TOTALIZAREA 1

ANALIZA CATIONILOR DIN GR. I - III ANALITICE

TESTE COMPLIMENT SIMPLU

I. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa I analitică

1. Indicați ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificarea cationilor de

Na+:

2. Arătați efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de potasiu cu NaHC 4H4O6:

-precipitat alb cristalin, solubil in acizi minerali si baze alcaline, insolubil în acid acetic;

3. Arătați efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de potasiu cu Na3[Co(NO2)6]:

- precipitat galben cristalin;

4. Arătați efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de sodiu cu acetatul dublu de zinc și
uranil:
- precipitat cristalin verde-gălbui;

5. Indicaţi care reacţie analitica de identificare a cationului K+ este mai sensibilă:

- cu Na3[Co(NO2)6]

6. Indicaţi care reacţie este cea mai specifică pentru identificarea cationului Na +: - reactia cu NaCl
+ Zn(UO2)3(CH3COO)8 + CH3COOH + 9H2O

7. Indicaţi care reacţie analitică este cea mai sensibilă pentru identificare a cationului NH4+: -
cu 2K2[HgI4] + 4KOH

8. Indicaţi care reacţie analitică este cea mai specifică pentru identificare a cationului NH 4+:

- NH4+NaOH = NaCl+H2O+NH3

9. Marcați mediul soluţiei în care c(OH-) = 10-8 moli/l:

- 14-8=6 – mediu acid

10. Marcați mediul soluţiei în care c(OH-) = 10-7 moli/l:

- 14-7 = 7 – mediu neutru

11. Calculați cu ce este aproximativ egală valoarea pH-ului soluţiei cu c(Ca(OH)2) = 10-3 (moli/l): -
11,3 aprox 11

12. Calculați cu ce este aproximativ egală valoarea aproximativă a pH-ului soluţiei cu c(H2SO4) =
10-4 moli/l:
- 3,7 aprox 4
1
 13. Marcați culoarea în care se colorează flacăra incoloră a becului de gaz în prezența sărurilor de
sodiu: galben

14. Marcați culoarea în care se colorează flacăra incoloră a becului de gaz în prezența sărurilor de
litiu:
- rosu-carmin

15. Menționați condiţia de efectuare a reacţiei de identificare a K+ cu H2C2H4O6:

- pH= 5-7
- la rece
- lipsa cationului NH4
- conc. suficienta a ionilor de potasiu
- prezenta acetatului de sodiu

16. Menționați condiţia de efectuare a reacţiei de identificare a Li+ cu NaF:

- pH= 9-10

- mediu alcalin

- amestecul se incalzeste

17. Marcați mediu în care se efectuează reacţia dintre Na+ şi K[Sb(OH)6]: - neutru sau slab bazic

18. Marcați mediu în care se efectuează reacţia dintre K+ şi Na3[Co(NO2)6]:

- -acid 4-7
Marcați mediu în care se efectuează reacţia dintre K+ şi NaHC2H4O6:
acid 5-7

19. Indicați culoarea precipitatului ce se formează la interacțiunea sărurilor de amoniu cu reactivul

Nessler:
- rosu-brun
20. Evidențiați formula reactivului Nessler:
- K2[Hg4I] + 4KOH
21. Marcați culoarea în care se colorează flacăra incoloră a becului de gaz în prezența sărurilor de
potasiu:
- violet

22. Însemnați ce condiție e necesar de respectat în caz dacă reacţia de identificare a unui ion este
puţin sensibilă:
- concentra’ia suficienta a ionului studiat
23. Evidențiați ce se poate spune despre reactivii selectivi:
- reactivii selectivi se utilizeaza atat pentru identificarea cat si pentru separarea
componentilor
2
 - reactioneaza cu un numar limitat de ioni (componenti)

24. Arătați ce cristale formează ionii de potasiu cu Na2Pb[Cu(NO2)6]: - cristale de culoare

neagra, forma cubica

25. Indicați reacția de identificare care este împiedicată de prezența cationului de Li+ : - Na +
[Sb(OH)6] = Na[Sb(OH)6] (precipitat)

26. Evidențiați ce se poate spune despre reactivii specifici:

- sunt in anumite conditii
- au un singur ion
- se utilizeaza pentru identificarea unor ioni in prezenta altora

27. Explicați de ce cationii de NH4+ împiedică identificarea ionilor de Na+ cu K[Sb(OH)6]:

- deoare se form acidul HSbO3 (precipitat alb amorf)

