TOTALIZAREA 1

ANALIZA CATIONILOR DIN GR. I - III ANALITICE

TESTE COMPLIMENT SIMPLU

I. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa I analitică

1. Indicați ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificarea cationilor de

Na+:

2. Arătați efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de potasiu cu NaHC4H4O6:

3. Arătați efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de potasiu cu Na3[Co(NO2)6]:

4. Arătați efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de sodiu cu acetatul dublu de

zinc și uranil:

5. Indicaţi care reacţie analitica de identificare a cationului K+ este mai sensibilă:

6. Indicaţi care reacţie este cea mai specifică pentru identificarea cationului Na+:

7. Indicaţi care reacţie analitică este cea mai sensibilă pentru identificare a cationului NH4+:

8. Indicaţi care reacţie analitică este cea mai specifică pentru identificare a cationului NH4+:

9. Marcați mediul soluţiei în care c(OH-) = 10-8 moli/l:

10. Marcați mediul soluţiei în care c(OH-) = 10-7 moli/l:

11. Calculați cu ce este aproximativ egală valoarea pH-ului soluţiei cu c(Ca(OH)2) = 10-3 (moli/l):

12. Calculați cu ce este aproximativ egală valoarea aproximativă a pH-ului soluţiei cu c(H2SO4) =
10-4 moli/l:

13. Marcați culoarea în care se colorează flacăra incoloră a becului de gaz în prezența sărurilor de
sodiu:

14. Marcați culoarea în care se colorează flacăra incoloră a becului de gaz în prezența sărurilor de
litiu:

15. Menționați condiţia de efectuare a reacţiei de identificare a K+ cu H2C2H4O6:

16. Menționați condiţia de efectuare a reacţiei de identificare a Li+ cu NaF:

17. Marcați mediu în care se efectuează reacţia dintre Na+ şi K[Sb(OH)6]:

18. Marcați mediu în care se efectuează reacţia dintre K+ şi Na3[Co(NO2)6]:

1
19. Marcați mediu în care se efectuează reacţia dintre K+ şi NaHC2H4O6:

20. Indicați culoarea precipitatului ce se formează la interacțiunea sărurilor de amoniu cu reactivul

Nessler:

21. Evidențiați formula reactivului Nessler:

22. Marcați culoarea în care se colorează flacăra incoloră a becului de gaz în prezența sărurilor de
potasiu:

23. Însemnați ce condiție e necesar de respectat în caz dacă reacţia de identificare a unui ion este
puţin sensibilă:

24. Evidențiați ce se poate spune despre reactivii selectivi:

25. Arătați ce cristale formează ionii de potasiu cu Na2Pb[Cu(NO2)6]:

26. Indicați reacția de identificare care este împiedicată de prezența cationului de Li+ :

27. Evidențiați ce se poate spune despre reactivii specifici:

28. Explicați de ce cationii de NH4+ împiedică identificarea ionilor de Na+ cu K[Sb(OH)6]:

29. Evidențiați ce se poate spune despre reactivii comuni:

30. Explicați pentru ce se foloseşte soluţia concentrată de HCl la descompunerea termică a sărurilor
de amoniu:

31. Explicați pentru ce se adaugă СН3СООNa în reacția de identificare a K+ сu acid tartric:

II. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa II analitică

32. Indicați reactivul de grupă pentru cationii grupei II după clasificarea acido-bazică:

33. Arătați ce efect analitic se observă la adăugarea acidului clorhidric diluat la soluţia care
conţine cationi din grupa II analitică:

34. Indicați ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificare cationilor
2+
de Pb :

35. Indicați efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de argint cu acidul clorhidric diluat:

36. Arătați efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de argint cu aldehida formică:

37. Indicați efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de plumb cu iodura de potasiu:

38. Indicați culoarea precipitatului ce se formează la interacțiunea cromatul de potasiu cu Ag+:

2
39. Însemnați ce se precipită la tratarea soluţiei, în care se conţin cationi din grupa II analitică, cu
exces de soluţie NH3:

40. Marcați efectul analitic al reacţiei Pb2+ cu NaOH:

41. Indicați culoarea precipitatului ce se formează la interacțiunea cromatul de potasiu cu Pb2+:

42. Arătați efectul analitic al reacţiei ionului Ag+ cu soluţia NH3:

43. Evidențiați ce se sedimentează complet la acţiunea unui exces de bază alcalină cu amestecul
de cationi din grupa II analitică:

44. Arătați formula precipitatului de culoare neagră care se obţine la prelucrarea Hg2Cl2 cu exces
de NH3:

45. Indicați un cation din cei enumeraţi mai jos, care formează precipitat negru cu exces de
soluţie amoniacală:

46. Indicați culoarea precipitatului ce se formează la interacțiunea bazei alcaline cu Pb2+:

47. Selectați care din substanţele enumerate mai jos se dizolvă în apă caldă:

48. Arătați efectul analitic al reacţiei ionului Ag+ cu bazele alcaline:

49. Indicați culoarea precipitatului ce se formează la interacțiunea excesului de NaOH cu Pb2+:

50. Indicați produsul final, care se formează în urma reacției АgNO3 + KОН:

III. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa III analitică

51. Indicați reactivul de grupă pentru cationii grupei III în conformitate cu clasificarea acido-
bazică:

52. Marcați efectul analitic ce se observă la adăugarea acidului sulfuric diluat la soluţia care
conţine cationi din grupa III analitică:

53. Indicați ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificarea cationilor
de Ca2+:

54. Indicați ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificarea cationilor
de Ba2+:

55. Arătați care este efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de calciu cu oxalatul de
amoniu:

56. Evidențiați ce se precipită la tratarea cu acid sulfuric a soluţiei care conţine cationi din
grupele II şi III analitice:

3
57. Marcați ce se sedimentează la trecerea unui curent de H2S prin soluţia, în care sunt prezenţi
cationii grupelor I, II şi III analitice:

58. Se consideră o soluţie în care c(Ba2+) = c(Ca2+) = c(Pb2+). La adăugarea acidului sulfuric se
formează precipitatele: BaSO4 (PS = 1,1·10-10), CaSO4 (PS = 2,5·10-5) şi PbSO4 (PS = 1,6·10-8).
Arătaţi în ce ordine se vor sedimenta cationii din soluţia dată:

59. Se consideră o soluţie în care c(Ba2+) = c(Ca2+) = c(Hg22+). La adăugarea acidului sulfuric se
formează precipitatele: BaSO4 (PS = 1,1·10-10), CaSO4 (PS = 2,5·10-5) şi Hg2SO4 (PS = 6,8·10-7).
Arătaţi în ce ordine se vor sedimenta cationii din soluţia dată:

60. Selectați condiţia principală de precipitare a cationului Ba2+ cu dicromatul de potasiu:

61. Marcați culoarea în care se colorează flacăra incoloră a becului de gaz în prezența sărurilor
de calciu:

62. Marcați culoarea în care se colorează flacăra incoloră a becului de gaz în prezența sărurilor
de bariu:

63. Arătați forma cristalelor care se formează la interacțiunea ionilor de calciu cu H2SO4:

64. În soluţia de analizat se conţin ionii: Pb2+, Ag+, Li+ şi Ba2+. Indicați ce se sedimentează la
adăugarea bazei alcaline:

65. În soluţia de analizat se conţin ionii: Ag+, Li+ şi Ca2+. Indicați ce se sedimentează la
adăugarea excesului de soluţie NH3:

66. Însemnați care din cationii enumeraţi nu se sedimentează, practic complet, cu H2SO4:

67. Menționați în prezența cărui reactiv se face precipitarea completă a cationilor grupei III cu
reactivul de grupă:

68. Evidențiați în ce se dizolvă precipitatul ВаSO4:

69. Alegeți cea mai insolubilă substanță din celea enumerate:

70. Indicați substanța care se utilizează pentru analiza radiologică a sistemului gastrointestinal:

71. Indicați substanța care se utilizează pentru formarea bandajului cu ghips:

72. La tratarea soluției de analizat cu H2SO4 nu se obține precipitat, însă când la soluție se mai
adaugă alcool etilic precipitatul se formează. Arătați care cation e prezent în soluție de analizat:

73. Arătați care cation se conține în soluția de analizat, dacă la tratarea ei atât cu H2SO4 cât și cu
НСl se formează precipitate albe:

74. Indicați рН soluției de НСl cu concentrația 0,1 mol/l:

75. Indicați рОН-ul soluției, dacă рН-ul ei este egal cu 2:

4
76. Indicați рН-ul soluției 0,01 molare de НNO3:

77. La soluția apoasă a unui acid se adaugă o bază alcalină. Arătați ce se întâmplă aproximativ cu
pH –ul soluției:

78. Indicați substanța care creează mediul bazic în soluții apoase:

79. Indicați рН-ul soluției 0,01 molare de НCl:

80. Indicați рOН-ul soluției 0,1 molare de NaOН:

81. Indicați рOН-ul soluției 0,01 molare de KOН:

82. Indicați рН-ul soluției 0,1 molare de NaOН:

83. Arătați cu ce este egală concentrația ionilor de Н+, dacă рН soluției este egal cu 7:

84. Arătați cu ce este egală concentrația ionilor de Н+, dacă concentrația OH- este de 10-7:

85. La soluția apoasă a unei baze se adaugă un acid tare. Arătați ce se întâmplă aproximativ cu pH –
ul soluției:

86. În apă se adaugă o bază alcalină. Arătați ce se întâmplă aproximativ cu pH –ul soluției:

87. În apă se adaugă un acid tare. Arătați ce se întâmplă aproximativ cu pH –ul soluției:

88. Arătați cu ce este egală concentrația ionilor de Н+, dacă рН soluției este egal cu 9:

89. Indicați formula de calcul a c(H+) în soluția acidului alab HA cu α ≤ 5% (sau Ka ≤ 10-5):

89. Indicați formula de calcul a c(H+) în soluția acidului HA cu α ≥ 5% (sau Ka ≥10-4):

90. Indicați formula de calcul a c(OH-) în soluția bazei slabe B cu α ≤ 5% (sau Kb ≤ 10-5):

91. Indicați formula de calcul a c(OH-) în soluția bazei slabe B cu α ≥ 5% (sau Kb ≥ 10-4):

5
 COMPLIMENT MULTIPLU
I. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa I analitică

1. Indicați care reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea

cationilor de K+:

2. Indicați care reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de K+:

3. Arătați ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de Na+:

4. Selectați reactivi care se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de Li+:

5. Selectați reactivi care se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de NH4+:

6. Arătați forma cristalelor care se formează la interacțiunea ionilor de sodiu cu

Zn(UO2)3(CH3COO)8:

7. Menționați condițiile de efectuare a reacției K   HC4 H 4O6  KHC4 H 4O6  :

8. Menționați condițiile de efectuare a reacției K   HC4 H 4O6  KHC4 H 4O6  :

9. Menționați condițiile de efectuare a reacției 2K   Na  Co( NO2 )6   K2 NaCo( NO2 )6   :

3

10. Menționați condițiile de efectuare a reacției 2K   Na  Co( NO2 )6   K2 NaCo( NO2 )6   :
3

11. Menționați condițiile de efectuare a reacției

 2 2  
Na  3UO  Zn  8CH3COO  CH 3COOH  9 H 2O  NaZn(UO2 )3 (CH 3COO )9  9 H 2O   H
2
:

12. Evidențiați substanțe care pot fi utilizate pentru a recunoaște amoniacul care se degajă în urma
unei reacției:

13. Evidențiați scopurile unei analize chimice calitative:

14. Menționați proprietăţile analitice care permit efectuarea analizei chimice calitative a unei soluţii:

15. Selectați reacțiile care pot fi utilizate în calitate de reacţii analitice de identificare:

16. Selectați reacțiile care pot fi utilizate în calitate de reacţii analitice de identificare:

17. Evidențiați care reactivi sunt specifici:

18. Arătați ce reactivi pot fi utilizaţi în calitate de reactivi de grupă:

6
19. În soluţie fiecare ion este înconjurat de moleculele solventului. Indicați cum se numeşte acest
fenomen:

20. Indicați ce este caracteristic pentru electroliţii slabi:

21. Însemnați de ce depinde valoarea coeficientului de activitate:

22. Indicați valorile numerice ale căror mărimi (constanta de disociere, pH-ul soluţiei, gradul de
disociere) se vor schimba la diluarea soluţiei 0,1 molare de CH3COOH:

23. Indicați valorile numerice ale căror mărimi (constanta de disociere, pH-ul, gradul de disociere)
se vor mări la diluarea soluţiei 0,1 molare de CH3COOH:

24. Indicați valorile numerice ale căror mărimi (constanta de disociere, pH-ul soluţiei, gradul de
disociere) se vor modifica la diluarea soluţiei 0,1 molare de NH3:

25. Menționați formulele de calcul a pH-ului acidului slab HA:

26. Marcați formulele de calcul a pH-ului bazei slabe B:

27. Marcați formulele de calcul a c(H+) în soluţia de acid slab HA:

28. Marcați formulele de calcul a c(H+) în soluţia de bază slabă B:

29. Indicaţi substanţele care se obţin în urma reacţiei de identificare a cationului de amoniu cu
reactivul Nessler NH4Cl + K2[HgI4] + KOH →…:

30. Însemnați reacțiile care pot fi utilizate pentru înlăturarea cationul de amoniu din soluţia de
analizat:

31. Indicaţi metodele care pot fi aplicate pentru înlăturarea cationului de amoniu din soluţia de
analizat:

32. Indicați cationii care împiedică identificarea K+ cu acidul tartric:

33. Însemnați reacțiile analitice de identificare a K+ la care împiedică prezența ionilor NH4+:

34. Marcați ionii care formează precipitat galben cu Na3[Co(NO2)6]:

II. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa II analitică

35. Arătați reactivii care se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de Ag+:

7
36. Arătați reactivii care se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea
cationilor de Ag+:

37. Indicați reactivii care se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de
2+
Pb :

38. Selectați reactivii care se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de
Hg22+:

39. Arătați condițiile de efectuare a reacției 2 Ag   CH 2O  NH3  2 Ag   HCOO   NH 4 :

40. Menționați condițiile de efectuare a reacției Pb2   2I   PbI2  :

41. Selectați din reactivii de mai jos cu care cationul Ag+ formează precipitate de culoare neagră
sau brună:

42. Alegeți reactivii cu care cationul Pb2+ formează precipitate galbene:

43. Selectați reactivii cu care cationul Pb2+ formează precipitate albe:

44. Alegeți cationii, care la tratarea cu soluţie de bază alcalină, formează precipitat insolubil în
exces de reactiv:

45. Evidențiați cationii, care se precipită cu exces de iodură de potasiu:

46. Indicaţi soluţiile în care se dizolvă sulfatul de plumb:

47. Indicaţi substanţele care se obţin în urma reacţiei Hg2Cl2 + NH3:

48. Indicaţi substanţele care se obţin în urma reacţiei de identificare a ionilor de Hg(I) cu soluţia
amoniacală:

49. Arătați în ce se dizolvă precipitatul АgCl:

50. Evidențiați în ce se dizolvă precipitatul PbSO4:

III. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa III analitică

51. Însemnați reactivii, care se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de
Ca2+:

52. Indicați reactivii, care se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de
2+
Ba :

53. Arătați care sunt condițiile de efectuare a reacției Ca2   C2O42   CaC2O4  :
54. Arătați care sunt condițiile de efectuare a reacției Ba 2   SO42   BaSO4  :

8
55. Selectați care din reactivii de mai jos formează cu cationul Ba2+ precipitate galbene:

56. Alegeți care din reactivii de mai jos formează cu cationul Ba2+ precipitate albe:

57. Însemnați cu ajutorul căror reactivi, luaţi împreună, se poate separa cationul de Ba2+ de
ceilalţi cationi din grupa III analitică:

58. Indicaţi substanţele care se obţin în urma reacţiei BaCl2 + K2Cr2O7 + H2O → ...

59. Evidențiați ionii, care împiedică identificarea cationului de calciu cu oxalatul de amoniu:

60. Soluția de analizat conține ionii: Ag+, Ca2+, NH4+, K+, Na+. Marcați cationii care pot fi
identificați prin analiza fracționată:

62. La tratarea soluției de analizat cu K2СrO4 se formează precipitat de culoare galbenă, iar la
adăugarea acidului sulfuric se obține un precipitat alb. Indicați cationii care e posibil sa fie prezenți
în soluție:

63. La tratarea soluției de analizat cu HCl se formează precipitat de culoare albă. Indicați cationii
care e posibil sa fie prezenți în soluție:

64. La tratarea soluției de analizat cu H2SO4 se formează precipitat de culoare albă. Indicați cationii
care e posibil sa fie prezenți în soluție:

65. Indicați substanțele care creează mediul bazic în soluții apoase:

66. Arătați ce se întâmplă în soluție cu creșterea concentrației ionilor de hidrogen:

67. Arătați ce se întâmplă în soluție cu micșorarea concentrației ionilor de hidrogen:

68. Soluția de analizat conține ionii: Hg22+, Ba2+, NH4+, Li+, Na+. Marcați cationii care pot fi
identificați prin analiza fracționată:

69. Arătați ce se întâmplă în soluție cu creșterea concentrației ionilor de OH-:

70. Arătați ce se întâmplă în soluție cu micșorarea concentrației ionilor OH-:

71. La tratarea soluției de analizat cu (NH4)2C2O4 s-a format un precipitat de culoare albă,
insolubil în СН3СООН la încălzire. Identificați ce ioni e posibil să fie prezenți în soluția de analizat: