TERMOHIDRAULICA REACTORILOR

NUCLEARI
curs 5
Daniel Dupleac
Note curs
 Curgerea bifazica

• Parametrii ce descriu curgerea bifazica

• Definiţia parametrilor ce descriu curgerea bifazică este strâns legată de
tehnica de măsură (ce pot măsura) şi de modelarea matematică a curgerii.
• O categorie de senzori locali sunt proiectaţi să realizeze un semnal de
ieşire care să indice prezenţa fiecărei faze în timp.
• Sensorii locali se bazeaza pe:
– impedanta electrica : pt siteme apoase lichid-gaz – senzori conductivi –
diferente intre conductivitatea fazei lichide si cea gazoase
– principii optice – indice de reflectie si refractie diferit intre cele doua
faze
• Ideal unui astfel de senzor ar trebui să-i corespundă o funcţie binară.
Astfel, dacă o fază k este prezentă într-un punct , atunci se poate defini
funcţia densităţii de fază, , ca fiind:

 1 daca punctul x  fazei k
 k ( x, t )   
0 daca punctul x  fazei k

• In practica exista o intarziere a timpului de raspuns fata de o bula datorita

timpului necesar pentru indepartarea lichidului de pe senzor

• Metode nelocale: absortia de raze x sau g, absorbtie de neutroni

• Datorită caracterului fluctuant al acestui tip de curgere, modelele matematice
utilizează parametri mediaţi în timp şi/sau spaţiu. Operatorii de mediere sunt:
– Operatori de mediere spaţială: unele instrumente de măsură sunt
realizate astfel încât semnalul de ieşire să fie proporţional cu valoarea
instantanee a mărimii fizice măsurate dar mediată spaţial.
• Mediere peste volumul total de fluid bifazic

• Mediere peste volumul ocupat de una din faze

• Mediere peste aria de curgere

• Mediere peste aria de curgere ocupata de una din faze

 – Operatori de mediere locală în timp : necesitatea acestui operator

provine din faptul că cele două faze pot trece intermitent prin punctul x
Putem defini doi operatori diferiţi de mediere locală în timp pentru
variabila f în intervalul de timp considerat, :

Alegerea intervalului de timp pentru mediere :[T] să fie destul de

mare în comparaţie cu fluctuaţiile datorate turbulenţei, dar suficient
de mic faţă de fluctuaţiile globale ale curgerii.

• Operatorii de mediere spatiala si cei in timp sunt comutativi (cand aplicam

ambii operatori nu conteaza ordinea medierii)
• În particular pentru funcţiei densităţii de fază

• si pot diferi in mod semnificativ in functie de regimul de curgere

• Fractia instantanee de goluri (fractia volumetrica de vapori)

• daca volumul este reprezentat de o felie subtire de conducta (deci de o

lungime Dz foarte mica) fractiile volumetrice pot fi exprimate in functie de
aria ocupa de faza respectiva
• Avem urmatoarele relatii
• Titlul static: fractia masica a vaporilor dintr-un volum dat

• sau introducand densitatile instantanee ale fazelor mediate peste volum

• si sunt marimile date de tabelele cu proprietati termodinamice

• Densitatea instantanee a amestecului mediata peste volum

• deducem ca
• Debitul masic instantaneu al fazei

• sau

• de asemenea

• Debitul total
• Titlul fluidului in curgere (simplu titlul)

• Fluxul masic instantaneu pe unitatea de suprafata

• Debitul volumetric instantaneu

• sau
• Fluxurile volumetrice instantaneu

• Fluxul volumetric pentru fiecare faza sau viteza aparenta a fazei

respective

• => viteza aparenta are o valoare mai mica sau egala cu viteza fazei

• Titlul volumetric
• Titlul la echilibru termodinamic - fractia masica de vapori dintr-un
amestec bifazic in conditii de echilibru termodinamic

• avem

• Sunt deasemenea definite o serie de marimi pentru fluidul in curgere:

• Entalpia dinamica a fluidului

• Titlul dinamic la echilibru termodinamic daca

• Este practic imposibil să se măsoare cu acurateţe titlul unui amestec apă-
abur în curgere atunci când are loc o schimbare de fază, astfel încât in
multe corelatii cel mai adesea este utilizat titlu la echilibru termodinamic.
• Acest lucru implică următoarea procedură: se consideră o expansiune
adiabată a unui lichid aflat aproape de saturaţie dar subrăcit la intrare într-
o conductă orizontală de secţiune constantă. În curgere staţionară, ecuaţia
de conservare a energiei pentru amestec este:

d   vG2   v L2 
G vG  hG    (1   )  L v L  hL    0
dz   2   2 

• Integrând ecuaţia între intrare (lichid subrăcit) şi ieşire, obţinem:

 v 2 L ,i   v 2 G ,e   v 2 L ,e 
 L,i v L,i  hL,i     e,  G ,e vG ,e  hG ,e    1   e  L ,e v L,e  hL ,e  
 2   2   2 

• cum AG ,e WG ,e WL , e AL ,e
e  , vG , e  , vG , e  , 1e 
A  G ,e AG ,e  L,e AL ,e A
• si
W
 L ,i u L ,i  W  WL,i  WG ,e  WL,e
A
 W  u L2,i  WG ,e


 hG ,e 
u G2 ,e  WL ,e


 hL ,e 
u L2,e 

hL ,i 
A  2  A  2  A  2 
 

WG
• cum x
W

• obtinem
1
2
1
2

hL  pi , Ti   u L2,i  xe hG  pe , TG ,e   1  xe hL  pe , TL,e   xe uG2 ,e  1  xe u L2,e 
• deci
hL  pi , Ti   hL  pe , TL ,e   
1 2
2

u L ,i  u L2,e
xe 

hG  pe , TG ,e   hL  p e , TL ,e   u G2 ,e  u L2,e
1
2


• Introducând diferenţa dintre valoarea reală a entalpiei şi valoarea la

saturaţie:
DhL  hL  p , TL   hL ( p)
sat

DhG  hG  p , TG   hGsat ( p)

• si
hLG  hGsat  hLsat
• Rescriem relatia precedenta:

hL  pi , Ti   h Lsat  pe   DhL ,e 
1 2
2

v L ,i  v L2,e 
xe 
hLG  pe   DhG ,e  DhL ,e 
1 2
2

vG ,e  v L2,e 

• Pentru a obtine titlul la echilibru termodinamic

hL  pi , Ti   hLsat  pe 
xech ,e 
hLG  pe 

• trebuie sa facem urmatoarele trei ipoteze

1. nu există nici o diferenţă între temperatura fluidului şi temperatura sa de
saturaţie: TL  TG  Tsat  DhL,e  0 si DhG,e  0
2. vitezele fazelor sunt egale: v L,e  vG ,e
3. neglijăm termenii ce rezultă din variaţia energiei cinetice pe unitatea de
masă: v L2,i  v L2,e
• Densitatea dinamica

• Viteza fazei

• avem
• Viteza centrului de masa

• Raportul de alunecare

• Viteza relativa

• Raportul de alunecare este o marime 1D definita numai cand vl ≠ 0, pe

cand viteza relativa poate fi extisa la curgerile (formulare vectoriala) fara
nici o limitare.
• Viteza de deriva (drift): viteza relativă a fazei faţă de un plan
perpendicular pe axa de curgere care se mişcă cu o viteză egală cu
viteza aparenta a amestecului
• Fluxul de deriva (drift) :

• Din motive de continuitate

• Relatii intre diferite marimi

Interfata lichid-vapori
• Cele doua faze sunt separate printr-o interfata care constituie suprafata de
discontinuitate a proprietatilor fizice pe parcursul curgerii

• In cazul a dua fluide acesta interfata este deformabila

– => este imposibila o descriere fina a curgerii in regim turbulent

• Geometria nu este cunoscuta apriori: face parte din solutie

• Din avest motiv ne multumim in general cu o descriere macroscopica a

curgerii bifazice
– Modele, mai mult sau mai putin simplificate, pentru curgerea bifazica
• In curgerea bifazica, fractia volumetrica nu este suficienta pentru a descrie
topologia, structura, regimul de curgere, etc
• Suplimentar se defineste aria interfetei (concentratia) aint, aria interfetei
lichid-vapori pe unitatea de volum (m-1).
• aria interfetei este utilizata la determinarea termenilor de transfer la
interfata (masa, impuls, energie) => orice termen la interfata se poate
defini ca produsul dintre aint si un potential responsabil de efect
• In general, aria interfetei este obtinuta din ecuatia de transport :

• Unde vi reprezinta viteza la interfata iar termenul sursa, Sint , tine cont de
fenomenul de nucleatie, de ruperea bulelor, coalescenta, condensare…
Regimuri de curgere
• Regim de curgere = termenul utilizat pentru a descrie modul in care fazele
sunt distribuite in volum
• Propietatile principale ale curgerii depind de regimul de curgere
• Acesta este functie de: geometrie, inclinatie, natura fluidului, fractia de
vapori, presiune…
• Regimul de curgere este parte a solutiei ecuatiilor curgerii, insa:
– Din punct de vedere practic, deoarece regimurile de curgere permit
obtinerea relatiilor de inchidere a ecuatiilor curgerii (transferul de
caldura si frecarea la interfata si la perete) problema este rezolvata
prin prezicerea regimului de curgere predominat
• Sunt modele fenomenologice ce incearca sa reflecte evidenta
experimentala
• Harta regimurilor de curgere
• Cum determin regimul de curgere?
=> reducerea diferitelor regimuri de curgere la parametri identificabili ai
fluidului => harta regimurilor de curgere

• Variabile adimensionale care definesc regiuni intr-un plan bidimensional,

fiecare regiune definind un regim de curgere si permite trecerea de la un
regim la altul
=> pentru un anumit set de parametrii harta determina regimul de
curgere corespunzator

• Sunt multe incercari de definire a hartii – dificil de generalizat

• Sunt 11 variabile fizice relevante: vitezele aparente, densitati, viscozitati,

tensiunea superficiala, geometria canalului (diametru, rugozitatea,
inclinarea) si acceleratia gravitationala
• Pentru curgerea orizontala in componentele PHT, in special in fasciculele
de combustibil, este recomandata utilizarea hartii propuse de Taitel si
Dukler

• Taitel si Dukler identifica 5 regimuri in curgere orizontala:

– neted stratificat (stratified smooth)

– ondulat stratificat (stratified wavy)
– inelar (annular)
– intermitent (plug and slug)
– bule dispersate (dispersed buble)

• Harta a fost realizata pentru curgere adiabata insa Wattelet a aratat ca

poate fi aplicata cu succes si pentru curgerea diabata
Tranzitia de la un regim de curgere la alt regim de curgere in modelul Taitel si Dukler

instabilitatea Kelvin-Helmholz
• Presupune curgerea stratificata ca fiind regimul de curgere fundamental – celelalte
regimuri se dezvolta datorita instabilitatilor care apar in curgerea stratificata

• Regimurile de curgere separata (stratificat sau inelar) pot deveni instabile cind la interfata
dintre cele doua faze incep sa se formeze valuri (unde)

• Cind ampltudinea valurilor incepe sa creasca in final se va ajunge la un nou regim de

curgere (in general un regim de curgere intermitent plug sau slug)

• => pentru a analiza tranzitia de la un regim separat de curgere este necesar sa analizam
cresterea potentiala a amplitudinii valurilor la interfata dintre faze (teoria dezvoltata de
Kelvin si Helmholtz – fenomenul denumit instabilitate Kelvin-Helmholtz )
• Acesta clasa de instabilitate este generata de actiunea a cel putin 2 din
urmatoarele 3 forte:

1. Flotabilitatea (forta lui Arhimede): forta datorata gravitatiei si proportionala

cu diferenta de densitate dintre cele doua fluide - gl3Δρ cu Δρ = ρ1 − ρ2 si l
este dimensiunea tipica a undei. Aceasta forta poate fi stabilizatoare sau
destabilizatoare depinzind de sensul de actiune al gravitatiei, g, relativ la
cele doua fluide. In curgerea orizontala, unde fluidul de deasupra are
densitatea mai mica aceasta forta este stabilizatoare. Cind situatia se
inverseaza, aceasta forta este destabilizatoare iar instabilitatea se numeste
Rayleigh-Taylor.(in curgerea verticala –curgere verticala inelara- rolul fortei
de flotabilitate este mai putin clar)

2. Forta de tensiune superficiala, caracterizata de sl, => este intotdeauna

stabilizatoare.

3. Forta datorita efectului Bernoulli – modificarea presiunii ce actioneaza la

interfata datorita modificarii vitezei din cauza deplasarii suprafetei (a in fig).
– Daca deplasarea pct A din fig. duce la cresterea vitezei locale a fluidului
1 si o descrestere a vitezei locale a fluidului 2 va rezulta o diferenta de
presiune in punctul A ceea ce va creste amplitudinea deplasarii, a. Forta
Bernoulli depinde de viteza relativa dintre cele doua fluide Δu = u1 − u2,
si este caracterizata de ρ(Δu)2l2 , unde ρ si l reprezinta densitatea si
lungimea caracteristica a curgerii.
• Tranzitia de la un regim de curgere la alt regim de curgere in modelul
Taitel si Dukler

• stratified-slug

– Tranzitia are loc la aparitia instabilitatii Kelvin-Helmholz. In general aceastei

tranzitii ii este asociata cele mai multe incertitudini.

• slug-annular

– Tranzitia are loc daca nivelul de echilibru al lichidului la aparitia instabilitatii

Kelvin-Helmholz este mai mic decit jumatate din diametrul canalului de
curgere.

• slug-dispersed

– Tranzitia este descrisa de capacitatea turbulentei fazei lichide de a mentine in

suspensie bulele de vapori. Cind bulele de vapori nu mai pot fi mentinute in
suspensie, bulele se aglomereaza formind pungi de vapori
Deducerea regimurilor de curgere orizontala Taitel si Dukler - conservarea impulsului

scriem ecuatia Bernoulli pentru vapori

 faza lichida este considerata in repaus

 pentru ca amplitudinea undei sa creasca

 din ecuatia de continuitate

 dar => deci putem scrie

 din 4 si 5

 Taitel considera ca fiind echivalent cu

 deci ca amplitudinea undei sa creasca

 unde

TRANZITIA CURGERE STRATIFICATA - NESTRATIFICATA

 vom folosi variabile adimensionale,

impartind variabilele la scala respectiva
de lungime, arie si viteza

 rezulta

 unde

 deci instabilitatea
Kelvin-Helmholz
apare daca
Toti parametrii adimensionali pot fi exprimati numai in functie de hL
 TRANZITIA CURGERE INTERMITENTA - INELARA

 daca parametrii curgerii sunt de asa natura incit sa apara instabilitatea curgerii stratificate
atunci regimul de curgere va fi fie inelar fie intermitent

Taitel si Dukler postuleaza ca daca instabilitatea va declansa curgerea intermitenta

altfel se stabileste curgerea inelara

 TRANZITIA SLUG- DISPERSED BUBBLE

 daca efortul de forfecare al fazei lichide are o valoare ridicata => bulele de dimensiuni mari
sunt farimitate si curgerea devine dispersa

pe de alta parte daca flotabilitatea bulelor este ridicata vor fi favorizate bulele de
dimensiuni mari

Taitel si Dukler postuleaza ca daca forta de flotabilitate pe unitatea de lungime este mai
mare decit forta de forfecare pe unitatea de lungime atunci se va stabili curgerea
intermitenta. Altfel se va exista curgere dispersa cu bule

 forta de flotabilitate pe unitatea de lungime

 forta de forfecare pe unitatea de lungime

 efortul de forfecare este

Pentru existenta curgerii disperse

 folosind variabile adimensionale

 unde

TRANZITIA STRATIFIED- WAVY STRATIFIED

 s-a observat ca inainte de a se produce instabilitatea Kelvin-Helmholz apar valuri mici care
sunt stabile

 Jefferey a dedus un criteriu pentru aparitia acestor valuri

unde c este viteza undei, s un coeficient cu valori intre 0.01 si 0.03

Taitel si Dukler argumenteaza ca iar pentru a obtine rezultate satisfacatoare

recomanda
  deci pentru formarea valurilor e necesar ca

 folosind variabile adimensionale

sau
 unde
 Cum calculez regimul de curgere ?

 Pentru un debit, geometrie a sistemului si proprietati ale fluidului date

Calculez
Prin calcul iterativ se afla
pentru geometrie orizontala

Calculez
i. Verifica daca punctul (Fr+,X ) este deasupra sau dedesubtul curbei A
ii. Daca punctul este dedesubtul curbei A mergi la iii. Altfel verifica daca X este mai
mare sau nu decat 1.6. daca X este mic decat 1.6 regimul este inelar. Daca este
mai mare, verifica punctul (T+,X) daca este deasupra sau dedesubtul curbei D.
Deasupra curbei D regimul este cu bule disperse, dedesubtul curbei D regimul
este intermitent
iii. Verifica daca punctul (K+, X ) este deasupra sau dedesubtul curbei C. Deasupra
curbei C regimul este ondulat stratificat, altfel este neted stratificat.
 Deducerea regimurilor de curgere verticala Taitel si Dukler

 bazata pe observatii experimentale

uzual regimurile de curgere sunt reprezentate intr-un plan

 se presupune ca urmatoarele variabile descriu regimurile de curgere

TRANZITIA BUBBLY- SLUG

 pentru o curgere complet dezvoltata raportul de alunecare este constant

pentru un sistem in care faza lichida este stationara, viteza finala pe care o ating bulele de
vapori, bubble rise velocity, este

 daca consideram si viteza fazei lichide

 avem
 din 1 ,2 si 3

 Taitel si Dukler argumenteaza ca

frecventa de coliziune a bulelor cind
 bulele isi schimba directia si fuzioneaza cind

 inlocuind in 4

ecuatia 5 este liniara, dar in coordonate logaritmice nu mai este

s-a observat ca in conducte de diametre foarte mici, nu se observa curgerea cu bule

Taitel si Dukler rationeaza astfel

viteza bulelor Taylor (bule de dimensiuni mari) este data de relatia
daca viteza de crestere a bulelor este mai mare decit viteza bulelor Taylor atunci
bulele cresc si fuzioneaza intr-o bula Taylor
 deci conditia ca sa nu existe bubbly flow
 TRANZITIA BUBBLE- DISPERSED BUBBLE

 la fel ca in curgere orizontala, daca faza lichida are un effort mde forfecare mare, bulele
mari sunt rupte in bule mai mici, gravitatia neavind nici un rol in acest caz

Taitel si Dukler urmeaza analiza lui Hinze, care a analizat dezvoltarea bulelor in curgerea
agitata si a aratat ca diametrul maxim al bulelor este

unde este energia disipata pe unitatea de masa,

 rata de disipare poate fi dedusa astfel

cu

mai departe, daca bulele sunt prea mici ele nu fuzioneaza. Brodkey a aratat ca diametrul
critic pentru care fuziunea bulelor are loc este dat de

Taitel considera conditia de existenta a bulelor izolate

 inlocuind expresiile obtinute

Kazimi si Todreas considera valoarea 4.72 pentru membrul drept al ec. 7

Barnea modifica aceasta valoare la

TRANZITIA DISPERSED BUBBLE - SLUG

 daca vrem sa punem sfere intr-o retea cubica gradul maxim de ingramadire pe care-l
putem obtine este 0.52 => nu putem avea bubbly flow peste valoarea

mai mult in curgerea cu bule disperse

modelul omogen este utilizabil
 TRANZITIA SLUG - CHURN
 Taitel si Dukler considera ca churn flow apare inainte de stabilizarea slug flow

Churn flow e privit astfel ca un efect de intrare in conducta; daca lungimea de intrare e
mare atunci in intreaga conducta se dezvolta churn flow

bazinduse pe numeroase considerente empirice stabilesc o relatie pentru lungimea de

intrare

Deci linia de tranzitie este proportionala cu 1/D.

TRANZITIA LA CURGEREA INELARA
 Taitel si Dukler propune inceperea curgerii inelare atunci
cind forta de rezistenta la inaintare depaseste greutatea
fragmentelor de picaturi

Utilizind datele lui Hinze relative la dimensiunea fragmetelor

de picaturi, folosind pentru coeficientul fortei de rezistenta
valoarea 0.44 si considerind (fractia de vapori -> 1)
obtin criteriul de tranzitie

ceea ce reprezinta o dreapta verticala in

planul
• Configuratia geometrica a unui regim de curgere bifazic este caracterizat
de o combinatie intre fractia de vid, amplasarea si concentrarea ariei de
separare dintre faze.

• In mod traditional, hartile regimurilor de curgere au fost construite pe

baza vitezelor superficiale ale fazelor, care insa nu definesc in mod unic un
regim de curgere.

• Ishii si Mishima concluzioneaza ca in timp ce descrierea bazata pe vitezele

superficiale descriu adecvat regimurile de curgere bifazica pentru o
curgere stationara dezvoltata, acest lucru nu este adecvat pentru cazul
regimurilor tranzitorii. Ei recomanda un parametru geometric direct, cum
ar fi fractia de vid, pentru cazul in care curgerea este nestationara

• => codurile de calcul in general utilizeaza fractia de vid pentru a

caracteriza regimurile de curgere bifazice.

• Taitel si Dukler au dezvoltat un model bazat pe considerente teoretice,

chiar daca folosesc citeodata ipoteze neprobate, in care fractia de vid este
utilizata la descrierea tuturor tranzitiilor dintre regimuri.
curgere verticala curgere orizontala