28. Evidențiați ce se poate spune despre reactivii comuni:

- reactioneaza cu un nr mare de ioni, dand produsi asemanatori

- se utilizeaza p/u identificarea/separarea gr de ioni

29. Explicați pentru ce se foloseşte soluţia concentrată de HCl la descompunerea termică a sărurilor
de amoniu:
- favorizeaza descompunerea lor termica, transformand sarurile de amoniu din nevolatile
in volatile

30. Explicați pentru ce se adaugă СН3СООNa în reacția de identificare a K+ сu acid tartric:

- deoarece in urma reactiei se obtin acizi
II. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa II analitică

31. Indicați reactivul de grupă pentru cationii grupei II după clasificarea acido-bazică:
- HCl

32. Arătați ce efect analitic se observă la adăugarea acidului clorhidric diluat la soluţia care
conţine cationi din grupa II analitică:
- se form precipitate albe, insolubile in acizi minerali, cu proprietati specifice

33. Indicați ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificare cationilor
de Pb2+: KI – iodura de potasiu

34. Indicați efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de argint cu acidul clorhidric
diluat: - precipitat alb, insolubil in acizi, solubil in exces de amoniac

35. Arătați efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de argint cu aldehida formică:

3
 - se depune pe peretii eprubetei o oglinda stralucitoare de argint metalic - solutia se
coloreaza in rosu-zmeuriu (?)

36. Indicați efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de plumb cu iodura de potasiu: -
sediment galben cristalin

37. Indicați culoarea precipitatului ce se formează la interacțiunea cromatul de potasiu cu Ag +:

- - rosu caramiziu
38. Însemnați ce se precipită la tratarea soluţiei, în care se conţin cationi din grupa II analitică, cu
exces de soluţie NH3:
Pb, sarurile de Pb(OH)2

39. Marcați efectul analitic al reacţiei Pb2+ cu NaOH:

sediment alb, insolubil in amoniac dar solubil in baza alcalina

40. Indicați culoarea precipitatului ce se formează la interacțiunea cromatul de potasiu cu Pb2+:

galben

41. Arătați efectul analitic al reacţiei ionului Ag+ cu soluţia NH3:

brun, solubil in exces de reactiv

42. Evidențiați ce se sedimentează complet la acţiunea unui exces de bază alcalină cu amestecul
de cationi din grupa II analitică:
- Mg2
43. Arătați formula precipitatului de culoare neagră care se obţine la prelucrarea Hg2Cl2 cu exces
de NH3:
- [H2N-Hg-Hg-O]NO3

44. Indicați un cation din cei enumeraţi mai jos, care formează precipitat negru cu exces de
soluţie amoniacală:
- Mg

45. Indicați culoarea precipitatului ce se formează la interacțiunea bazei alcaline cu Pb2+: -

alb

46. Selectați care din substanţele enumerate mai jos se dizolvă în apă caldă: PbCl2

47. Arătați efectul analitic al reacţiei ionului Ag+ cu bazele alcaline:

precipitat brun

48. Indicați culoarea precipitatului ce se formează la interacțiunea excesului de NaOH cu Pb2+:

alb

49. Indicați produsul final, care se formează în urma reacției АgNO 3 + KОН: Ag2O + KNO3
+H2O
4
 III. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa III analitică

50. Indicați reactivul de grupă pentru cationii grupei III în conformitate cu clasificarea acido-
bazică:
- H2SO4

51. Marcați efectul analitic ce se observă la adăugarea acidului sulfuric diluat la soluţia care
conţine cationi din grupa III analitică:
- prec albe, microcristaline, insolubile in acizi si baze
52. Indicați ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificarea cationilor
de Ca2+:
- oxolat de amoniu – (NH4)2C2O4

53. Indicați ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificarea cationilor
de Ba2+:
- H2SO4

54. Arătați care este efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de calciu cu oxalatul de
amoniu:
- prec microcristalin alb, insolubil in acid acetic, solubil in acizi minerali
55. Evidențiați ce se precipită la tratarea cu acid sulfuric a soluţiei care conţine cationi din
grupele II şi III analitice:

- - PbSO4, CaSO4, BaSO4, SrSO4, Ag2SO4

5
56. Marcați ce se sedimentează la trecerea unui curent de H2S prin soluţia, în care sunt prezenţi
cationii grupelor I, II şi III analitice:
- Ag2S, PbS, Hg2S

57. Se consideră o soluţie în care c(Ba2+) = c(Ca2+) = c(Pb2+). La adăugarea acidului sulfuric se
formează precipitatele: BaSO4 (PS = 1,1·10-10), CaSO4 (PS = 2,5·10-5) şi PbSO4 (PS =
1,6·10-8). Arătaţi în ce ordine se vor sedimenta cationii din soluţia dată:
- BaSO4, PbSO4, CaSO4

58. Se consideră o soluţie în care c(Ba2+) = c(Ca2+) = c(Hg22+). La adăugarea acidului sulfuric se
formează precipitatele: BaSO4 (PS = 1,1·10-10), CaSO4 (PS = 2,5·10-5) şi Hg2SO4 (PS =
6,8·10-7). Arătaţi în ce ordine se vor sedimenta cationii din soluţia dată:
- BaSO4, HgSO4, CaSO4

59. Selectați condiţia principală de precipitare a cationului Ba2+ cu dicromatul de potasiu: -

mediu mai bazic, in prezenta acetatului de sodiu

60. Marcați culoarea în care se colorează flacăra incoloră a becului de gaz în prezența sărurilor
de calciu:
- oranj
61. Marcați culoarea în care se colorează flacăra incoloră a becului de gaz în prezența sărurilor
de bariu:
- galben-verde

62. Arătați forma cristalelor care se formează la interacțiunea ionilor de calciu cu H 2SO4: - ace
adunate in manunchi

63. În soluţia de analizat se conţin ionii: Pb2+, Ag+, Li+ şi Ba2+. Indicați ce se sedimentează la
adăugarea bazei alcaline: -Precipitat alb

64. În soluţia de analizat se conţin ionii: Ag+, Li+ şi Ca2+. Indicați ce se sedimentează la
adăugarea excesului de soluţie NH3: -Precipital alb

65. Însemnați care din cationii enumeraţi nu se sedimentează, practic complet, cu H 2SO4: -
calciu

66. Menționați în prezența cărui reactiv se face precipitarea completă a cationilor grupei III cu
reactivul de grupă:
- h2so4

67. Evidențiați în ce se dizolvă precipitatul ВаSO4: KmnO4 nu se dizolva

68. Alegeți cea mai insolubilă substanță din celea enumerate: BaSO4

6
69. Indicați substanța care se utilizează pentru analiza radiologică a sistemului gastrointestinal:
BaSO4 scade

70. Indicați substanța care se utilizează pentru formarea bandajului cu ghips: CaSO4 + 2H2O

71. La tratarea soluției de analizat cu H2SO4 nu se obține precipitat, însă când la soluție se mai
adaugă alcool etilic precipitatul se formează. Arătați care cation e prezent în soluție de analizat:
- Ca

72. Arătați care cation se conține în soluția de analizat, dacă la tratarea ei atât cu H2SO4 cât și cu
НСl se formează precipitate albe: Pb2+ Ag+

73. Indicați рН soluției de НСl cu concentrația 0,1 mol/l: 1

74. Indicați рОН-ul soluției, dacă рН-ul ei este egal cu 2: 12

7
75. Indicați рН-ul soluției 0,01 molare de НNO3: 2

76. La soluția apoasă a unui acid se adaugă o bază alcalină. Arătați ce se întâmplă aproximativ
cu pH
–ul soluției: -Devine neutru

77. Indicați substanța care creează mediul bazic în soluții apoase: NaOH, KOH

78. Indicați рН-ul soluției 0,01 molare de НCl: 2

79. Indicați рOН-ul soluției 0,1 molare de NaOН: 1

80. Indicați рOН-ul soluției 0,01 molare de KOН: 2

81. Indicați рН-ul soluției 0,1 molare de NaOН: 13

82. Arătați cu ce este egală concentrația ionilor de Н+, dacă рН soluției este egal cu 7: c(H)=10^-
7

83. Arătați cu ce este egală concentrația ionilor de Н+, dacă concentrația OH- este de 10-7:
c(H)=10-7

84. La soluția apoasă a unei baze se adaugă un acid tare. Arătați ce se întâmplă aproximativ cu
pH – ul soluției: -Scade

85. În apă se adaugă o bază alcalină. Arătați ce se întâmplă aproximativ cu pH –ul soluției: -
Creste pH-ul soluției totale >7

86. În apă se adaugă un acid tare. Arătați ce se întâmplă aproximativ cu pH –ul soluției: Scade
pH-ul soluției totale <7

87. Arătați cu ce este egală concentrația ionilor de Н+, dacă рН soluției este egal cu 9: c(H)=10^-
9

88. Indicați formula de calcul a c(H+) în soluția acidului alab HA cu α ≤ 5% (sau Ka ≤ 10-5): -
C(H+)=C(A-)=/KaCa(HA )

89. Indicați formula de calcul a c(H+) în soluția acidului HA cu α ≥ 5% (sau Ka ≥10-4): -

C(H+)=C(A-)=/KaCa(HA)

90. Indicați formula de calcul a c(OH-) în soluția bazei slabe B cu α ≤ 5% (sau Kb ≤ 10-5): -
C(OH)= /Kb•Co(B)

8
91. Indicați formula de calcul a c(OH-) în soluția bazei slabe B cu α ≥ 5% (sau Kb ≥ 10-4): -
C(OH-)=-Kb+Kb2+4Kb+Co(B) /2
COMPLIMENT MULTIPLU

I. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa I analitică

1. Indicați care reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea

cationilor de K+:
- NaHC4H4O6
- Na3[Co(NO2)6]
- reactia de colorare a flacarii

2. Indicați care reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de K+:
- NaHC4H4O6
- H2C4H4O6
- Na3[Co(NO2)6]
- Na2Pb[Cu(NO2)6]

3. Arătați ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de Na+:

- K[Sb(OH)6]
- Zn(UO2)3(CH3COO)8

4. Selectați reactivi care se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de Li+:
- NH4F
- Na2HPO4
- Na2CO3

5. Selectați reactivi care se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de NH4+:
- cu bazle alcaline (NaOH)
- K2[HGI4] – eactivul Nessler

6. Arătați forma cristalelor care se formează la interacțiunea ionilor de sodiu cu

Zn(UO2)3(CH3COO)8:

- cristale tetraiedrice si octaiedrice

7. Menționați condițiile de efectuare a reacției K+ + HC H O − = KHC H O : - pH=5-7, la rece, lipsa cat

NH4,
concentratia suficienta a ionilor 4 4 6 446

8. Menționați condițiile de efectuare a reacției K+ + HC H O − = KHC H O :

4 4 6 446

9
 9. Menționați condițiile de efectuare a reacției 2K + + Na+ + Co(NO ) 3− = K Na Co(NO ) : -
pH=4-7, peretii eprubetei se freaca cu o bagheta de sticla, lipsa cat NH4, utilizarea reactivului
proaspat preparat
2 6 2 26

10. Menționați condițiile de efectuare a reacției 2K + + Na+ + Co(NO ) 3−

= K Na Co(NO ) :
2 6 2 26

11. Menționați condițiile de efectuare a reacției

+ −
Na + 3UO 2+
+ Zn + 8CH COO + CH COOH + 9H O = NaZn(UO ) (CH COO)
2+
9H O +H + :
2 3 3 2 2 3 3 9 2

-mediu neutru sau in prezenta acidului acetic

12. Evidențiați substanțe care pot fi utilizate pentru a recunoaște amoniacul care se degajă în urma
unei reacției: hartie de filtru inmuiata in:
-apa,
-azotat de mercur
-hartie de fenoftaleina

13. Evidențiați scopurile unei analize chimice calitative:

14. Menționați proprietăţile analitice care permit efectuarea analizei chimice calitative a unei
soluţii:

15. Selectați reacțiile care pot fi utilizate în calitate de reacţii analitice de identificare:

16. Selectați reacțiile care pot fi utilizate în calitate de reacţii analitice de identificare:

17. Evidențiați care reactivi sunt specifici:

18. Arătați ce reactivi pot fi utilizaţi în calitate de reactivi de grupă:

10
19. În soluţie fiecare ion este înconjurat de moleculele solventului. Indicați cum se numeşte acest
fenomen:

20. Indicați ce este caracteristic pentru electroliţii slabi:

21. Însemnați de ce depinde valoarea coeficientului de activitate:

22. Indicați valorile numerice ale căror mărimi (constanta de disociere, pH-ul soluţiei, gradul de
disociere) se vor schimba la diluarea soluţiei 0,1 molare de CH 3COOH:

23. Indicați valorile numerice ale căror mărimi (constanta de disociere, pH-ul, gradul de disociere)
se vor mări la diluarea soluţiei 0,1 molare de CH3COOH:

24. Indicați valorile numerice ale căror mărimi (constanta de disociere, pH-ul soluţiei, gradul de
disociere) se vor modifica la diluarea soluţiei 0,1 molare de NH3:

25. Menționați formulele de calcul a pH-ului acidului slab HA: pH=-lgc(H)

26. Marcați formulele de calcul a pH-ului bazei slabe B: pH=-lg c(OH) pH=14-pOH
27. Marcați formulele de calcul a c(H+) în soluţia de acid slab HA:
28. Marcați formulele de calcul a c(H+) în soluţia de bază slabă B:

