Conținut

Cap. 1. Noțiuni generale 4

1.1. Aplicație. Determinarea rezistenței de
calcul a lemnului la întindere 4
Cap. 2. Întindere centrică 6
2.1. Aplicație. Verificarea elementului
întins axial 6
2.2. Aplicație. Dimensionarea elementului
întins axial 10
2.3. Aplicație. Determinarea capacității
portante a elementului întins axial 16
Cap. 3. Comprimare centrică 19
3.1. Aplicație. Verificarea elementului
comprimat axial 19
3.2. Aplicație. Dimensionarea elementului
comprimat axial 24
3.3. Aplicație. Determinarea capacității
portante a elementului comprimat
axial 37
Bibliografie 44

3
 Cap. 1. Noțiuni generale

1.1. Aplicație. Determinarea rezistenței de

calcul a lemnului la întindere

1.1. Aplicație: Determinarea rezistenței de calcul a

lemnului la întindere
Condiția
Să se determine rezistența de calcul la întindere în
lungul fibrelor a barei unei ferme din mesteacăn de sortul 2,
slăbită de găuri cu diametrul 10 𝑚𝑚. Ferma se exploatează
într-o încăpere la temperatura de +20℃ și se află în condițiile
unei umidități normale 50%. Cota încărcărilor permanente și
temporare de lungă durată constituie 85% din încărcarea
totală pe acoperiș.
Rezolvare – schema 1.1 [7]
Algoritm de calcul 1.1

START

𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) , 𝑚𝑠𝑝

𝑚 𝑇 , 𝑚𝑑 , 𝑚𝑜

𝑅𝑡 = 𝑅𝑡𝑎𝑏 ∙ 𝑚𝑠𝑝 ∙ 𝑚 𝑇 ∙ 𝑚𝑑 ∙ 𝑚𝑜

STOP

4
1) Date inițiale
- Mesteacăn, sortul 2;
- Temperatura de exploatare 𝑡 = +20℃;
- Umiditatea aerului 𝜑 = 50%;
- Slăbiri – găuri cu 𝑑 = 10 𝑚𝑚.
2) Din tab. 3 [1] se determină rezistența de calcul a
lemnului de pin de sortul 2 (conform p.2.a):
𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) = 7 𝑀𝑃𝑎.
3) Conform p.5.1 [1] se determină coeficientul de trecere
𝑚𝑠𝑝 de la rezistența de calcul a lemnului de pin la cea a
lemnului de mesteacăn care lucrează la întindere paralel
cu fibrele (tab. 4):
𝑚𝑠𝑝 = 1,1.
4) Conform p.5.2 [1] se determină coeficienții:

𝑚𝑇 = 1 – pentru structuri exploatate la

temperatura stabilizată până la +35℃;
𝑚𝑑 = 0,8 – pentru structurile la care tensiunile în
elemnte, generate de solicitări
permanente și temporare de lungă
durată depășesc 80% din tensiunea
totală dată de sarcini;
𝑚𝑜 = 0,8 – pentru elemente întinse cu o slăbire în
secțiunea de calcul.

5) Rezistența de calcul a materialului barei din mesteacăn

de sortul 2, în condițiile de exploatare menționate mai
sus este:
𝑅𝑡 = 𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) ∙ 𝑚𝑠𝑝 ∙ 𝑚 𝑇 ∙ 𝑚𝑑 ∙ 𝑚𝑜 =
= 7 ∙ 1,1 ∙ 1 ∙ 0,8 ∙ 0,8 = 4.93 𝑀𝑃𝑎.
5
 Cap. 2. Întindere axială

2.1. Aplicație. Verificarea elementului, cu

secțiune simplă, întins axial
2.2. Aplicație. Dimensionarea
elementului, cu secțiune simplă, întins
axial
2.3. Aplicație. Determinarea capacității
portante a elementului, cu secțiune
simplă, întins axial

2.1. Aplicație: Verificarea elementului, cu secțiune

simplă, întins centric

Condiția
Să se verifice bara întinsă axial a unei ferme. Efortul
de calcul de întindere este de 230 𝑘𝑁. Bara are dimensiunile
secțiunii transversale de 175 × 200 𝑚𝑚 și este slăbită de
găuri cu diametrul 12 𝑚𝑚 și o gaură de montaj
dreptunghiulară 60 × 30 𝑚𝑚 (fig. 2.1).
Construcția se exploatează în aer liber cu umiditatea
de 45% și temperatura de exploatare mai puțin de +35℃
respectiv. Materialul elementului – zadă europeană, sortul 1.
Cota încărcărilor permanente și temporare de lungă
durată constituie 60% din încărcările totale. Coeficientul de
fiabilitate pentru importanță 𝛾𝑛 = 1,0.

6
Rezolvare – schema 2.1 [7]
Algoritm de calcul 2.1

START

𝑁, 𝑏, ℎ, 𝑑, ℎ1 , 𝛾𝑛
𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) , 𝑚𝑜

𝑅𝑡 = 𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) ∙ 𝑚𝑜

𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 = 𝑏 ∙ ℎ
𝐴1−1
𝑠𝑙 = 2 ∙ (𝑏 ∙ 𝑑)

𝐴2−2
𝑠𝑙 = 𝑏 ∙ ℎ1

𝐴1−1 2−2 Nu 𝐴𝑛𝑡 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴1−1

𝑠𝑙 ≤ 𝐴𝑠𝑙 𝑠𝑙

Da
𝐴𝑛𝑡 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴2−2
𝑠𝑙

𝑁 ∙ 𝛾𝑛
𝜎=
𝐴𝑛𝑡

Nu
𝜎 ≤ 𝑅𝑡

Da
1 2
7
 Algoritm de calcul 2.1 (continuare)
1 2

Rezistența Rezistența
este nu este
satisfăcută satisfăcută

STOP

2 1

12 60
30

N N

1500

2 1

1-1 2-2
d

h1
h
h

b b

Figura 2.1

8
1) Date inițiale
- Zadă europeană, sortul 1;
- temperatura de exploatare 𝑡 = 20℃;
- umiditatea aerului 𝜑 = 45%;
- cota încărcărilor permanente și temporare de lungă
durată constituie 60% din încărcările totale;
- efortul de intindere 𝑁 = 230 𝑘𝑁;
- dimensiunile secțiunii: 𝑏 = 175 𝑚𝑚, ℎ = 200 𝑚𝑚;
- dimensiunile slăbirilor: găuri circulare cu diametrul
𝑑 = 12 𝑚𝑚, gaură dreptunghiulară cu dimensiunile
𝑏1 = 60 𝑚𝑚, ℎ1 = 30 𝑚𝑚;
- coeficientul de fiabilitate pentru importanță:
𝛾𝑛 = 1,0;
- din tab. 3 [1] se determină rezistența de calcul a
lemnului de zadă europeană de sortul 1 (conform
p.2.a):
𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) = 10 𝑀𝑃𝑎 ;
- pentru elemente întinse cu o slăbire în secțiunea de
calcul:
𝑚𝑜 = 0,8.

2) Se determină rezistența de calcul a lemnului:

𝑅𝑡 = 𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) ∙ 𝑚𝑜 = 10 ∙ 0,8 = 8 𝑀𝑃𝑎;
3) Se determină aria netă a secțiunii:
- aria brută a secțiunii:
𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 = 𝑏 ∙ ℎ = 17,5 ∙ 20 = 350 𝑐𝑚2 ;
- aria slăbirilor:
9
 𝐴1−1 2
𝑠𝑙 = 2 ∙ (𝑏 ∙ 𝑑) = 2 ∙ (17,5 ∙ 1,2) = 42 𝑐𝑚 ;

𝐴2−2 2
𝑠𝑙 = 𝑏 ∙ ℎ1 = 17,5 ∙ 3 = 52,5 𝑐𝑚 ;

- aria netă a secțiunii:

𝐴𝑛𝑡 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝑚𝑎𝑥(𝐴1−1 2−2
𝑠𝑙 , 𝐴𝑠𝑙 )
= 350 − 52,5 = 297,5 𝑐𝑚2;

4) Se verifică rezistența elementului:

- se calculează tensiunile:
𝑁 ∙ 𝛾𝑛 230 ∙ 1,0 ∙ (10)
𝜎= = = 7,73 𝑀𝑃𝑎;
𝐴𝑛𝑡 297,5
- se compară tensiunile cu rezistența lemnului:
𝜎 = 7,73 𝑀𝑃𝑎 ≤ 𝑅𝑡 = 8 𝑀𝑃𝑎.
Concluzie
Rezistența elementului întins axial este asigurată,
deoarece tensiunile normale care apar în secțiunea
elementului sunt mai mici decât rezistența de calcul a
lemnului.

2.2. Aplicație: Dimensionarea elementului, cu secțiune

simplă, întins axial
Condiția
Să se dimensioneze bara întinsă axial a unei ferme,
slăbită de găuri cu 𝑑 = 16 𝑚𝑚 pentru două șuruburi,
amplasate la distanța de 28 cm una de alta și două crestături
cu dimensiunile 160 × 30 𝑚𝑚 (fig. 2.1.a,b). Lățimea
secțiunii transversale 𝑏 = 200 𝑚𝑚.
Efortul de întindere de calcul 𝑁 = 150 𝑘𝑁. Cota
încărcărilor permanente și temporare de lungă durată

10
constituie 82% din încărcările totale. Coeficientul de
fiabilitate pentru importanță 𝛾𝑛 = 1,0.
Ferma este realizată din brad sortul 1, se exploatează
în condițiile unei umidități 78%, la temperatură mai mică de
+35℃. Elementele fermei au fost supuse la impregnări în
profunzime cu antipirene.

Rezolvare – schema 2.2 [7]

Algoritm de calcul 2.2

START

𝑁, 𝑏, 𝑑, ℎ1 , 𝛾𝑛
𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) , 𝑚𝑢 , 𝑚𝑑 , 𝑚𝑜 , 𝑚𝑎

𝑅𝑡 = 𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) ∙ 𝑚𝑢 ∙ 𝑚𝑑 ∙ 𝑚𝑜 ∙ 𝑚𝑎

𝑁 ∙ 𝛾𝑛
ℎ= + 𝑏 ∙ (𝑑 + 2ℎ1 ) 1
𝑏 ∙ 𝑅𝑡

Se adoptă înălțimea secțiunii

ℎ conform sortimentului [5]

𝐴𝑛𝑡 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴𝑠𝑙 =

= 𝑏 ∙ ℎ − 𝑏 ∙ (𝑑 + 2ℎ1 )

11
 Algoritm de calcul 2.2 (continuare)

𝑁 ∙ 𝛾𝑛
𝜎=
𝐴𝑛𝑡

Nu
𝜎 ≤ 𝑅𝑡

Da
Rezistența Rezistența
este nu este 1
asigurată satisfasigura
tăăcută

STOP

Figura 2.1.a
12
 1-1

h1
h
d
h1
200

Figura 2.1.b

1) Date inițiale
- brad, sortul 1;
- temperatura de exploatare 𝑡 < +35℃;
- umiditatea aerului 𝜑 = 78%;
- cota încărcărilor permanente și temporare de lungă
durată constituie 82% din încărcările totale;
- efortul de întindere 𝑁 = 150 𝑘𝑁;
- lățimea secțiunii: 𝑏 = 200 𝑚𝑚;
- dimensiunile slăbirilor: găuri circulare cu diametrul
𝑑 = 16 𝑚𝑚, amplasate la distanța 280 𝑚𝑚 una de
alta și două crestături dreptunghiulare cu
dimensiunile 𝑏1 = 160 𝑚𝑚, ℎ1 = 30 𝑚𝑚;

13
 - coeficientul de fiabilitate pentru importanță:
𝛾𝑛 = 1,0;
- din tab. 3 [1] se determină rezistența de calcul a
lemnului de brad, sortul 1 (conform p.2.a):
𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) = 10 𝑀𝑃𝑎 ;
- conform p.5.2.a [1] pentru umiditatea aerului 78%
coeficientul 𝑚𝑢 = 0,9;
- conform p.5.2.c [1] pentru cota încărcărilor
permanente și temporare de lungă durată care
constituie 82% din încărcările totale coeficientul
𝑚𝑑 = 0,8;
- pentru elemente întinse cu o slăbire în secțiunea de
calcul (p.5.2.e [1]):
𝑚𝑜 = 0,8.
- conform p.5.2.f [1] pentru elemente supuse la
impregnări în profunzime cu antipirene coeficientul
𝑚𝑎 = 0,9.
2) Se determină rezistența de calcul a lemnului :
𝑅𝑡 = 𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) ∙ 𝑚𝑢 ∙ 𝑚𝑑 ∙ 𝑚𝑜 ∙ 𝑚𝑎 =
= 10 ∙ 0,9 ∙ 0,8 ∙ 0,8 ∙ 0,9 = 5,18 𝑀𝑃𝑎
3) Se determină înălțimea secțiunii transversale.
- deoarece 𝑐 = 60 𝑚𝑚 ≤ 200 𝑚𝑚 (fig. 2.1.a,b):
ℎ𝑠𝑙 = 𝑑 + 2ℎ1
- se calculează înălțimea secțiunii:
𝑁 ∙ 𝛾𝑛
ℎ= + (𝑑 + 2ℎ1 ) =
𝑏 ∙ 𝑅𝑡
150 ∙ 1,0
= ∙ (103 ) + (16 + 2 ∙ 30) = 220,8 𝑚𝑚
200 ∙ 5,18
14
 - Conform sortimentului [5] se adoptă înălțimea
secțiunii ℎ = 225 𝑚𝑚 (fig. 2.2).

