Titrarea potenţiometrică a unui amestec de acizi poliprotici (H2SO4 + H3PO4)

Un amestec de acizi poate fi analizat dacă diferenţa dintre constantele de disociere

este de 104 sau pK a – pK a  4.
2 1

Lucrarea are ca scop determinarea maselor de acid sulfuric şi acid fosforic dintr-o
probă ce conţine amestecul celor doi acizi, prin titrare potenţiometrică cu NaOH. Curba de
titrare potenţiometrică prezintă două salturi de pH.
Primul salt de pH se datorează neutralizării ionilor H 3O+ proveniţi de la acidul
sulfuric total disociat şi ionilor H3O+ proveniţi din prima treaptă de ionizare a acidului
fosforic. Al doilea salt al curbei de titrare (figura 1.11) corespunde neutralizării acidului
fosforic în a doua treaptă de ionizare, saltul de pH fiind bine definit şi îndeplinindu-se
condiţia pK a – pK a  4. Ultimul salt al curbei de titrare, corespunzător neutralizării ionilor
2 1

H3O+ proveniţi din a treia treaptă de ionizare a acidului fosforic, deşi îndeplineşte condiţia
pK a – pK a  4, este mai puţin pronunţat, astfel încât în lucrare se urmăreşte obţinerea
2 1

primelor două salturi ale curbei de titrare, determinarea volumelor de echivalenţă

corespunzătoare şi calcularea maselor celor doi acizi poliprotici.
pH

H 2 PO 4

H

 HPO 24

H 2 SO 4 2H

 SO 24
H 3 PO 4 H

 H 2 PO 4

Ve1 Ve2 VNaOH [mL]

Figura 1.11. Curba de titrare a amestecului de H2SO4 şi H3PO4 cu NaOH

Aparatură şi materiale
- pH-metru;
- electrod combinat: electrod indicator - electrod de sticlă şi electrod de referinţă -
electrod de Ag,AgCl|Cl- (a se vedea secţiunea 1.1.1.1);
- agitator magnetic, bară magnetică,
- biuretă,
- pahar Berzelius,
- soluţie de NaOH 0,2 N cu F = 1,0000
- apă distilată.

Mod de lucru şi interpretarea rezultatelor

Se etalonează pH-metrul. Electrozii se spală cu apă distilată şi se introduc în soluţia
de analizat (diluată în prealabil cu apă distilată până la un volum care să permită agitarea cu
ajutorul unei bare magnetice, cât şi imersia electrozilor). Se pornesc agitatorul şi pH-metrul.
Înainte de începerea titrării se citeşte valoarea pH-ului.

1
 Se adaugă din biuretă câte 0,5 mL soluţie NaOH 0,2 N, după fiecare adăugare
aşteptându-se stabilizarea valorii pH-ului şi se notează valoarea acestuia. Datele
experimentale se trec într-un tabel (tabelul 1.5) La sfârşitul titrării se scot electrozii din
soluţie şi se clătesc cu apă distilată. Se opresc agitatorul şi pH-metrul.

Tabelul 1.5. Date experimentale obţinute la titrarea H2SO4 şi H3PO4 cu NaOH

Nr.
V [mL] pH
crt.
1 0
2 0,5
3 1
4 1,5
.
.

După finalizarea titrării se reprezintă grafic curba de titrare pH = f(VNaOH) (figura

1.11). Folosind metoda tangentelor, se determină grafic volumele de echivalenţă, Ve1 şi Ve2.
Apoi, se calculează masele de acid sulfuric şi acid fosforic din probă:
V e1  Ve 2  Ve1  FNaOH  c NaOH  E g ( H SO 4)
m H SO  2
g (1.22)
2 4
1000
Ve 2  Ve1   FNaOH  c NaOH  E g ( H PO )
mH 3PO4  3 4
g (1.23)
1000
unde: Ve1 - volumul de NaOH necesar neutralizării ionilor H3O+ proveniţi de la acidul
sulfuric total disociat şi ionilor H3O+ proveniţi din prima treaptă de ionizare a acidului
fosforic; (Ve2 – Ve1) - volumul de NaOH necesar neutralizării ionilor H 3O+ proveniţi din a
doua treaptă de ionizare a acidului fosforic; F - factorul soluţiei de NaOH (F = 1,0000);
cNaOH - concentraţia normală a NaOH (0,2 N), E g ( H SO ) - echivalentul-gram al H2SO4, 98/2 =
2 4

49 g/mol; E g ( H PO ) - echivalentul-gram al H3PO4, în acest caz 98/1 = 98 g/mol.

3 4