29. Indicaţi substanţele care se obţin în urma reacţiei de identificare a cationului de amoniu cu
reactivul Nessler NH4Cl + K2[HgI4] + KOH →…: KI, KCl, O-Mg-Mg-NH2

30. Însemnați reacțiile care pot fi utilizate pentru înlăturarea cationul de amoniu din soluţia de
analizat:

31. Indicaţi metodele care pot fi aplicate pentru înlăturarea cationului de amoniu din soluţia de
analizat:
- descompunerea termica
- fixarea ionului de amoniu in hexametilentetramina
- oxidarea ionului de amoniu pana la azot liber

32. Indicați cationii care împiedică identificarea K+ cu acidul tartric:

-NH4 si cationii gr superioare

33. Însemnați reacțiile analitice de identificare a K+ la care împiedică prezența ionilor NH4+:

34. Marcați ionii care formează precipitat galben cu Na3[Co(NO2)6]: K, Na

11
 II. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa II analitică

35. Arătați reactivii care se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de Ag+:

- -HCl, CH2O(aldehida formica), Mn

12
36. Arătați reactivii care se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea
cationilor de Ag+:
- HCl
- CH2O (aldehida formica)
37. Indicați reactivii care se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de
Hg2+:
- HCl
- SnCl2
- Cu
-

38. Selectați reactivii care se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de
Pb22+:
- KI
- H2SO4

39. Arătați condițiile de efectuare a reacției 2Ag+ + CH O + 2NH 3= 2Ag +HCOO− + NH + :

- Ph=8-9
- la incalzire
- prezenta amoniacului

40. Menționați condițiile de efectuare a reacției Pb2+ + 2I − = PbI : -incalzire, prezenta apei si
acid
acetic, centrifugare2

41. Selectați din reactivii de mai jos cu care cationul Ag+ formează precipitate de culoare neagră
sau brună:
- NaOH
- NH3
- H2S

42. Alegeți reactivii cu care cationul Pb2+ formează precipitate galbene:

- KI
- K2CrO4
43. Selectați reactivii cu care cationul Pb2+ formează precipitate albe:
- HCl
- NaOH
- NH3

13
44. Alegeți cationii, care la tratarea cu soluţie de bază alcalină, formează precipitat insolubil în
exces de reactiv:
- Ag
- Hg2

45. Evidențiați cationii, care se precipită cu exces de iodură de potasiu: Ag, Hg2, Pb

46. Indicaţi soluţiile în care se dizolvă sulfatul de plumb:

- acetat de amoniu
- exces de H2SO4
- baze
47. Indicaţi substanţele care se obţin în urma reacţiei Hg2Cl2 + NH3: Hg2NH2Cl + NH4Cl

48. Indicaţi substanţele care se obţin în urma reacţiei de identificare a ionilor de Hg(I) cu soluţia
amoniacală:
- [NH2Hg2O]NO3 + 2Hg + NH4
49. Arătați în ce se dizolvă precipitatul АgCl:
- carbonat de amoniu (NH4)2CO3
- tiosulfat de sodiu Na2S2O3
- cianura de potasiu KCN

50. Evidențiați în ce se dizolvă precipitatul PbSO4:

- acetat de amoniu NH4CH3CO2
- exces de H2SO4
- baze

III. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa III analitică

51. Însemnați reactivii, care se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de Ca 2+:
- (NH4)2C2O4,
- K4[Fe(CN)6]
- H2SO4
52. Indicați reactivii, care se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a cationilor de Ba2+:
- K2Cr2O7
- H2SO4
53. Arătați care sunt condițiile de efectuare a reacției Ca2+ + C O2− = CaC O :
- mediu acid/acetic
- la incalzire pana la fierbere
- ionii de Ba si Sr indepartati 54. Arătați care sunt condițiile de efectuare a reacției
Ba + SO2 2 4− = BaSO 2 4 :- cu KMnO4, mediu acid,
2+

centrifugare 4 4

55. Selectați care din reactivii de mai jos formează cu cationul Ba precipitate galbene: K2Cr
2+

O7 , KCr4

14
56. Alegeți care din reactivii de mai jos formează cu cationul Ba2+ precipitate albe: -(NH4)2CO3
; Na2HPO4 ;(NH4)2C2O4

57. Însemnați cu ajutorul căror reactivi, luaţi împreună, se poate separa cationul de Ba 2+ de
ceilalţi cationi din grupa III analitică: -K2Cr2O7 ; CH3COONa

