UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE

EFECTUL DOPPLER

Student : Stancu Florin

Specializare : TCM
Grupa: 123

1
1. Introducere

In fizica nucleara prin efect Doppler se intelege fenomenul de largire a rezonantelor sectiunilor
eficace datorita miscarilor termice a nucleelor.In fizica reactorilor prin efect Doppler se intelege
variatia reactivitatii cu cresterea temperaturii, datorita descresterii autoecranarii rezonantelor cand
temperatura creste.
In final, variatia de reactivitate este determinata tot de largimea rezonantelor cu cresterea
temperaturii mediului.

2. Calculul coeficientului Doppler

 D
Coeficientul Doppler al reactivitatii, , se defineste ca variatia de reactivitate datorata variatiei
T
temperaturii cu o unitate:
 D   (T , T  T )
 , T  1 , (1)
T T
1  1 1 
    , T  1 . (2)
T  k ef (T ) k ef (T  T ) 
Izotopii fisili U 235 si Pu 235 au contributie pozitiva la coeficientul Doppler, iar U 238 are
contributie negativa.
Pentru calculul variatiei de reactivitate  (T1 , T2 ) ,  T1  T , T2  T  T  se poate folosi
metoda directa sau metoda perturbatiei.
Metoda directa - Metoda directa consta in efectuarea a doua calcule succesive de k ef , unul cu
 
sectiunile eficace multigrup la o temperatura T2 T2  T1 , folosind una din aproximatiile ecuatiei
Boltzman : transport, difuzie, mod fundamental.Problema importanta o constituie modul de calcul al
sectiunilor eficace multigrup dependente de temperatura, tinand cont ca in ele intervin sectiunile de
rezonanta largite Doppler si spectrul de neutroni afectat de aceste rezonante.
Una din posibilitatilede calcul al sectiunilor dependente de temperatura este folosirea factorilor

de autoecranare a rezonantelor.Cunoscand acesti factori si sectiunile la dilutie infinita,

sectiunileeficace pentru grupul g, reactia x , izotopul i si temperatura T se scriu:
 xgi  ip , T   f xgi  T  xgi  ip    . (3)
Efectuand calculele cu cele doua seturide sectiuni se deduc k ef  T1  , k ef  T2  si rezulta variatia de
reactivitate:
1 1
  (T1 , T2 )   (4)
k ef (T1 ) k ef (T2 )
Metoda perturbatiei - Consideram un reactor rapid cu zona activa omogena si avand volumul V.
Presupunem initial reactorul in stare critica, deci k ef  1. Introducand o perturbatie prin cresterea
temperaturii, coeficientul de multiplicare va suferi o variatie data de relatia:

 
G G
 gj  D gj Agj   aj B ggj    g  g ' ( B ggj '  B ggj ) +    f 
j j j
g' B ggj '
g
g ' g 1 g ' 1
(5) si se poate scrie

2
  k 
G
  (T1 , T2 )  k ef  ef 
g 1 g

1 G 
IS
  D   g g  g  dV   a   g  g  dV 

g 1 V V

   
G
   
g ' g 1
gg ' g

g'   g dV 
V
G
+   fg g' g  g '  dV . (6)
g '1 V
unde s-a considerat ca  nu se modifica cu variatia de temperatura.Expresia
D g   g  dV este in general mica deoarece distributiile de flux direct si adjunct in

g
V
domeniul energetic interesant pentru efectul Doppler este aproximativ constant cu energia, ceea ce
face ca si termenul de incetinire sa poata fi neglijat.
Tinand cont de normalizarea productiei si importanta neutronilor pe intreg reactorul, adica
G G

   g  g  (  f ) g '  g ' dV  1 (7)


IS 
V g 1 g 1

si de aproximatiile de mai sus, relatia (6) devine

G

k ef     ag   g  g dV +
V
g 1
G
  fg   g '   g  g ' dV
V
 (8)
g ' 1

Variatiile   xg , se pot calcula cu ajutorul sectiunilor eficace (3), obtinandu-se


 ip , T2    xgi  ip , T1 
NE
  xg   N i  xg
i

i 1
(9)
unde N i este concentratia izotopului i , NE este numarul de elemente din compozitia reactorului
si x  absorbtie, fisiune.
Un calcul complet de perturbatie foloseste ecuatia (6) in care D g si  Sg ' g depind de
temperatura prin intermediul sectiunii de transport si respectiv sectiunii de imprastiere elastica.
Coeficientul Doppler cu valoarea mai mica de 10 6 / C se considera mic.Pentru a avea un
coeficient Doppler pozitiv mare este necesar un raport N 235 / N 238 mare, ca si o fractiune mare de
neutroni in domeniul energiilor joase.Aceste cerinte sunt contradictorii deoarece o imbogatire mare
determina durificarea spectrului.Astfel reactorii rapizi nu pot avea un coeficient Doppler pozitiv mare.
Pentru a exista un coeficient Doppler negativ mare sunt necesare:
- un raport N 235 / N 238 mare;
- un spectru de neutroni moale, caracterizat prin deplasarea maximului distributiei energetice spre
energii joase.
Aceste doua conditii fiind compatibile reactorii rapizi pot avea coeficient Doppler negativ mare.
Raportul minim N 235 / N 238 pentru a avea un coeficient Doppler negativ, depinde de spectrul
neutronilor si de cmpozitia combustibilului. H. Feshbach arata ca acest raport este 1,9 in timp ce Lane
indiva valoarea 0,8 iar Bethe valoarea 1.

3. Sectiuni eficace dependente de temperatura

3
 In general, sectiunile eficace se deduc considerand nucleele in repaus.In realitate, nucleele sunt in
miscare termica, ceea ce determina largirea rezonantelor datorita efectului Doppler.
Un model simplu de calcul al sectiunilor eficace dependentede temperatura se bazeaza pe

considerarea nucleelor in miscare termica cu o distributie de viteze maxwelliana.Fie v viteza

neutronului SL si v N viteza nucleului in acelasi sistem.Viteza relativa a neutronului este
  
vr  v  v N (10)
Interactia neutron-nucleu are loc cu sectiunea eficace   E ' , cu E ' energia in SCM
corespunzatoare vitezei relative
1   2 1   2 1 2
E'  m v  vc  Am v N  vc  v r
2 2 2
(11)
mA
unde    masa redusa a neutronului,
A 1
 
 v  Av N
vc   viteza centrului de masa, A  numarul de masa al nucleului.
A 1
Datorita agitatiei termice, nucleele vor avea o distributie dupa viteze, pe care am presupus-o
maxwelliana
3
 M 2  Mv N2 
N  v N  dv N  N0    exp   dv N

(12)
 2kT   2kT 
unde N  v N  dv N este numarul de nuclee dintr-un cm 3 , care au viteza cuprinsa intre v N si
v N  dv N ; N 0 numarul total de nuclee pe cm 3 ;
M masa nucleului ; T temperatura mediului continand

nucleele; k constanta lui Boltzman.
Numarul de interactii intre un neutron de viteza v si nucleele de orice energie, in unitatea de timp
este


 v   v  N  v  dv
0
r r N N (13)

1 2
Se introduce sectiunea eficace dependenta de energia relativa E   v  in cazul nucleelor in
2 
repaus si temperatura T a mediului,   E, T  , astfel incat sa se conserve rata de interactie a
neutronului
  
v  E , T  N 0     v   v  N  v  dv
r r N Nx dv Ny dv Nz (14)
0 0 0

sau
3
  
1  M 2
  E, T      vr  vr  
v 00 0  2kT 
(15)
 Mv N2 
exp  dv Nx dv Ny dv Nz

 2kT 
Evaluarea integralei din (15) se poate simplifica tinand cont de faptul ca viteza neutronului este mare
in comparatie cu viteza nucleelor.
Daca se alege un sistem de coordonate astfel ca axa Oz sa fie paralela cu directia de miscare a
neutronilor se poate scrie
1   2 1
2 2
  2

E '    v  v N     v  v Nz   v Nx 2
 v Ny
2
 (16)

4
 2E
Raportul dintre viteza neutronului, v  si viteza cea mai probabila a nucleelor,

2kT
v NP  este mare pentru neutronii din domeniul energiilor de rezonanta.
M
De exemplu, pentru neutronii de energie E=10 eV, T=1200 K, deci kT=0,1 eV; pentru un nucleu cu
v
A=238 se obtine  10 2 .
v NP
In consecinta termenii v Nx , v Ny , pot fi neglijati in ecuatia (16) si rezulta
1
E'  v 2  vv Nz  E  2E v Nz (17)
2
Distributia dupa viteze pentru componenta v Nz se scrie
3
 
 M 2  Mv N2 
0 0  2kT 
  exp
 2kT

 dv Nx dv Ny 


1
 M 2  Mv Nz
2

  exp   (18)

 2kT   2kT 
astfel ca (15) devine
1

1  M 2
  E, T    vr   vr  
v 0  2kT 
 Mv Nz 2

exp  dv Nz (19)
 2kT 
Se introduce expresia Breit-Wigner pentru sectiunea unei reactii x cu rezonanta la E 0
x E0 2
 x  E   0 (20)
 E 4 E  E 0  2   2
se trece de la v r la E’, se inlocuieste E cu E’ in (20) si in final, extinzand limita inferioara la ,
se obtine
1
 E M 2
 x  E, T    0 x  0 
  E 2kT 

