Precizări:

1. In scopul înțelegerii cât mai bune a acestei lecții, vă rog să recapitulați formulele esențiale din următoarele teme:
- Mișcări mecanice;
- Energia mecanică;
- Reprezentarea grafică a funcțiilor de gr. I și respectiv a funcțiilor de gradul II;
- Rezolvarea ecuațiilor de gr. I și respectiv a ecuațiilor de gr. II;
- Rezolvarea inecuațiilor de gr. I și respectiv a inecuațiilor de gr. II.
2. În această lecție vom prezenta un model de rezolvare pentru probleme de aruncare pe verticală, în câmp gravitațional uniform;
3. În manualul școlar aveți alte rezolvări precum și probleme propuse spre rezolvare;
4. Pentru studiu individual, folosiți cât mai mult manualul școlar și auxiliare didactice acreditate.

LECȚIE DE REZOLVARE DE PROBLEME / Cap. MIȘCĂRI MECANICE

Enunțul problemei

Două corpuri sunt aruncate pe verticală în sus, într-un câmp gravitațional unifom de intensitate g. Să le numim C1
și C2. C1 se lansează cu viteza v01. C2 se lansează cu viteza v02 , de pe un nivel superior, de altitudine h, cu o
întârziere T. Mișcările se raportează la o suprafață orizontală (suprafața solului). Se neglijează forțele de
rezistență la înaintarea (mișcarea) corpurilor prin aer.
Să se determine/scrie/precizeze/reprezinte:
a. Legile mișcărilor corpurilor pe axa verticală (Oy);
b. Înălțimile maxime la care ajung corpurile și duratele mișcărilor până la atingerea solului;
c. Reprezentați grafic dependențele vitezelor corpurilor de variabila t (timp) și apoi de variabila y
(coordonata poziției de pe axa Oy);
d. Expresiile energiilor cinetice, potențiale și mecanice totale ale corpurilor, în funcție de timp și apoi în
funcție de coordonata mișcării, y, și reprezentările lor grafice, pentru fiecare corp în parte;
În continuare vom considera că lansările corpurilor se fac de pe același nivel de altitudine (ex. suprafața solului).
e. Analizați (prin discuție matematică) succesiunea momentelor în care corpurile ajung la sol;
f. Determinați condițiile în care corpurile se pot întâlni în aer și stabiliți, în fiecare caz, numărul de întâlniri
posibile;
g. Determinați condițiile în care corpurile se pot întâlni în aer, în timp ce ambele corpuri urcă, apoi în timp ce
ambele corpuri coboară, apoi în timp ce unul urcă și celălat coboară;
h. Exprimați viteza relativă a corpurilor folosind formalismul analitic (cu versori);
i. Reprezentați grafic viteza relativă în funcție de t.

Rezolvare
În pasul 1 vom sintetiza datele și cerințele problemei. În cazul concret vom caracteriza stările inițiale ale corpurilor
și tipurile de mișcări pe care le vor efectua.
Corpul 1. Starea inițială și tipul mișcării

t01  0s

C1 : v01 , a1   g  const, miscare rectilinie uniform variata
 y  0m
 01
Corpul 2. Starea inițială și tipul mișcării

t02  T
  pt.t  [ 0,T )  repaus
C2 : v02 ,
 y  h  pt.t  [T ,tsol ], a2   g  const, miscare rectilinie uniform variata
 02
În pasul 2 stabilim contextul fizic la care ne referim. Aici – aruncări pe verticală, în câmp gravitațional uniform, fără
frecări. Vom aplica legile și formulele aferente. Luăm cerințele pas-cu-pas.