58. Indicaţi substanţele care se obţin în urma reacţiei BaCl2 + K2Cr2O7 + H2O → .2BaCrO4
+2KCl +HCl

59. Evidențiați ionii, care împiedică identificarea cationului de calciu cu oxalatul de amoniu:Sr ,
Ba

60. Soluția de analizat conține ionii: Ag+, Ca2+, NH4+, K+, Na+. Marcați cationii care pot fi
identificați prin analiza fracționată: NH4 și Ag

62. La tratarea soluției de analizat cu K2СrO4 se formează precipitat de culoare galbenă, iar la
adăugarea acidului sulfuric se obține un precipitat alb. Indicați cationii care e posibil sa fie
prezenți în soluție:Pb , Ca , Ca

63. La tratarea soluției de analizat cu HCl se formează precipitat de culoare albă. Indicați cationii
care e posibil sa fie prezenți în soluție: Ag , Hg , Pb

64. La tratarea soluției de analizat cu H2SO4 se formează precipitat de culoare albă. Indicați cationii
care e posibil sa fie prezenți în soluție: Ca și Ba

65. Indicați substanțele care creează mediul bazic în soluții apoase: - CH3COONa ;K2CO3

66. Arătați ce se întâmplă în soluție cu creșterea concentrației ionilor de hidrogen: -Scade pH-ul
soluției ; creste bazicitatea ;scade aciditatea

67. Arătați ce se întâmplă în soluție cu micșorarea concentrației ionilor de hidrogen: -

Creste ph soluției ; creste aciditatea; scade bazicitatea
68. Soluția de analizat conține ionii: Hg22+, Ba2+, NH4+, Li+, Na+. Marcați cationii care pot fi
identificați prin analiza fracționată: Hg și Nh4

69. Arătați ce se întâmplă în soluție cu creșterea concentrației ionilor de OH -: -baza slaba ;creste
bazicitatea; ph scade

70. Arătați ce se întâmplă în soluție cu micșorarea concentrației ionilor OH -: -ph mărește;creste

,bazicitatea scade

71. La tratarea soluției de analizat cu (NH4)2C2O4 s-a format un precipitat de culoare albă, insolubil
în СН3СООН la încălzire. Identificați ce ioni e posibil să fie prezenți în soluția de analizat: -
Ca2+;Sr+;Ba2+
15
 TOTALIZAREA 2
Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa IV analitică 1. Indicați reactivul de grupă
pentru cationii grupei IV în conformitate cu clasificarea acidobazică: A. HCl (diluat)
B. NaOH (exces)
C. H2SO4 (concentrat)
D. HNO3 (exces) E. NH3 (exces)
2. Ce efect analitic se observă la adăugarea bazei alcaline la soluţia care conţine cationi din grupa IV
analitică?
А. schimbarea culorii soluţiei
В. formarea precipitatului, solubil în exces de reactiv
С. formarea precipitatului, insolubil în exces de reactiv
D. degajarea gazului la adăugarea excesului de reactiv
Е. nu se observă nici o schimbare 3. Ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției
farmacopeice la identificare cationilor de Al3+: A. alizarina
B. dimetilglioxima
C. Co(NO3)2
D. NaOH + NH4Cl
E. o-oxichinoleină
Efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de Al3+ cu azotatul de cobalt (II) este:
A. Substanță verde
B. Substanță roșie
C. Substanță galbenă
D. Substanță albastră
E. Substanță violetă 5. Condiţia de efectuare a reacţiei de identificare a Al3+ cu Co(NO3)2 este:
A. mediu acid;
B. mediu bazic;
C. lipsa cationilor de Zn2+;
D. la rece;
E. lipsa cationilor Li+
.
Efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de Zn2+ cu azotatul de cobalt (II) este: A.
Substanță verde
B. Substanță roșie
C. Substanță galbenă
D. Substanță albastră
E. Substanță violetă
Ce proprietăți are efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de zinc cu K4[Fe(CN)6]
A. precipitat alb, insolubil în acizi minerali, solubil în baze alcaline
B. precipitat galben, insolubil în acizi minerali, solubil în baze alcaline
C. precipitat alb, solubil în acizi minerali, insolubil în baze alcaline
D. precipitat galben, solubil în acizi minerali, insolubil în baze alcaline
E. precipitat albastru, insolubil în acizi minerali, solubil în baze alkaline 8. Efectul analitic al reacției
farmacopeice a cationului de zinc cu H2S este:
A. precipitat alb, insolubil în acid acetic
B. precipitat galben, insolubil în acid acetic
16
C. precipitat alb, solubil în acid acetic
D. precipitat galben, solubil în acid acetic
E. precipitat alb, solubil în acid acetic și baze alcaline
9. Efectul analitic al reacției cationului de aluminiu cu Na2CO3 este:
A.
2 3 3 Al
(CO ) B. 3
Al(OH) C.
3 6 Na
Al(OH) D. Al
2O3
E.
3 3 Al(HCO ) 10. Efectul analitic al reacției cationului de
aluminiu cu Na2S este: A.
Al2 S3
B. 3
Al(OH)
C.
3 6 Na
Al(OH) D. Al 2O3
E.
3 Al(HS)
11. Efectul analitic al reacției cationului de crom cu Na2CO3 este:
A.
2 3 3 Cr (CO ) B.
Cr2O3
C.
3 6 Na Cr(OH) D. 3
Cr(OH) E.
4 Na Cr(OH)
12. Efectul analitic al reacției cationului de crom cu Na2S este: A.
Cr2
S3
B.
3 6 Na
Cr(OH) C. 3
Cr(OH) D. Cr2O3
E.
3 Cr(HS) 13. Ce proprietăți are efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de As(III) cu
H2S este:
A. precipitat alb, insolubil în baze alcaline
B. precipitat galben, insolubil baze alcaline
C. precipitat brun, solubil în baze alcaline
D. precipitat galben, solubil în baze alcaline
E. precipitat alb, solubil în acid acetic și baze alcaline 14. Ce proprietăți are efectul analitic al reacției
farmacopeice a cationului de As(V) cu H2S este:

