura postîntinsă.
b=b pl , eff – este lățimea zonei comprimate la nivelul axei neutre care, de regula,
este egala cu lățimea activa (de calcul) a plăcii superioare a secțiunii centrale a grinzii
din beton precomprimat;
d=hgr −a p – este distanta de la fibra superioara a discuțiunii centrale de beton
pana in centrul de greutate al armaturii pretensionate;
f pd – este valoarea de calcul a rezistentei la întindere a armaturii pretensionate;
f cd – este valoarea de calcul a rezistentei la compresiune a betonului din care
este construita grinda.

Etapa 3 – Se calculează înălțimea zonei comprimate de beton cu relația:

A p ∙ σ pl
x=
b ∙ f cd
sau

√
x=d − d 2−
2∙M
0,85∙ b ∙ f cd

Etapa 4 – Cu x calculat se verifica satisfacerea relației:

x
ξ= < ξ lim ¿¿
d
in care:
ξ lim ¿ ¿= 0,40 – pentru grinzi cu armaturi preintinse;
ξ lim ¿ ¿= 0,35 – pentru grinzi cu armaturi postîntinse.

Prin limitarea înălțimii zonei convenționale de beton comprimat se evita

ruperea casanta (neavertizata) a grinzii in secțiunea centrala de beton precomprimat.

13
 Etapa 5 – Se verifica relația:
x <h pl

caz in care axa neutra a secțiunii se găsește in placa.

In acest caz se admite o diagrama dreptunghiulara de compresiuni in beton,
conform figurii 5.

Fig. 5 – Diagrama dreptunghiulara

Etapa 6 – Conform fig. 5 momentul capabil al secțiunii centrale, cu axa neutra

situata in placa, se face ca pentru o secțiune dreptunghiulara cu dimensiunile
0,85 ∙ x ∙ b pl ,eff .
Se calculează momentul capabil ultim al secțiunii de beton precomprimat cu
relația:

[ (
M cap , max= 0,85∙ x ∙ b pl, eff ∙ f cd ∙ d−
0,85∙ x
2 )]
Etapa de calcul nr. 6 – Se verifica satisfacerea relației:

M Rd ≤ M cap ,max

14
 CONCLUZIE: Daca relația este satisfăcută, însemnă ca secțiunea centrala
prezinta capacitatea portanta (adică un moment capabil) necesara sa preia solicitarea
exterioara (adică momentul incovoietor maxim din încărcări de exploatare).
Rezulta ca grinda din beton precomprimat se verifica la starea limita ultima de
rezistenta si se poate trece la următoarea verificare la stări limita ultime.

5.2. Verificarea la starea limita de rezistenta in faza de transfer

Verificarea in Faza 1 – Transfer a secțiunii transversale centrale a grinzii la

starea limita de rezistenta (STR) se efectuează cu relațiile pentru grinzi din beton
armat solicitate la compresiune excentrica in situația de proiectare tranzitorie, sub
acțiunea efortului de precomprimare P (după producerea pierderilor de tensiuni
instantanee), si a încărcărilor din greutatea proprie a grinzii.

Efortul de precomprimare se determina cu relația:

P I =( A p+ A p ) ∙ σ pl
, ,

Efortul unitar din armatura pretensionata la transfer se considera in mod

convențional cu următoarele valori:

- pentru armaturi preîntinse:

N
σ ,pl =1,1∙ σ pI – 300 [in 2]
mm

in care.
σ pI =σ p , max −( ∆ σ μ + ∆ σ sl +∆ σ el +∆ σ θ +∆ σ ri ) – este efortul unitar de calcul din
armatura pretensionata, in faza inițială, care corespunde efortului unitar nul, in fibra
de beton de la nivelul armaturii pretensionate.

- pentru armatura postîntinsă:

, N
σ pl =1,1∙ σ pI [in ]
mm2
in care.
σ pI =σ p , max −( ∆ σ μ + ∆ σ sl +∆ σ el )
– este efortul unitar efectiv din armatura
pretensionata, in faza inițială, sub acțiunea precomprimării.

Efectul flexibilității sub acțiunea efortului de precomprimare la transfer (P I )m

se ia in considerație numai in cazul grinzilor de beton cu armaturi postîntinse,
amplasate in exteriorul secțiunii sau in canale având diametrul mai mare cu peste 20
mm decât valorile recomandate in anexa H din STAS 10111/2-87.
15
16