1/8 Autor: Prof. Titu Mastan

 Rezolvare a. Legile mișcărilor

 a2  0
 
 pt.t  [ 0,T )  repaus v2  0
  y  h
a1   g  2

  
v1  v01  g( t  t01 )  v01  gt  a2   g
 g g 2  
C1 :  S1  v01( t1 )  ( t1 )  v01t  t , C2 : 
2
v2  v02  g( t  t02 )  v02  g ( t  T )
 2 2  
 g 2  pt.t  [T ,t ]  mruv  S  v ( t )  g ( t )2  v ( t  T )  g ( t  T )2
y
 1  y  S  v t  t  sol 2 02 2
2
2 0
2

01 1 01
2
 2   g
v1  v01  2gS1  v01  2gy1 
2 2
 y2  y02  S2  h  v0 ( t  T )  2 ( t  T )
2

  2
 v2  v02  2gS2  v02  2g( y2  h )
2 2


Rezolvare b. Înălțimile maxime (hmax), duratele mișcărilor (t), momentele la care corpurile ajung la sol (t):

 v012  v022
 2 max 2g
h 
h1max  2g
 
 2  v022
v01  2 max
y  h  h  h 
 y1max  h1max  2 max
 2g  2g
C1 :  , C2 : 
t  v02 ,t  v2sol = v02  2gh
2
t  v01 ,t  t  v01
 1u g 1c 1u
g  2u g 2c
g g
 
t  2 v01 , t  t  2 v01  v02 v022  2gh v02 v022  2gh
 1 g
1sol 1
g   t 2   , t 2sol  t 2  T   T
 g g g g

Rezolvare c. Reprezentarea grafică a vitezelor

Mai întâi vom sintetiza și interpreta funcțiile care trebuie reprezentate grafic.

 v2  0  const
 pt.t  [ 0,T )  repaus 
v1  v01  gt   y2  h
C1 :  2 , C2 
:
v1  v01  2gy  pt.t  [T ,t ]  mruv v2  v02  g( t  T )
2

  2
v2  v02  2g( y  h )
2sol 2


Să interpretăm aceste funcții. Observăm că v1 în funcție de t este o funcție de gradul I, pe întregul domeniu de
definiție t  [0,t1sol ] . V1 în funcție de y este o funcție mai complicată. Dar y în funcție de v1 este o funcție de
gradul II (parabolă), cu axa de simetrie Oy.
În prima fază, V2 este o funcție constantă nulă. În etapa a 2-a este o funcție de gradul I. Aceeași viteză v2 este o
constantă nulă până ce y crește la h, apoi se repetă dependența de la C1.
Cu ajutorul legilor mișcărilor, vom determina intervalele de variație ale celor două variabile astfel:

 v01  v2  0  const

t  [ 0,2 g ]  pt.t  [ 0,T ) 
   y  h  const
C1 : v1  [ v01 ,0 ]  [ 0, v01 ] , C2 : 
 pt.t  [T ,t ] v2  [ v02 ,0 ]  [ 0,  v02  2gh ]
2
 y  [ 0, y ]  [ y ,0 ]
 1max 1max
 2sol 

   y  [ h, y2 max ]  [ y2 max ,0 ]

Graficele sunt prezentate în fig. de mai jos, atât pentru C1 cât și pentru C2.

2/8 Autor: Prof. Titu Mastan

 V1 V2

V01

V02

O O
t1u t1sol t T t2u t2sol t

-V01  v022  2gh

V1 V2

V01

V02

O O
y1max y h y2max y

-V01  v022  2gh

Rezolvare d. Expresiile energiilor mecanice: cinetică, potențială și totală

  Ec2  0
 
 pt.t  [ 0,T )  E p 2  m2 gh
 2
m1v1 m1  
 Ec1  2  2 ( v01  gt )  E2  m2 gh
2

 
 E  m gh  m gy  m g( v t  g t 2 )  m2v22 m2
  c2
E   [ v02  g( t  T )] 2
 p1 1 1 1 1 1 01
 2 2