17
A. precipitat alb, insolubil baze alcaline
B. precipitat galben, insolubil baze alcaline
C. precipitat brun, solubil baze alcaline
D. precipitat galben, solubil în baze alcaline
E. precipitat alb, solubil în acid acetic și baze alkaline
15. Ce proprietăți are efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de As(III) cu AgNO3 este:
A. precipitat brun, insolubil în HNO3 și NH3
B. precipitat galben, insolubil în HNO3 și NH3
C. precipitat brun, solubil în HNO3 și NH3
D. precipitat galben, solubil în HNO3 și NH3
E. precipitat alb, solubil în HNO3 și NH3
16. Ce proprietăți are efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de As(V) cu AgNO3 este:
A. precipitat brun, insolubil în HNO3 și NH3
B. precipitat galben, insolubil în HNO3 și NH3
C. precipitat alb, solubil în HNO3 și NH3
D. precipitat brun, solubil în HNO3 și NH3
E. precipitat galben, solubil în HNO3 și NH3 17.
Reacţia dintre As(III) și H2S se efectuează în mediu:
A. slab acid sau neutru;
B. slab bazic;
C. puternic acid;
D. slab bazic sau neutru;
E. puternic bazic. 18. Reacţia dintre As(V) și H2S se efectuează în mediu:
A. slab acid sau neutru;
B. slab bazic;
C. puternic acid;
D. slab bazic sau neutru;
E. puternic bazic.
19. La tratarea soluţiei în care se conţine ionii de Cr3+, Al3+ şi AsV
cu exces de amoniac se sedimentează:
A. toţi ionii;
B. numai Al3+;
C. nici unul nu se sedimentează;
D. Al3+ şi AsV
E. Cr3+ şi Al3+ 20. La oxidarea sărurilor de crom(III) în mediu bazic se obţine soluţie:
A. portocalie;
B. verde;
C. galbenă;
D. albastră;
E. zmeurie.
21. pH-ul cărei soluţii apoase, din cele enumerate mai jos, nu se va schimba la diluare?
A. soluţiei de NH3;
B. soluţiei de CH3COOH;
C. soluţiei de HCOOH;
D. soluţiei de NaHCO3;
E. soluţiei de NH4Cl.
18
22. pH-ul cărei soluţii apoase, din cele enumerate mai jos, nu se va schimba la diluare?
A. soluţiei de CH3COOH;
B. soluţiei ce conţine 0,1 moli/l NH3 + 0,1 moli/l NaCl;
C. soluţiei de NH3;
D. soluţiei de NH4Cl;
E. soluţiei ce conţine 0,1 moli/l NH3 +
0,1 moli/l NH4Cl.
23. pH-ul cărei soluţii apoase, din cele enumerate mai jos, nu se va schimba la diluare?
A. soluţiei ce conţine 0,1 moli/l HCOOH + 0,1 moli/l HCOOK;
B. soluţiei de HCOOH;
C. soluţiei de HCOONa; D. soluţiei de CH3COONa;
E. soluţiei de NH3. 24. Cu ajutorul cărui reactiv se pot identifica cantităţi mici „urme” de
ioni de arsen (III, V) în materiale biologice?
A. H2S
B. I2
C. AgNO3
D. Zn
E. Mixtura magnesiană
25. Ce compus se formează la tratarea cationilor de Al3+ cu exces de soluţie de amoniac? A.
436
(NH )
Al(OH) B. 3
Al(OH) C.
3 63
Al(NH ) (OH)
D. Al 2O3
E.
NH 4 AlO2 26. Ce compus se formează la tratarea cationilor de Zn2+ cu exces de soluţie
de amoniac? A.
4 24
(NH )
Zn(OH) B. 2
Zn(OH ) C.
3 4 2 Zn(NH )
(OH) D. ZnO
E.
4 22
(NH ) ZnO
27. Ce compus se formează la tratarea cationilor de Zn2+ cu cantităţi mici de soluţie de
amoniac? A.
424
(NH )
Zn(OH) B. 2
Zn(OH ) C.
3 4 2 Zn(NH )
(OH) D. ZnO