1-1

225
200

Figura 2.2

4) Se calculează aria netă a secțiunii:

𝐴𝑛𝑡 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴𝑠𝑙 = 𝑏 ∙ ℎ − 𝑏 ∙ (𝑑 + 2ℎ1 ) =
= 200 ∙ 225 − 200(16 + 2 ∙ 30) = 29800 𝑚𝑚2 =
= 298 𝑐𝑚2

5) Se verifică rezistența elementului:

- se calculează tensiunile:
𝑁 ∙ 𝛾𝑛 150 ∙ 1,0 ∙ (10)
𝜎= = = 5,03 𝑀𝑃𝑎
𝐴𝑛𝑡 298
- se compară tensiunile cu rezistența de calcul:

𝜎 = 5,03 𝑀𝑃𝑎 < 𝑅𝑡 = 5,18 𝑀𝑃𝑎.

15
Concluzie
Rezistența elementului întins axial este asigurată,
deaorece tensiunile normale care apar în secțiunea
elementului sunt mai mici decât rezistența de calcul a
lemnului.

2.3. Aplicație: Determinarea capacității portante a

elementului, cu secțiune simplă, întins
axial

Condiția
Să se determine capacitatea portantă a elementului
întins cu dimensiunile secțiunii transversale 150 × 175 𝑚𝑚
Prin fațeta lată a elementului este realizată o găură cu 𝑑 =
12 𝑚𝑚, și două crestături cu adâncimea ℎ1 = 30 𝑚𝑚 (fig.
2.3).
Coeficientul de fiabilitate pentru importanță 𝛾𝑛 = 1,0.
Elementul este realizat din cedru siberian sortul 1, se
exploatează în condițiile unei umidități 55%, la temperatură
mai mică de +35℃.

Rezolvare
Algoritm de calcul 2.3
START

𝑏, ℎ, 𝑑, ℎ1 , 𝛾𝑛
𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) , 𝑚𝑠𝑝 , 𝑚𝑜

𝑅𝑡 = 𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) ∙ 𝑚𝑠𝑝 ∙ 𝑚𝑜

16
 Algoritm de calcul 2.3 (continuare)

𝐴𝑛𝑡 = 𝑏 ∙ ℎ − (2 ∙ 𝑏 ∙ ℎ1 + 𝑏 ∙ 𝑑)

𝑅𝑡 ∙ 𝐴𝑛𝑡
𝑁≤
𝛾𝑛

STOP

1-1
175

150

Figura 2.3
17
1) Date inițiale
- cedru siberian, sortul 1;
- temperatura de exploatare 𝑡 < +35℃;
- umiditatea aerului 𝜑 = 55%;
- dimensiunile secțiunii secțiunii: 𝑏 = 150 𝑚𝑚,
ℎ = 175 𝑚𝑚;
- dimensiunile slăbirilor: gaură circulară cu diametrul
𝑑 = 12 𝑚𝑚, și două crestături cu adâncimea ℎ1 =
30 𝑚𝑚;
- coeficientul de fiabilitate după importanță:
𝛾𝑛 = 1,0;
- din tab. 3 [1] se determină rezistența de calcul a
lemnului de pin, sortul 1 (conform p.2.a):
𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) = 10 𝑀𝑃𝑎 ;
- conform p.5.1 [1] pentru cedru siberian coeficientul
𝑚𝑠𝑝 = 0,9;
- pentru elemente întinse cu o slăbire în secțiunea de
calcul (p.5.2.e [1]):
𝑚𝑜 = 0,8.
2) Se determină rezistența de calcul a lemnului:
𝑅𝑡 = 𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑡) ∙ 𝑚𝑠𝑝 ∙ 𝑚𝑜 = 10 ∙ 0,9 ∙ 0,8 = 7,2 𝑀𝑃𝑎;
3) Se determină aria netă a secțiunii:
- aria brută a secțiunii:
𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 = 𝑏 ∙ ℎ = 15 ∙ 17,5 = 262,5 𝑐𝑚2 ;
- aria slăbirilor:
𝐴𝑠𝑙 = 2 ∙ (𝑏 ∙ ℎ1 ) + 𝑏 ∙ 𝑑 = 2 ∙ (15 ∙ 3) + 15 ∙ 2 =
= 120 𝑐𝑚2;
- aria netă a secțiunii:
𝐴𝑛𝑡 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴𝑠𝑙 = 262,5 − 120 = 142,5 𝑐𝑚2;

4) Se determină capacitatea portantă a elementului:

18
 𝑅𝑡 ∙ 𝐴𝑛𝑡 7,2 ∙ 142,5
𝑁≤ = = 102,6 𝑘𝑁.
𝛾𝑛 1,0 ∙ (10)

Cap. 3. Comprimare axială

3.1. Aplicație. Verificarea elementului, cu
secțiune simplă, comprimat axial
3.2. Aplicație. Dimensionarea
elementului, cu secțiune simplă,
comprimat axial
3.3. Aplicație. Determinarea capacității
portante a elementului, cu secțiune
simplă, comprimat axial

3.1. Aplicație: Verificarea elementului, cu secțiune

simplă, comprimat axial

Condiția
Să se verifice la rezistență și stabilitate bara
comprimată axial a unei ferme. Efortul de calcul este de
160 𝑘𝑁. Bara este slăbită de două găuri cu diametrul 16 𝑚𝑚,
realizate la mijlocul elementului prin fațeta lată a acestuia
(fig. 3.1). Dimensiunile secțiunii transversale sunt 150 ×
175 𝑚𝑚 și lungimea barei este 3 𝑚. Prinderea capetelor
barei este articulată.
Construcția se exploatează în aer liber cu umiditatea
și temperatura de exploatare de 85% și mai puțin de +35℃
respectiv. Materialul elementului – arțar, sortul 3.