 Mv Nz 2
 2
  2kT  4 E ' E  2   2 dv Nz

exp   
0

Cu v Nz din (17) si introducand marimile

2 2
X   E ' E 0  ; Y   E  E 0  (21)
 
4 kTE 4 kTE 0
  (rezonanta ingusta)
M M

 (22)

expresia sectiunii dependente de temperatura are forma
x E0
 x  E, T    0   , Y  (23)
 E
unde

5
  1 2
exp   2  X  Y  

  4  dX
 , Y   
2   1  X 2

(24)
Parametrul  , numit largime Doppler a rezonantei, este o masura a largimii rezonantei datorita
miscarilor termice a nucleelor.
Cand se trece sectiunea (23) in sistemul laboratorului, E 0 trebuie inmultit cu (A+1)/A, iar largimea
Doppler devine
4kTE 0
 (25), unde E 0 este acum energia in sistemul laboratorului.
A
Functia Doppler    , Y  a fost mult studiata si
s-au publicat tabele continand valorile sale.

Fig.1 Largimea rezonantei cu cresterea temperaturii.

Desi forma rezonantei se schimba semnifivativ prin largirea Doppler, asa cum se vede in Fig. 1, se
poate arata ca aria de sub curba ramane consatanta adica
  x  E , T  dE  const (26)
Intr-adevar
 
x 1 
  x  E , T dE   0      , Y  , dE 
0
2
0 x
     , Y  , dY
0
(27)

de forma
si tinand cont ca


    , Y dY



obtinem
1
   E , T  dE  2 
x 0 x (28)

Intrucat contributia la integrala regiunii departate de maxim este mica, s-au extins limitele la   .
Largirea rezonantei are efect asupra reactivitatii reactorului deoarece ratele de reactie neutronice,
precum si sectiunile de grup, implica produse dintre sectiunile eficace si spectru.Spectrul fiind mai

6
putin diminuat in dreptul rezonantei, largirea Doppler determina o crestere a absorbtiei de neutroni. In
calculul sectiunii de imprastiere largita Doppler intervine in plus functia
 1 2
X exp   2  X  Y  

  4  dX
  ,Y   
  1 X 2

(29)

4. Dependenta de temperatura a coeficientului Doppler

Pentru scopuri practice legate de analize de proiectare sunt necesare relatii mai simple, care sa
descrie dependenta de temperatura a coeficientului Doppler.
Astfel pentru reactorii rapizi de dimensiuni mari cu combustibil Pu-U si pentru ansamble mici cu
U 235 , s-au gasit prin fitari pe date de calcul relatiile

dk ef  300 
 C  (30), pentru reactorii cu Pu-U
dT  T 
si
3
dk ef  300  2
 0,3  10 6
  (31), pentru reactorii cu U 235 .
dT  T 

Farinnelli si ceilalti propun o relatie semiempirica

dk ef
 T 0,65 exp  a 0  a1  FVNa   a 2  FV Na 
2
 B 2 +  b0  b1V   (32)
dT
unde
- FV Na este fractiunea volumetrica a Na ;
- B 2 parametrul de material;
-V volumul zonei active, iar a 0 , a1 , a 2 , b0 , b1
se determina prin fitare pe valorile calculate, in diferite aproximatii.

5.Concluzii

Efectul Doppler este deosebit de imporant deoarece

produce un coeficient de reactivitate care contribuie la functionarea sigura a reactorilor rapizi.Acest
coeficient, promt prin natura sa, conditioneaza nu
numai comportarea tranzitorie a rectorului in
caz de accident, ci introduce anumite limite in
proiectul conceptual al reactorilor rapizi.
Pe masura ce dimensiunile reactorilor rapizi cresc
va creste si importanta efectului Doppler, deoarece
maximul distributiei spectrale se deplaseaza spre
energii mai joase, in domeniul rezonantelor separate

7
8
 BIBLIOGRAFIE
1. R.B. Nicholson, E.A. Fischer, The Doppler Effect in Fast Reactors, Advances in Nucl. Sc. And
Eng. Vol 4, Academic Press ,1968.
2. H.A.Bethe, Doppler Effect in Fast Reactors, USAEC report APD-119 ,1957
3. V.Farinnelli et. al.,Energia Nucleare,13,8,409-414, 1966
4. H.Humel, D. Okrent, Reactivity Coeffcients in Large Fast Power Reactors A.N.S. , 1970.

CUPRINS

9
Introducere ..................................................................................pag 1
Calculul coeficentului Doppler....................................................pag 1
Sectiuni eficace dependente de temperatura................................pag 3
Dependenta de temperatura a coeficientului Doppler.................pag 7
Concluzii......................................................................................pag 7
Bibliografie..................................................................................pag 9

10