Sunteți pe pagina 1din 37

TD

Cap. 2.

Detectia semnalelor binare in

ZAGA

2.1. Receptorul optimal: criterii de optimizare

Ipoteze:

pe durata unui interval de semnalizare T se transmite unul din cele două semnale

s

1



t

supps

1,2

"0"

t

0,T

s

2



t

E

1,2

T

0

s

2

1,2

"1"



t dt 

canalul afectat de ZAGA cu

2

N

0

2

2.1. Receptorul optimal: criterii de optimizare

structura receptorului optimal:

T es = t 0 +nT s 1 (t) / s 2 (t) Filtru Comparator
T es = t 0 +nT
s 1 (t) / s 2 (t)
Filtru
Comparator
Σ
liniar
Prag
h(t)
A
n(t)
Condiţiile iniţiale nule inceputul

fiecarui intreval de tact (nT)

Decizie

2.1. Receptorul optimal: criterii de optimizare

filtru liniar, invariant în timp, cu condiţii iniţiale nule la inceputul fiecărui interval de tact (kT);

• semnalele la ieşirea filtrului

S

1,2



t

s

1,2



t



N t

*

ytS

1,2

tNt



h t



s

1,2

 

h t ds



1,2

 

t h d





 

n h t dn t

 

h d

2.1. Receptorul optimal: criterii de optimizare

• circuit de eşantionare la Tes=t 0 +kT, t 0 convenabil ales;

S

1,2

t

0

not

S

1,2

s

1,2

y t

0

S

1,2

 

t

*

h t

t

t

0

t

0

N t

0



s

1,2

 

h t

0

d

 



s

1,2

t

0

h

d

 

constant

N t

0

2

0





 

 

n h t dn t h d

0

0

=v.a. gaussiană, cu -medie nulă; - varianţă

 1 N 0  H (  ) 2  2
1
N
0
H (
)
2
2



2

)

2

N

0

4



d

H (

d

2.1. Receptorul optimal: criterii de optimizare

y t

0

S

1,2

N t

0

= v.a. gausiana cu media S 1,2 si varianta 0 2

detector de prag compară ieşirea filtrului eşantionată cu un prag A şi decide:

yt

yt

0

0

A

A

s a transmis

s a transmis

s

1

s

t

2

t

2.1. Receptorul optimal: criterii de optimizare

Problema: alegerea h(t) şi A a.i. să optimizăm performanţele receptorului.

Criteriu de optimizare: P e se exprimă în funcţie de h(t)

şi A sunt alese a.i. P e să fie minimizat. Dacă

la intrare s 1 (t) la intrarea detectorului de prag

 

t

S

N t N t

0

y

0 1

la intrare s 2 (t) la intrarea detectorului de prag

y

 

t

S

0 2

0

2.1. Receptorul optimal: criterii de optimizare

Apare o eroare dacă

S-a transmis s 1 (t) şi

P

e

s

1

A

p

(

y

|

S-a transmis s 2 (t) şi

P

e

s

2

A



p

(

y

|

yt

s

1

)

yt

s

2

0

A

dy

0

A

)

dy

p y

p

y

|

|

s

1

2  y  S 1   2 2  0 e  
2
y
 S
1 
2
2
0
e
2
2

0

s

2

2  y  S 2   2 2  0 e  
2
y
 S
2 
2
2
0
e
2
2

0

2.1. Receptorul optimal: criterii de optimizare

P (y |s 1 ) P (y|s 2 ) P P e s 1 t
P (y |s 1 )
P (y|s 2 )
P
P
e
s 1 t 
s
2 t 
e
y
A
S 1
S 2

2.1. Receptorul optimal: criterii de optimizare

• Dacă probabilitatea de transmitere a lui s 1 (t) este p, iar a lui s 2 (t) este q=1-p, probabilitatea receptie corecta

2 2  y  S  1  y  S 2  
2
2
y
 S
1 
y
 S
2 
2
2
A
2
2
0
0
e
e
 1  p
2
2
2

2


A
0
0
2
y  S
2 
2 
y  S
1 
 2  2  0 e   2 2  A 0
2
2
0
e
2
2

A
0

p

 2  2  0 e  1  p   2 2
2
2
0
e
 1  p
2
2

A
0

pP

c

s

1

qP

c

s

2

P

c

p

Probabilitatea de eroare

2  y  S 1   2 A 2  0 e 
2
y  S
1 
2
A
2
0
e
 
1
p
 
1
2
2


0
2  y  S 2   2 A 2  0 e 
2
y  S
2 
2
A
2
0
e
2
2


0

P

e

1

P

c

p

2.1. Receptorul optimal: criterii de optimizare

Derivând P e în raport cu A şi egalând cu zero rezultă

A opt

S

2

2

S

1

q

2

0

ln

p

S

1

S

2

2.1. Receptorul optimal: criterii de optimizare

caz în care probabilitatea de eroare este

P

A

pQ

opt

S

1

 

1

  A

1

opt

S  

2

e ,min

0

 

p

Q

0

 

u

2

 

 

Q x

1

2 
2

x

e

2

du

unde

este funcţia complementară a erorii asociată distribuţiei

standard gaussiene.

Q(x)

2.1. Receptorul optimal: criterii de optimizare

Se poate demonstra ca sunt valabile limitele

4

3.5

3

2.5

2

1.5

1

0.5

0

x

 2  1  x 2 
2
1
 x
2

e

2 2 x x 1  2  Q x    e 2
2
2
x
x
1
2
Q x
e
2
x
2

,

x

 1

0 1 2 3 4 5 log(Q(x))
0
1
2
3
4
5
log(Q(x))

x

10

10

10

10

10

10

10

10

10

1

0

-1

-2

-3

-4

-5

-6

-7

0 1 2 3 4 5
0
1
2
3
4
5

x

2.1. Receptorul optimal: criterii de optimizare

Caz particular. Daca p=q=0,5

A opt

S

1

S

2

2

P

e

2

 

0

Q   S

2

S

1

2.2. Filtrul Adaptat

Ipoteze:

– se consideră un filtru liniar, invariant în timp, cu funcţia pondere h(t)

;

– la intrarea sa se aplică un semnal g(t) cunoscut, de durată finită ,

suppgt0,T

– peste acesta se însumează ZAGA n(t) cu

2

N

0

2

2.2. Filtrul Adaptat

semnalul la ieşirea filtrului

yt

g

0

t

n

0

t

g

0

t

gt*ht; n

0

t

este eşantionat la momente de timp

y t

0

g

0

t

0

n

0

t

0

nt*ht

t

0

kT

2.2. Filtrul Adaptat

Problema: determinarea functiei de transfer a filtrului

ht

F

H

astfel încât să se maximizeze raportul semnal zgomot la momentele de eşantionare

2

g

2

0

(

t

0

)

2

0

max

2.2. Filtrul Adaptat

• Se exprimă

g

0

t

0

g

F

2

0

R n n

0

0

0

0

t

0

şi

2

0

în funcţie de

H

 1  1  G    H     G
1
 1
G
H
 
G
H
j
 t
e
0 d
t  t
2
0

 N
1
N
2
2
 1
0
 F
0
H
H
d
2
2
2
  0


2.2. Filtrul Adaptat

• Se determină raportul semnal zgomot

2

g

2

0

(

t

0

)



G

H

e

j

t

0

d

2

2
N

0

0

2

H



2
d

Se foloseste inegalitatea lui Schwartz



X

Y

d

 

2

egalitatea fiind satisfãcut ã

atunci când X

kY

*



X

2

d



Y

2
d

2.2. Filtrul Adaptat

Alegând

 

X G

 

Y

2

H

e

j

t

0 rezulta

 
1 2 
1
2

 

2



G

H

e

j

t

0

d

 

2

 

1

G

2

d

1

N

0

H

2

d

 

N

0

2



 

2

2

 
 



egalitatea fiind satisfăcută când

 
 

H

opt

k

G

*

e

j

t

0

 
 

*

t

 

t

   

t

 

h



t

g

0

gt

opt

g



t

R

0

 

2 E

g

N

0

2.2. Filtrul Adaptat

• Filtrul care are această funcţie pondere se numeşte filtru adaptat la semnalul g(t)

• Semnalul la ieşirea sa este funcţia de autocorelaţie a

semnalului g(t)

g

0



t



g t

*

h

opt



t



 

g

h

opt

 

*

t dg g t t d

0



La momentul de eşantionare semnalul are valoarea maxim

posibilă, egală cu energia semnalului g(t)

g

0

t

0



g

 

g

*

 

d

 



g

 

2

d

E

g

2.3. Aplicatii ale filtrelor adaptate la detectia binara

2.3.1. Determinarea formulei generale a probabilităţii de eroare

• Se consideră cazul semnalelor egal probabile

S

1

S

2

A opt

t

0

1

2

2

s   t * h t 1,2  N 0  H ( 
s
 
t
*
h t
1,2
N
0
H (
)
2

S S

1,2

1,2

0

2



t t

0



s

1,2

2

d

N

0

4

P

e

Q   S

S

2

1

2

0

 

h t

0

d



H (

)

2

d



s

1,2

t

N

0

2



h

2

unde

0

 

h d

tdt

2.3. Aplicatii ale filtrelor adaptate la detectia binara

• Cum funcţia Q(x) = monoton descrescătoare Pe=min argumentul său este maxim

S

2

S

1 max

2

0

• Se consideră filtrul adaptat la semnalul

gts

2

tt

s

1

,

s

1,2

tR

şi eşantionarea se fac la sfârşitul perioadei de bit

functia pondere

t

T

t

 

1

T t

h opt

s

2

s

functia de transfer

H

opt

S

2

S

1

 

e

j

T

t

0

T

2.3. Aplicatii ale filtrelor adaptate la detectia binara

Pentru determinarea raportului semnal zgomot maxim

g

2

0

0

2

T

Deci



s

2

T

s

1

T

2

d

T

0

s

2



t

s

1



t

2

dt



)

T N 0 2 d    s  t  s  
T
N
0
2 d
 s

t
s

t
2 dt
2
1
2
0
T
1
2
Q
s

t
s

t
dt
2
1
2 N
0
0

1

2

N

0

2

S

2

(

)

S

1

(

 g 0  T   P  Q    e ,min
 g
0 
T
P
 Q 
 
e ,min

2

0

(**)

2.3. Aplicatii ale filtrelor adaptate la detectia binara

• O altă modalitate de exprimare se poate obţine dezvoltând argumentul funcţiei Q(**)

T T T T  1 1 2 2  s  t  s
T
T
T
T
1
1
2
2
s

t
s

t
2
dt
s

t
dt
s

t
dt
 2
s
 
t s
t dt
2
1
2
1
1
2
2 N
2 N
0
0
0
0
0
0
1
E
E
 2
E E 
1
2
1
2
12
2 N
0
T
 s
E

 
t
2 dt
= energiile semnalelor 1, respectiv 2
1,2
1,2

0

2.3. Aplicatii ale filtrelor adaptate la detectia binara

12

T 1  E E 1 2 0
T
1
E E
1
2
0

s

1

 

t s

2

t dt

= coeficientul de corelaţie între

cele 2 semnale

(12 =0 semnale ortogonale; 12 =-1 semnale antipodale)

Deci

P

e ,min

Q


1    E  E  2 E E   1 2
1
E
E
 2
E E
1
2
1
2
12
2 N
0

2.3. Aplicatii ale filtrelor adaptate la detectia binara

• Folosind aceste notaţii semnalul la ieşirea filtrului adaptat la momentele de eşantionare este

S 1  S  T   s 1 1  E E 
S
1
S
T
s
1
1
E E
1
2
12
S
2
S
T
s
2

 

t

*

h

opt

t

t

E

1

2



t

*

h

opt



t

T

t

T

 E  E E 2 1 2  12
E
E E
2
1
2
12



s

1

s



 

t

s

2

2

t

s

2

T

T

s

1

s

1

T

d

t

T

d

T

t

T

2.3. Aplicatii ale filtrelor adaptate la detectia binara

iar pragul optim de decizie este

S  S E  E  1 2  2 1 A opt 2
S
 S
E
 E
1
2
2
1
A opt
2
2

Pentru cazul particular

* filtru adaptat

* semnale egal probabile;

* esantionarea la sfarsitul perioadei de bit

* ZAGA

probabilitatea de eroare si pragul optim depind de forma, durata şi gradul de asemănare dintre cele 2 semnale şi de densitatea spectrală de putere a zgomotului

2.4. Receptorul Optimal cu corelator

Semnalul la ieşirea filtrului adaptat

vt

yt

*

h

opt

t

T

0

[

s

2

(

T

)

s

1

(

T

)]

(

y t

La momentul de eşantionare

v

v

T

T

T

0

S

[

1

s

2

(

/

S

T

2

)

s

daca s

1

(

T

)]

y T

(

a transmis s

1

 

)

d

T

0

( ) /

t

s

2

( )

t

[

s

2

d

)

(

)

s

1

(

)]

y

(

)

d

 

Iesirea receptorului cu corelator este identica cu cea a filtrului adaptat numai la

momentul de esantionare. In rest evolutia in timp a iesirii poate fi diferita!

2.4. Receptorul Optimal cu corelator

receptorul optimal se poate implementa cu un multiplicator cu

diferenţa dintre cele 2 semnale transmise şi un integrator

r(t)

s

2 (t)-s 1 (t)
2 (t)-s 1 (t)
t    dt t  T
t
 
dt
t  T
r ( t ) s 2 (t)-s 1 (t) t    dt t 

v(t)

t=T
t=T

v(T)

Comparator

de prag

A

Implementarea cu corelator a receptorului optimal.

2.5. Aplicatii ale filtrelor adaptate la detectia binara

2.5.2. Calculul probabilităţii de eroare pentru diferite tipuri de modulaţie binară

S-a determinat probabilitatea de eroare minimă în cazul

filtrului adaptat

T    g    T  1 2 0  
T
 g
T
1
2
0
s

Q
t
s

t
dt
2
z
2
1
2
2 N
0
0
0
T
1
z 
 s

t
s

t
2
dt
2
1
4 N
0 0

P

e ,min

Q

Q

2.5. Aplicatii ale filtrelor adaptate la detectia binara

Semnale antipodale în banda de bază

t

E

b

0,

T

b

2

A T

b

s

1

z

t



1

4 N

0

T b

0

A

;

(2

A

)

s

2

2

t

A

 

dt

2

A T

b

N

0

s

2

E b

t

N

0

energia de bit (energia semnalelor

deci

P

E

Q

2 A T b 2 N 0
2
A T
b
2
N
0

Q

2 E b N 0
2 E
b
N
0

E E

1

2

12

2

A T

b

12

s

1

 

t

s

2

t

dt

Observatie



12

0

 

semnale ANTIPODALE

s

1

s

t

2 A

1

( ) si

t

s

2

( )

t

T

0

A

A

dt

A T

b

2

32

2.3. Aplicatii ale filtrelor adaptate la detectia binara

Modulaţia binară de amplitudine. Semnale ASK (Amplitude Shift Keying) on-off

t

0,

T

b

t

1

s

1

T b

0

1

2

z

4 N 0

E

b med

,

0,

s

2

t

A

c

cos

c

t

A

c

0

1

cos

c

2

A T

c

b

2

2

t

2

dt

2

A T

c

b

4

2

A T

c

b

8

N

0

E b med

,

2 N

0

este energia

medie

de bit

2.3. Aplicatii ale filtrelor adaptate la detectia binara

Modulaţia binară de amplitudine. Semnale ASK (Amplitude Shift Keying) on-off - ctnd

rezultã

P

E

Q

 2  A T  c b   4 N   0
2
A T
c
b
4 N
0

Q

 

E  b med ,   N 0 
E
b med
,
N
0

deci transmisiunile ASK necesită o energie medie pe bit dublă în raport cu BPSK pentru a obţine aceeaşi probabilitate de eroare BPSK are un câştig de 3dB în Pe în raport cu ASK

Observatie

E E

1

2

12

2

A T

b

12



s

1

 

t

s

2

t

12

0

 

semnale ORTOGONALE

dt

T

0

A

A

dt

2

A T

b

2.3. Aplicatii ale filtrelor adaptate la detectia binara

Modulaţia binară de fază. Semnale BPSK (Binary Phase Shift Keying)

t

0,

T

b

s

1

z

t



A

c

cos

c

t

,

s

2

t

A

c

cos

c

t

1

4 N

0

T

b

0

E

b

2

A

c

cos

2

A T

c

b

2

c

t



2

dt

A

c

2 T

b

2 N

0

energia de bit

E

b

N

0

rezultã P

E

Q


2  A T c b   N 0 
2
A T
c
b
N
0