19
 Cota încărcărilor permanente și temporare de lungă
durată constituie 70% din încărcările totale. Coeficientul de
fiabilitate după importanță 𝛾𝑛 = 1,0.
Rezolvare – schema 3.4 [7]
Algoritm de calcul 3.1
START

𝑁, 𝑏, ℎ, 𝑑, 𝑙, 𝜇𝑟𝑒𝑑 , 𝛾𝑛
𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑐𝐼𝐼) , 𝑚𝑠𝑝 , 𝑚𝑢

𝑅𝑐𝐼𝐼 = 𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑐𝐼𝐼) ∙ 𝑚𝑠𝑝 ∙ 𝑚𝑢

𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 = 𝑏 ∙ ℎ

𝐴𝑠𝑙 = 2 ∙ (𝑏 ∙ 𝑑)

𝐴𝑛𝑡 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴𝑠𝑙

𝑁 ∙ 𝛾𝑛
𝜎=
𝐴𝑛𝑡
Nu
𝜎 ≤ 𝑅𝑐𝐼𝐼
Da
Rezistența este Rezistența nu
satisfăcută este satisfăcută 1

𝑙𝑒𝑓 = 𝑙 ∙ 𝜇𝑟𝑒𝑑

20
 Algoritm de calcul 3.1 (continuare)

𝑏
𝑖𝑚𝑖𝑛 =
2ξ3

𝑙𝑒𝑓
𝜆=
𝑖𝑚𝑖𝑛

Nu
𝜆 ≤ 70
Da
𝜆 2 3000
𝜑с = 1 − 0,8 ∙ ൬ ൰ 𝜑с =
100 𝜆2

𝐴𝑠𝑙 Nu 4
100% ∙ ≤ 25% 𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴𝑛𝑡
𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 3
Da
𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡

𝑁 ∙ 𝛾𝑛
𝜎=
𝜑𝑐 ∙ 𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐

𝜎 ≤ 𝑅𝑐𝐼𝐼 Nu
Da
Stabilitatea este Stabilitatea nu este
asigurată asigurată 1

STOP
21
 l

1 1-1

d
h

d
b
1

Figura 3.1

1) Date inițiale
- Arțar, sortul 3;
- temperatura de exploatare 𝑡 < +35℃;
- umiditatea aerului 𝜑 = 85%;
- cota încărcărilor permanente și temporare de lungă
durată constituie 70% din încărcările totale;
- efortul de comprimare 𝑁 = 160 𝑘𝑁;
- lungimea barei 𝑙 = 3 𝑚;
- pentru bara cu capetele articulate, coeficientul de
reducere a lungimii 𝜇𝑟𝑒𝑑 = 1;
- dimensiunile secțiunii: 𝑏 = 150 𝑚𝑚, ℎ = 175 𝑚𝑚;
- dimensiunile slăbirilor: două găuri cu diametrul 𝑑 =
16 𝑚𝑚;
- coeficientul de fiabilitate pentru importanță:
𝛾𝑛 = 1,0;
- din tab. 3 [1] se determină rezistența de calcul a
lemnului de pin de sortul 3 (conform p.1.a):
22
 𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑐𝐼𝐼) = 8,5 𝑀𝑃𝑎 ;
- conform p.5.1 [1] pentru arțar coeficientul 𝑚𝑠𝑝 =
1,3;
- conform p.5.2.a [1] pentru umiditatea aerului 85%
coeficientul 𝑚𝑢 = 0,9;
2) Se determină rezistența de calcul a lemnului:
𝑅𝑐𝐼𝐼 = 𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑐𝐼𝐼) ∙ 𝑚𝑠𝑝 ∙ 𝑚𝑢 =
= 8,5 ∙ 1,3 ∙ 0,9 = 9,94 𝑀𝑃𝑎;
3) Se determină aria netă a secțiunii:
𝐴𝑛𝑡 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴𝑠𝑙 = 𝑏 ∙ ℎ − 2 ∙ (𝑏 ∙ 𝑑) = 15 ∙
17,5 − 2 ∙ (15 ∙ 1,6) = 262,5 − 48 = 214,5 𝑐𝑚2 ;
4) Se verifică rezistența elementului:
- se calculează tensiunile:
𝑁 ∙ 𝛾𝑛 160 ∙ 1,0 ∙ (10)
𝜎= = = 7,46 𝑀𝑃𝑎;
𝐴𝑛𝑡 214,5
- se compară tensiunile cu rezistența de calcul:
𝜎 = 7,46 𝑀𝑃𝑎 < 𝑅𝑐𝐼𝐼 = 9,94 𝑀𝑃𝑎.

Rezistența elementului comprimat axial este

asigurată.

5) Se verifică stabilitatea elementului:

- se determină lungimea de calcul:
𝑙𝑒𝑓 = 𝑙 ∙ 𝜇𝑟𝑒𝑑 = 3 ∙ 1 = 3 𝑚;
- raza de inerție minimă a secțiunii (tab. 3.1 [7]):
𝑏 15
𝑖𝑚𝑖𝑛 = 𝑖𝑦 = = = 4,33 𝑐𝑚;
2ξ3 2ξ3
- flexibilitatea maximă va fi:
23
 𝑙𝑒𝑓 3 ∙ (102 )
𝜆= = = 69,3;
𝑖𝑚𝑖𝑛 4,33
- coeficientul de flambaj:
2 2
𝜆 69,3
φ𝑐 = 1 − 0,8 ∙ ൬ ൰ = 1 − 0,8 ∙ ൬ ൰ =
100 100
= 0,616;
- aria de calcul a secțiunii transversale a elementului
(schema 3.2 [7], sau p.6.1.2 [1)]:
𝐴𝑠𝑙 48
∙ 100% = = 18,3% < 25%,
𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 262,5
𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 = 𝑏 ∙ ℎ = 15 ∙ 17,5 = 262,5 𝑐𝑚2 ;
- se calculează tensiunile:
𝑁 ∙ 𝛾𝑛 160 ∙ 1,0 ∙ (10)
𝜎= = = 9,89 𝑀𝑃𝑎;
𝜑𝑐 ∙ 𝐴𝑛𝑡 0,616 ∙ 262,5
- se compară tensiunile cu rezistența de calcul:
𝜎 = 9,89 𝑀𝑃𝑎 < 𝑅𝑐𝐼𝐼 = 9,94 𝑀𝑃𝑎.
Stabilitatea elementului comprimat axial este
asigurată.

3.2. Aplicație: Dimensionarea elementului, cu secțiune

simplă, comprimat axial

Condiția
Să se dimensioneze stâlpul de reazem al fermei,
secțiune dreptunghiulară, comprimat axial.
Prin fațeta lată a elementului se realizează două
crestături dreptunghiulare cu adâncimea ℎ1 = 40 𝑚𝑚 (fig.
24
3.2). Lungimea barei este de 3.5 𝑚. Prinderea capetelor barei
este rigidă.
Efortul axial este 𝑁 = 200 𝑘𝑁. Cota încărcărilor
permanente și temporare de lungă durată constituie 75% din
încărcările totale
Coeficientul de fiabilitate după importanță 𝛾𝑛 = 1,0.
Elementul este realizat din mesteacăn sortul 2, se
exploatează în condițiile unei umidități 65%, la temperatură
mai mică de +35℃.

Rezolvare - schema.3.5 [7]

Algoritm de calcul 3.2

START

𝑁, 𝑙, ℎ1 , 𝜇𝑟𝑒𝑑 , 𝛾𝑛
𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑐𝐼𝐼) , 𝑚𝑠𝑝

𝑅𝑐𝐼𝐼 = 𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑐𝐼𝐼) ∙ 𝑚𝑠𝑝

𝜆 = ሾ𝜆ሿ

3000
𝜑с =
𝜆2

𝑙𝑒𝑓 = 𝑙 ∙ 𝜇𝑟𝑒𝑑

𝑙𝑒𝑓 3
𝑖𝑚𝑖𝑛 =
𝜆 6

25
 Algoritm de calcul 3.2 (continuare - 1)

𝑏𝑛𝑒𝑐 = 𝑖𝑚𝑖𝑛 ∙ 2ξ3

Se adoptă 𝑏 conform sortimentului 1

𝑁 ∙ 𝛾𝑛
𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴𝑛𝑡 ≥
𝜑𝑐 ∙ 𝑅𝑐𝐼𝐼

𝐴𝑛𝑡
ℎ𝑛𝑡 =
𝑏

ℎ = ℎ𝑛𝑡 + ℎ𝑠𝑙

Se adoptă ℎ conform
sortimentului

𝑏
𝑖𝑚𝑖𝑛 =
2ξ3

𝑙𝑒𝑓
𝜆=
𝑖𝑚𝑖𝑛

Nu
𝜆 ≤ 70

Da
3000 𝜆 2
𝜑с = 2 𝜑с = 1 − 0,8 ∙ ൬ ൰
𝜆 100

26
 Algoritm de calcul 3.2 (continuare - 2)

𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴𝑛𝑡 = 𝑏 ∙ (ℎ − 2ℎ1 )

𝑁 ∙ 𝛾𝑛
𝜎=
𝜑𝑐 ∙ 𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐

Stabilitatea nu
𝜎 ≤ 𝑅𝑐𝐼𝐼 Nu este satisfăcută,
Se măresc
Da dimensiunile
secțiunii
Stabilitatea este satisfăcută
1
𝑅𝑐 − 𝜎𝑐
𝑘= ∙ 100%
𝑅𝑐

Nu
𝑘 > 5% STOP

Da𝜑𝑐1 + 𝜑𝑐2
𝜑𝑐 =
2

1 − 𝜑𝑐
𝜆 = ඨ൬ ൰ ∙ 104
0,8

𝜆 ≤ 70 Nu

Da 2

27
 Algoritm de calcul 3.2 (continuare - 3)

3000
𝜆=ඨ
𝜑𝑐

l
1 1-1

h1
N N

h
40

h1

150 b
1

Figura 3.2

1) Date inițiale
- mesteacăn, sortul 2;
- temperatura de exploatare 𝑡 < +35℃;
- umiditatea aerului 𝜑 = 65%;
28
 - cota încărcărilor permanente și temporare de lungă
durată constituie 75% din încărcările totale;
- efortul de comprimare 𝑁 = 200 𝑘𝑁;
- lungimea barei 𝑙 = 3,5 𝑚;
- pentru bara cu capetele rigide, coeficientul de
reducere a lungimii 𝜇𝑟𝑒𝑑 = 0,65;
- dimensiunile slăbirilor: două crestături
dreptunghiulare cu ℎ1 = 16 𝑚𝑚,
- coeficientul de fiabilitate pentru importanță:
𝛾𝑛 = 1,0;
- se determină rezistența de calcul a lemnului de pin de
sortul 2:
𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑐𝐼𝐼) = 13 𝑀𝑃𝑎 ;
- conform pentru mesteacăn coeficientul 𝑚𝑠𝑝 = 1,1;
2) Se determină rezistența de calcul a lemnului de
mesteacăn, sortul 2:
𝑅𝑐𝐼𝐼 = 𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑐𝐼𝐼) ∙ 𝑚𝑠𝑝 = 13 ∙ 1,1 = 14,3 𝑀𝑃𝑎;
3) Se adoptă coeficientul de zveltețe a barei și se determină
coeficientul de flambaj 𝜑𝑐 .
- Zveltețea barei (schema 3.3 [7]):
𝜆 = ሾ𝜆ሿ = 80;
- coeficientul de flambaj 𝜑𝑐 :
3000 3000
𝜑с = = = 0,469;
𝜆2 (80)2
4) Se determină raza de inerție minimă.
- Lungimea de calcul:
𝑙𝑒𝑓 = 𝑙 ∙ 𝜇𝑟𝑒𝑑 = 3,5 ∙ 0,65 = 2,275 𝑚;
- raza de inerție minimă 𝑖𝑚𝑖𝑛 :

29
 𝑙𝑒𝑓 2,275 ∙ (102 )
𝑖𝑚𝑖𝑛 = = = 2,844 𝑐𝑚
𝜆 80
5) Se stabilește dimensiunea minimă a secțiunii.
- Lățimea secțiunii:
𝑏𝑛𝑒𝑐 = 𝑖𝑚𝑖𝑛 ∙ 2ξ3 = 2,844 ∙ 2ξ3 = 9,85 𝑐𝑚=
= 98,5 𝑚𝑚;
- se adoptă 𝑏 conform sortimentului materialului
lemnos:
𝑏 = 100 𝑚𝑚.
6) Se determină aria netă necesară și se stabilește cealaltă
dimensiune a secțiunii.
- Aria netă necesară:
𝑁 ∙ 𝛾𝑛 200 ∙ 1,0 ∙ (10)
𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴𝑛𝑡 ≥ =
𝜑𝑐 ∙ 𝑅𝑐𝐼𝐼 0,469 ∙ 14,3
2
= 298,2 𝑐𝑚 ;
- se calculează înălțimea necesară (netă) a secțiunii:
𝐴𝑛𝑡 298,2 ∙ (102 )
ℎ𝑛𝑡 = = = 298,2 𝑚𝑚;
𝑏 100
- înălțimea necesară a secțiunii brute:
ℎ = ℎ𝑛𝑡 + 2ℎ1 = 298,2 + 2 ∙ 40 = 378,2 𝑚𝑚;
- se adoptă ℎ conform sortimentului materialului
lemnos.
Având în vedere că sortimentul pentru secțiuni simple
(întregi) nu permite înălțimi a secțiunii mai mari de 275 𝑚𝑚,
se adoptă:
ℎ = 275 𝑚𝑚.
Astfel, secțiunea adoptată are dimensiunile
100 × 275 𝑚𝑚 (fig. 3.3).

30
 40

275
40
100

Figura 3.3

7) Se verifică secțiunea elementului cu dimensiunile

adoptate.
- raza de inerție minimă:
𝑏 100
𝑖𝑚𝑖𝑛 = = = 28,87 𝑚𝑚 = 2,887 𝑐𝑚
2ξ3 2ξ3
- zveltețea maximă:
2
𝑙𝑒𝑓 2,275 ∙ (10 )
𝜆= = = 78,8;
𝑖𝑚𝑖𝑛 2,887
- coeficientul de flambaj 𝜑𝑐 :
3000 3000
𝜑с = 2
= = 0,483;
𝜆 (78,8)2
- aria de calcul:
𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴𝑛𝑡 = 𝑏 ∙ (ℎ − 2ℎ1 ) =
= 100 ∙ (275 − 2 ∙ 40) = 19500 𝑚𝑚2 = 195 𝑐𝑚2 ;
- se calculează tensiunile:
31
 𝑁 ∙ 𝛾𝑛 200 ∙ 1,0 ∙ (10)
𝜎= = = 21,23 𝑀𝑃𝑎;
𝜑𝑐 ∙ 𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 0,483 ∙ 195
- se compară tensiunile cu rezistența de calcul:
21,23 𝑀𝑃𝑎 > 14,3 𝑀𝑃𝑎;
Stabilitatea elementului nu este asigurată, este
necesară ajustarea dimensiunilor secțiunii transversale.

8) Este necesară majorarea dimensiunilor secțiunii,

conform sortimentului materialului lemnos (pentru
elemente cu secțiune simplă) [5].
a) Se adoptă lățimea secțiunii 𝑏 = 200 𝑚𝑚.
b) Se stabilește cealaltă dimensiune a secțiunii.
- Raza de inerție minimă:
𝑏 200
𝑖𝑚𝑖𝑛 = = = 57,73 𝑚𝑚 = 5,773 𝑐𝑚
2ξ3 2ξ3
- coeficientul de zveltețe maxim:
2
𝑙𝑒𝑓 2,275 ∙ (10 )
𝜆= = = 39,4;
𝑖𝑚𝑖𝑛 5,773
- coeficientul de flambaj 𝜑𝑐 pentru 𝜆 ≤ 70:
𝜆 2 39,4 2
𝜑с = 1 − 0,8 ∙ ൬ ൰ = 1 − 0,8 ∙ ൬ ൰ =
100 100
= 0,876;
- Aria netă necesară:
𝑁 ∙ 𝛾𝑛 200 ∙ 1,0 ∙ (10)
𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴𝑛𝑡 ≥ =
𝜑𝑐 ∙ 𝑅𝑐𝐼𝐼 0,876 ∙ 14,3
2
= 159,7 𝑐𝑚 ;
- se calculează înălțimea necesară (netă) a secțiunii:
𝐴𝑛𝑡 159,7 ∙ (102 )
ℎ𝑛𝑡 = = = 79,83 𝑚𝑚;
𝑏 200
32
 - înălțimea necesară a secțiunii brute:
ℎ = ℎ𝑛𝑡 + 2ℎ1 = 79,83 + 2 ∙ 40 = 160 𝑚𝑚;
- se adoptă ℎ conform sortimentului materialului
lemnos:
ℎ = 200 𝑚𝑚.

40

200
40
200

Figura 3.4

c) Se verifică secțiunea elementului cu dimensiunile

adoptate (fig. 3.4).
- Aria de calcul:
𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴𝑛𝑡 = 𝑏 ∙ (ℎ − 2ℎ1 ) =
= 200 ∙ (200 − 2 ∙ 40) = 24000 𝑚𝑚2 = 240 𝑐𝑚2 ;
- se calculează tensiunile:
𝑁 ∙ 𝛾𝑛 200 ∙ 1,0 ∙ (10)
𝜎= = = 9,51 𝑀𝑃𝑎;
𝜑𝑐 ∙ 𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 0,876 ∙ 240
- se compară tensiunile cu rezistența de calcul:
9,51 𝑀𝑃𝑎 < 14,3 𝑀𝑃𝑎;
- se calculează rezerva de rezistență:

33
 𝑅𝑐 − 𝜎𝑐 14,3 − 9,51
𝑘= ∙ 100% = ∙ 100% =
𝑅𝑐 14,3
= 33,5%;

Stabilitatea barei este asigurată. Dar, deoarece rezerva

de rezistență este mare 33,5% se recomandă ajustarea în
continuare a dimensiunilor secțiunii prin iterații.
9) Pentru adoptarea noii secțiuni se calculează coeficientul
de flambaj mediu între cele două valori precedente
(utilizate la calculul tensiunilor în punctele 7 și 8) ale
acestuia.
a) Se stabilesc dimensiunile secțiunii.
- Coeficientul de flambaj mediu:
𝜑𝑐1 + 𝜑𝑐2 0,483 + 0,876
𝜑𝑐 = = = 0,68
2 2
- Se determină coeficientul de zveltețe 𝜆 pentru cazul
𝜆 ≤ 70:
1 − 𝜑𝑐 1 − 0,68
𝜆 = ඨ൬ ൰ ∙ 104 = ඨ൬ ൰ ∙ 104 = 63,25
0,8 0,8
Deoarece 𝜆 obținut este mai mic ca 70, formula
corespunde cazului menționat 𝜆 ≤ 70, de aceea nu trebuie
schimbată formula.
- Raza de inerție minimă:
𝑙𝑒𝑓 2,275 ∙ (102 )
𝑖𝑚𝑖𝑛 = = = 3,597 𝑐𝑚
𝜆 63,25
- lățimea secțiunii:
𝑏𝑛𝑒𝑐 = 𝑖𝑚𝑖𝑛 ∙ 2ξ3 = 3,597 ∙ 2ξ3 = 12,46 𝑐𝑚=
= 124,6 𝑚𝑚;

34
 - se adoptă 𝑏 conform sortimentului materialului
lemnos:
𝑏 = 125 𝑚𝑚;
- aria netă necesară:
𝑁 ∙ 𝛾𝑛 200 ∙ 1,0 ∙ (10)
𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴𝑛𝑡 ≥ =
𝜑𝑐 ∙ 𝑅𝑐𝐼𝐼 0,68 ∙ 14,3
2
= 205,7 𝑐𝑚 ;
- se calculează înălțimea necesară (netă) a secțiunii:
𝐴𝑛𝑡 205,7 ∙ (102 )
ℎ𝑛𝑡 = = = 164,5 𝑚𝑚;
𝑏 125
- înălțimea necesară a secțiunii brute:
ℎ = ℎ𝑛𝑡 + 2ℎ1 = 164,5 + 2 ∙ 40 = 244,5 𝑚𝑚;
- se adoptă ℎ conform sortimentului materialului
lemnos:
ℎ = 250 𝑚𝑚;
Astfel, secțiunea adoptată are dimensiunile
125 × 250 𝑚𝑚 (fig. 3.5).
40

250
40

125

Figura 3.5
35
 b) Se verifică secțiunea elementului cu dimensiunile
adoptate (fig. 3.5).
- raza de inerție minimă:
𝑏 125
𝑖𝑚𝑖𝑛 = = = 36,08 𝑚𝑚 = 3,608 𝑐𝑚
2ξ3 2ξ3
- coeficientul de zveltețe maxim:
2
𝑙𝑒𝑓 2,275 ∙ (10 )
𝜆= = = 63,05;
𝑖𝑚𝑖𝑛 3,608
- coeficientul de flambaj 𝜑𝑐 pentru 𝜆 ≤ 70:
𝜆 2 63,05 2
𝜑с = 1 − 0,8 ∙ ൬ ൰ = 1 − 0,8 ∙ ൬ ൰ =
100 100
= 0,682;
- aria de calcul:
𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴𝑛𝑡 = 𝑏 ∙ (ℎ − 2ℎ1 ) =
= 125 ∙ (250 − 2 ∙ 40) = 21250 𝑚𝑚2 =
= 212,5 𝑐𝑚2 ;
- se calculează tensiunile:
𝑁 ∙ 𝛾𝑛 200 ∙ 1,0 ∙ (10)
𝜎= = = 13,8 𝑀𝑃𝑎;
𝜑𝑐 ∙ 𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 0,682 ∙ 212,5
- se compară tensiunile cu rezistența de calcul:
13,8 𝑀𝑃𝑎 < 14,3 𝑀𝑃𝑎;
- se calculează rezerva de rezistență:
𝑅𝑐 − 𝜎𝑐 14,3 − 13,8
𝑘= ∙ 100% = ∙ 100% =
𝑅𝑐 14,3
= 3,5%;
Stabilitatea barei este asigurată.

36
3.3. Aplicație: Determinarea capacității portante a
elementului, cu secțiune simplă,
comprimat axial
Condiția
Să se determine capacitatea portantă a elementului
realizat din lemn rotund, cu diametrul capătului de jos
200 𝑚𝑚. Lungimea elementului este de 4 𝑚. La distanța de
1 𝑚 de la capătul de jos este realizată o gaură dreptunghiulară
de montaj, cu dimensiunile 40 × 80 𝑚𝑚 (fig. 3.7).
Capătul de jos al elementului este încastrat, iar capătul
de sus - articulat.
Elementul este realizat din cedru siberian sortul 2, se
exploatează în condițiile unei umidități 60%, la temperatură
mai mică de +35℃.
Coeficientul de fiabilitate pentru importanță 𝛾𝑛 = 1,0.

Rezolvare – schema 3.6 [7]

Algoritm de calcul 3.3
START

𝐷𝑗 , 𝑙, 𝑥1 , 𝑥2 , ℎ1 , 𝛾𝑛
𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑐𝐼𝐼) , 𝑚𝑠𝑝

𝑅𝑐𝐼𝐼 = 𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑐𝐼𝐼) ∙ 𝑚𝑠𝑝

∙𝑚

𝐷1 = 𝐷𝑗 − 0,008 ∙ 𝑥1

𝜋 ∙ 𝐷1 2
𝐴1−1
𝑐𝑎𝑙𝑐 =
4

37
 Algoritm de calcul 3.3 (continuare - 1)

𝐷2 = 𝐷𝑗 − 0,008 ∙ 𝑥2

𝜋 ∙ 𝐷2 2
𝐴2−2
𝑏𝑟𝑢𝑡 =
4

𝐴2−2
𝑠𝑙 = 𝐷2 ∙ ℎ1

2−2 2−2
𝐴2−2
𝑛𝑡 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴𝑠𝑙

𝐴𝑠𝑙 Nu 4
100% ∙ ≤ 25% 𝐴2−2
𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴𝑛𝑡
𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 3
Da
𝐴2−2 2−2
𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡

Nu
𝐴1−1 2−2
𝑐𝑎𝑙𝑐 < 𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴2−2
𝑐𝑎𝑙𝑐

Da
𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴1−1
𝑐𝑎𝑙𝑐

𝑙𝑒𝑓 = 𝑙 ∙ 𝜇𝑟𝑒𝑑

38
 Algoritm de calcul 3.3 (continuare - 2)

𝐷1
𝑖𝑥 =
4

𝑙𝑒𝑓
𝜆=
𝑖𝑥

Nu
𝜆 ≤ 70
Da

𝜆 2 3000
𝜑с = 1 − 0,8 ∙ ൬ ൰ 𝜑с =
100 𝜆2

𝜑𝑐 ∙ 𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 ∙ 𝑅𝑐𝐼𝐼
𝑁≤
𝛾𝑛

STOP

39
 N

1-1 2-2

1 1
l

2 2
D1 D2

Figura 3.7

1) Date inițiale
- cedru siberian, sortul 1;
- temperatura de exploatare 𝑡 < +35℃;
- umiditatea aerului 𝜑 = 60%;
- lungimea elementului este 𝑙 = 4 𝑚;
- dimensiunile secțiunii: diametrul secțiunii de jos 𝐷𝑗 =
200 𝑚𝑚;