2 
2   E  m gy  m g[ h  v ( t  T )  g ( t  T )2 ]
 E  1 01  const,în timp
m v

 1  p2 2 2 2 0
2
C1 :  2 , C2 :  
 m v2 m 2 m v2  
2
m2v02
 Ec1  1 1  1 ( v01  2gy )  1 01  m1 gy  pt.t  [T ,t ]  E2  2  m2 gh  const, în timp
2 sol 
 2 2 2 
 E p1  m1 gh1  m1 gy   m2v22 m2v022
   Ec2    m2 gh  m2 gy
 m1v012   2 2
 E1  2  const,în rap. cu y   E p 2  m2 gy
 
  m2v022
 E   m2 gh  const, în raport cu y

2
2
Similar cu cazul graficelor anterioare, și aici, pentru energii, trebuie determinate intervalele de variație pentru
fiecare mărime implicată, respectiv t, y, E.

Analizând forma funcțiilor, se observă dependențe de formă liniară, parabolică și constante. Pentru o comparație
mai bună vom considera masele corpurilor egale.

3/8 Autor: Prof. Titu Mastan

 Ec1 Ep1

E1 Ep1max E1
Ec10
=Ec10

O O
t1u t1sol t t1u t1sol t

Ec2 Ep2
E2
Ec2sol E2
Ec2sol

Ec02

Ep02
=mgh

O O
T t2u t2sol t T t2u t2sol t

Ec1 Ep1

E1
Ec10
Ep1max E1
=Ec10

O O
y1max y y1max y

Ec2 Ep2
E2 E2
Ec2sol Ec2sol

Ec02 Ep02
=mgh

O O
h y2max y h y2max y

Rezolvare e. Succesiunea momentelor în care corpurile ajung la sol

În etapele anterioare s-au determinat momentele când corpurile ajung la sol. Ele au următoarele expresii:

v01 v v 2  2gh v
h  0, t1sol  2 , t2sol  02  02  T  2 02  T
g g g g

4/8 Autor: Prof. Titu Mastan

Pentru a putea face o analiză mai riguroasă, dar și în scopul folosirii raționamentelor de aici și la punctul următor,
propun reprezentarea unor momente de referință ale mișcărilor pe două axe paralele. Aceasta ne va permite o
comparare foarte clară a etapelor mișcărilor. Vom alege ca referință corpul 2. Momentele de referință ale corpului
1 vor culisa pe axa C2 și prin aceasta se vor analiza toate variantele.

C1 t01=0 t1u t1sol t

C2 t01=0 t02=T t2u t2sol t

Ca urmare, dacă:
gT
t1sol  t2 sol , v01 < v02 + , C1 ajunge primul la sol
2
gT
t1sol  t2 sol , v01  v02 + , corpurile ajung deodată la sol
2
gT
t1sol  t2 sol , v01  v02 + , C2 ajunge primul la sol
2
Rezolvare f. Numărul de întâlniri posibile
Vom pune condiția de întâlnire și vom analiza toate soluțiile reale posibile, pe etapele mișcărilor C1 și C2.
Cazul 1. Să analizăm prima variantă – întâlniri posibile înainte de plecarea corpului 2, adică în cazul t  [0,T ]
g 2 g
y1  y2 , v01t  t  h  0, t( t  v01 )  0
2 2
v01
t1  0, t2 = 2
g
Concluzie: Corpurile se pot întâlni odată la plecarea corpului 1 (inițial, ambele corpuri se află pe sol), ceea ce se
întâmplă întotdeauna, în condițiile precizate de enunț, și a doua oară numai dacă

v01 gT
t2 = 2  T , v01 
g 2
Cazul 2. Întâlniri posibile după plecarea corpului 2.

g 2 g g
h  0, y1  y2 , v01t  t  h  v02 ( t  T )  ( t  T )2  v02 ( t  T )  ( t  T )2
2 2 2
g
g v02  T
( v02  v01  gT )t  ( v02  T )T , t1  2 T
2 v02  v01  gT
Rezultă că avem o singură soluție reală, deci, din punct de vedere fizic, o singură întâlnire posibilă. Această
soluție este validă numai dacă t1 se încadrează în intervalul preconizat:
T  t1  min t1sol ,t2sol 
g g
v02  T v01  T
t1  T , 2  1, 2 0
v02  v01  gT v02  v01  gT
g
v01  T , v02  v01  gT  0
2
Cz : v01  gT  t1  min t1sol ,t2sol 
Apar, așadar, două cazuri de discutat. Pentru simplitate, vom analiza cazul în care corpul 2 ajunge primul la sol.
g
v02  T v
t1  2 T  t2sol  2 02  T
v02  v01  gT g
g
v01  v02  T
5/8 2 Autor: Prof. Titu Mastan
În concluzie: singura întâlnire din aer, după plecarea corpului 2, se poate întâmpla numai dacă sunt îndeplinite
simultan condițiile: g
v01  gT , v01  v02  T
2
Cazul 3. În principiu, se poate analiza și întâlnirea produsă la ajungerea ultimului corp pe sol (atunci corpurile se
reîntâlnesc/regăsesc, după plecarea de pe același nivel, presupunem că și din același loc). Momentul la care are
loc această întâlnire este:
t  max t1sol ,t2 sol 
În presupunerea anterioară:
v01
t  t1sol  2
g
Rezolvare g. Variante de condții pentru întâlnirile din aer
Cazul 1. în timp ce ambele corpuri urcă. În principiu putem pune două variante de soluții.

Var. 1 la momentul întâlnirii ambele corpuri să aibă viteze pozitive (de urcare):
v1  v01  gt1  0, v2  v02  g( t1  T )  0,
g
v02  T
t1  2 T , v01  gT
v02  v01  gT

Var. 2 momentul întâlnirii să fie înaintea momentelor în care corpurile ajung la înălțimea maximă:

v01 v
0  t1  t1u  , T < t1  t2u  02  T
g g
g
v02  T
t1  2 T , v01  gT
v02  v01  gT

Cazul 2. în timp ce ambele corpuri coboară. și aici avem două variante de lucru.

Var. 1 la momentul întâlnirii ambele corpuri să aibă viteze negative (de coborâre):

v1  v01  gt1  0, v2  v02  g( t1  T )  0,

g
v02  T
t1  2 T , v01  gT
v02  v01  gT
Var. 2 momentul întâlnirii să fie, pentru fiecare corp, cuprins între momentul atingerii înălțimii maxime și cel al
atingerii solului:
v01 v
t1u  t1  t1sol ,  t1  2 01
g g
v v
t2u  t1  t2 sol , 02  T  t1  2 02  T
g g
g
v02  T
t1  2 T , v01  gT
v02  v01  gT
Cazul 3. în timp ce un corp urcă și celălalat coboară.
Var. 1 la momentul întâlnirii la momentul întâlnirii produsul vitezelor să fie negativ.
v1  v01  gt1 , v2  v02  g( t1  T ), v1 *v2 < 0
g
v02  T
t1  2 T , v01  gT
v02  v01  gT
6/8 Autor: Prof. Titu Mastan
Var. 2 momentul întâlnirii să fie cuprins pentru un corp în intervalul de urcare iar pentru celălalt în intervalul de
coborâre, ex.:

v01 v
t1u  t1  t1sol ,  t1  2 01
g g
v
T  t1  t2sol , T  t1  2 02  T
g
g
v02  T
t1  2 T , v01  gT
v02  v01  gT

Observăm că în toate cazurile se ajunge la rezolvarea unor inecuații. Aici avem o situație cu multe variabile de
analizat. În cazuri mai practice, numărul de variabile se reduce foarte mult și atunci rezolvarea inecuațiilor devine
ușor fezabilă. Deocamdată rămânem cu condițiile necesare/utile pentru fiecare caz.