40
 - dimensiunile slăbirilor: gaură de montaj ℎ1 =
40 𝑚𝑚;
- pentru bara cu un capăt rigid și altul articulat,
coeficientul de reducere a lungimii 𝜇𝑟𝑒𝑑 = 0,8;
- coeficientul de fiabilitate după importanță:
𝛾𝑛 = 1,0;
- se determină rezistența de calcul a lemnului de pin,
sortul 2:
𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑐𝐼𝐼) = 16 𝑀𝑃𝑎 ;
- pentru cedru siberian coeficientul 𝑚𝑠𝑝 = 0,9;
2) Se determină rezistența de calcul a lemnului:
𝑅𝑐𝐼𝐼 = 𝑅𝑡𝑎𝑏(𝑐𝐼𝐼) ∙ 𝑚𝑠𝑝 = 16 ∙ 0,9 = 14,4 𝑀𝑃𝑎;
3) Se determină secțiunea de calcul a elementului și aria
acesteia.
Elementele comprimate realizare din lemn rotund, cu
păstrarea conicității naturale, se calculează după secțiunea de
la mijlocul lungimii elementului (relația 3.3, fig. 3.4 [7]).
În cazul dat, deoarece elementul este slăbit de o gaură
de montaj, secțiunea de calcul va fi acea secțiune care va avea
aria de calcul mai mică.
- Aria de calcul a secțiunii de mijloc:
• diametrul secțiunii de mijloc:
𝐷1 = 𝐷𝑗 − 0,008 ∙ 𝑥1 =
= 200 ∙ (10−3 ) − 0,008 ∙ 2 = 0,184 𝑚 =
= 184 𝑚𝑚;
• aria secțiunii de mijloc:
𝜋 ∙ 𝐷1 2
𝐴1−1
𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴1−1
𝑏𝑟𝑢𝑡 = =
4

41
 3,14 ∙ 1842 ∙ (10−2 )
= = 265,67 𝑐𝑚2 ;
4
- Aria secțiunii slăbite:
• diametrul brut al secțiunii slăbite:
𝐷2 = 𝐷𝑗 − 0,008 ∙ 𝑥2 =
= 200 ∙ (10−3 ) − 0,008 ∙ 1 = 0,192 𝑚 =
= 192 𝑚𝑚;
• aria brută a secțiunii slăbite:
𝜋 ∙ 𝐷2 2 3,14 ∙ 1922 ∙ (10−2 )
𝐴2−2
𝑏𝑟𝑢𝑡 = = =
4 4
= 289,38 𝑐𝑚2 ;
• aria slăbirilor:
𝐴2−2 −2
𝑠𝑙 = 𝐷2 ∙ ℎ1 = 192 ∙ 40 ∙ (10 ) =
= 76,8 𝑐𝑚2 ;
• aria netă a secțiunii slăbite:
2−2 2−2
𝐴2−2
𝑛𝑡 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 − 𝐴𝑠𝑙 = 289,38 − 76,8 =
= 212,58 𝑐𝑚2 ;
- Aria de calcul a secțiunii slăbite:
• Cota slăbirilor din aria brută:
𝐴2−2
𝑠𝑙 76,8
2−2 ∙ 100% = 289,38 ∙ 100% =
𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡
= 26,5% > 25%;
• aria de calcul:
4 2−2 4
𝐴2−2 2
𝑐𝑎𝑙𝑐 = ∙ 𝐴𝑛𝑡 = ∙ 212,58 = 283,44 𝑐𝑚 ;
3 3
- Aria secțiunii de calcul a elementului:
Deoarece 𝐴1−1 2−2
𝑐𝑎𝑙𝑐 < 𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 ,
42
 𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝐴1−1 2
𝑐𝑎𝑙𝑐 = 265,67 𝑐𝑚 ;

4) Se determină capacitatea portantă a elementului:

- Se determină lungimea de calcul:
𝑙𝑒𝑓 = 𝑙 ∙ 𝜇𝑟𝑒𝑑 = 4 ∙ 0,8 = 3,2 𝑚;
- raza de inerție minimă a secțiunii (tab. 3.1 [7]):
𝐷1 18,4
𝑖𝑥 = 𝑖𝑦 = = = 4,6 𝑐𝑚;
4 4
- flexibilitatea maximă va fi:

𝑙𝑒𝑓 3,2 ∙ (102 )

𝜆= = = 69,6;
𝑖𝑥 4,6
- coeficientul de flambaj 𝜑𝑐 pentru 𝜆 ≤ 70:
𝜆 2 69,6 2
𝜑с = 1 − 0,8 ∙ ൬ ൰ = 1 − 0,8 ∙ ൬ ൰ =
100 100
= 0,612;
- capacitatea portantă a elementului:
𝜑𝑐 ∙ 𝐴𝑐𝑎𝑙𝑐 ∙ 𝑅𝑐𝐼𝐼 0,612 ∙ 265,67 ∙ 14,4
𝑁≤ = =
𝛾𝑛 1,0 ∙ (10)
= 234 𝑘𝑁.

43
 Bibliografie

1. NCM F.05.01 – 2007 Proiectarea construcțiilor din

lemn. Chișinău * 2008
2. СНиП 2.01.07-85. Нагрузки и воздействия/
Госстрой СССР
3. MARUSCIAC, D. Construcții moderne din lemn.
București. Editura Tehnică, 1997.
4. NCM E.02.02:2016 Fiabilitatea în construcții.
Fiabilitatea elementelor de construcții și terenurilor
de fundații. Principii de bază. Chișinău 2016
5. ГОСТ 24454-80 Пиломатериалы хвойных пород.
Размеры
6. https://promzn.ru/derevoobrabotka/sortament-
pilomaterialov.html (08.08.2019)
7. ȚIBICHI, V.; TARANENCO, A. Construcții din
lemn. Elemente solicitate axial. Principii de calcul.
Chișinău. Editura Tehnica-UTM, 2019.
8. TURCULEŢ, M. Noțiuni, termeni şi definiții pentru
construcții de lemn. Chișinău: Tehnica UTM, 2015,
196 p

44