Totuși, pentru a fi cât mai practici, să presupunem un caz concret în care avem T – ca variabilă de discutat și
vitezele de lansare date concret, cu valori numerice:
v01 = 20m / s, v02 = 30m / s, h = 0m, g = 10m / s 2 , T = parametru
Să observăm cât de mult se simplifică analiza problemei:
30  5T 6 T
t1  T T
10  10T 2( 1  T )
5  ( 1  T )2
v1 ( t1 )  20  10t1  5
1T
5  ( 1  T )2
v2 ( t1 )  30  10( t1  T )  5
1T
Cond . de posibilitate a întâlnirii în aer 20  10T , 0 < T  2s
De aici se parcurge drumul analizei pe metodele propuse mai sus ajungându-se la inecuații mai ușor de rezolvat.
Dar, deja la o analiză rapidă se vede că în aceste caz, cu aceste viteze inițiale, întâlnirea corpurilor poate avea
loc numai în timpul urcării lui C2, întrucât v2(t1) este totdeauna pozitiv.

Rezolvare h. viteza relativă a corpurilor

Vom exprima analitic vitezele corpurilor C1 și C2.
Cazul 1. înainte de plecarea lui C2.
v1  ( v01  gt ) j, v 2  0 j
v12  v1 - v 2 = ( v01  gt ) j
Observăm aici o funcție de gradul I, în raport cu t:
v12  v01  gt
Cazul 2. după plecarea lui C2, în timpul mișcării ambelor corpuri
v1  ( v01  gt ) j, v 2  [ v02  g( t  T )] j
v12  v1 - v 2 = ( v01  v02  gT ) j
Observăm aici o funcție constantă
 0, în sensul axei Oy, pt. v02  v01  gT
v12  v01  v02  gT  const 
 0, în sens contrar cu axa Oy, pt. v02  v01  gT
Cazul 3. după ce un corp ajunge la sol.
Cazul 31. Să admitem că acest corp este C1. În continuare se mișcă C2

7/8 Autor: Prof. Titu Mastan

 v01 2v
t ( 2 ,T  02 )  ( t1sol ,t2sol )
g g
v1  0, v 2  [ v02  g( t  T )] j
v12  v1 - v 2 = [ v02  g( t  T )] j
Cazul 32. Să admitem că acest corp este C2. În continuare se mișcă C1
v02 v01
t  (T  ,2 )  ( t2sol ,t1sol )
g g
v1  ( v01  gt ) j, v 2  0
v12  v1 - v 2 = v1  ( v01  gt ) j
Cazul 4. după ce ambele corpuri ajung la sol, viteza mișcării relative va fi nulă.
v12  v1 - v 2 = 0 j

Rezolvare i. Graficele vitezei relative în funcție de t

Să rezumăm funcțiile și condițiile în care vom face reprezentarea grafică (avem mai multe variante de lucru).
Pentru a fi cât mai concreți, vom lucra în condițiile

v01  gT , 0  v02  v01  gT

v02 v
t2sol  2  T  t1sol  2 01
g g
Funcțiile de reprezentat și domeniile de definiție vor fi

t  [ 0,T ), v12  v01  gt, cu v12 ( 0 )  v01 , v12 (T )  v01  gT

t  [T ,t2sol ), v12  v01  v02  gT  const  0
t  ( t2sol ,t1sol ), v12  v01  gt, cu v12 ( t2sol )  v01  2v02  gT , v12 ( t1sol )  v01
t  t1sol ,v12  0
Cu mențiunea că în acest moment apare necesitatea unei noi analize, anume că v12 ( t2sol )  v01  2v02  gT
v01  gT
poate fi pozitivă sau negativă. Vom lua cazul v01  2v02  gT  0, v02  . Cu aceste precizări, trecem la
2
reprezentarea grafică. Să repetăm și să completăm condițiile:

V12

V01

v01  gT v01  gT
v01  gT ,  v02  v01  gT
2 V02

v v v01  v02  gT
t2sol  2 02  T  t1sol  2 01 O
g g T V02
t2sol t1sol t

v01  2v02  gT

-V01

8/8 Autor: Prof. Titu Mastan