19
E.
4 22
(NH ) ZnO
28. Ce reactiv se utilizează pentru identificarea ionilor de Al3+ în prezenţa altor cationi din
gr. IV analitică? A. Alizarina
B. NH4Cl
C. Co(NO3)2
D. NH3
E. NaOH
29. Cu ce se imbibă hîrtia de filtru la identificarea cationilor de de Al3+ cu alizarina în prezenţa altor
cationi din gr. IV analitică?
A. K3[Fe(CN)6]
B. K4[Fe(CN)6]
C. K3[Fe(SCN)6]
D. KCN
E. KSCN
30. Ce se întîmplă la adăugarea H2O2 la soluţie cationilor din gr. IV analitică?

. Cationii cu grad de oxideare schimbător se precepită mai bine

B. Cationii cu grad de oxideare schimbător se oxidează
C. Cationii cu grad de oxideare schimbător se reduc
D. Cationii cu grad de oxideare schimbător îşi menţin grad de oxidare
E. Înlăturarea cationilor cu grad de oxideare schimbător din soluţie 31. Ce se formează la tratarea
cationilor de Cr3+ cu exces de soluţie amoniacală în prezenţa H2O2? A. [Cr(OH)6]
B. [Cr(NH3)6]
C. CrO4
D. Cr2O7
E. Cr(OH)3 32. Ce se formează la tratarea cationilor de Cr3+ cu exces de soluţie
amoniacală?
A. (NH4)3[Cr(OH)6]
B. [Cr(NH3)6](OH)3
C. NH4CrO2
D. Cr(OH)3
E. Cr(OH)2
33. Cationii de Cr(III) pot fi oxidaţi pănă la acid perchromic. Acid perchromic este:
A. H2CrO6 – soluţie albastră
B. H2CrO4 – soluţie galbenă
C. H2CrO6 – precipitat albastru
D. H2CrO5 – precipitat portocaliu E. H2Cr2O7 – soluţie portocalie
34. Acidul perchromic este mai stabil în prezenţa:
A. Amidonului
B. Alcoolului etilic
C. Alcoolului amilic
D. Acidului acetic
E. Acetatului de sodiu 35. Ce se formează la tratarea cationilor de Cr3+ cu cantitate echivalentă de
soluţie amoniacală?
20
A. (NH4)3[Cr(OH)6]
B. [Cr(NH3)6](OH)3
C. NH4CrO2
D. Cr(OH)3
E. Cr(OH)2
II. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa V analitică 36. Indicați reactivul de grupă
pentru cationii grupei V în conformitate cu clasificarea acidobazică: A. HCl (diluat)
B. NaOH (exces)
C. H2SO4 (concentrat)
D. HNO3 (exces) E. NH3 (exces)
37. Ce efect analitic se observă la adăugarea bazei alcaline la soluţia care conţine cationi din grupa V
analitică?
А. schimbarea culorii soluţiei
В. formarea precipitatului, solubil în exces de reactiv
С. formarea precipitatului, insolubil în exces de reactiv
D. degajarea gazului la adăugarea excesului de reactiv
Е. nu se observă nici o schimbare 38. Condiţia principală a reacţiei Fe2+ cu
hexacianoferatul(III) de potasiu este:

A. mediu slab bazic;

B. prezenţa CH3COONa;
C. mediu bazic;
D. prezenţa amoniacului;
E. mediu acid. 39. Condiţia principală a reacţiei Fe3+ cu hexacianoferatul(II) de potasiu este:
A. mediu slab bazic;
B. prezenţa CH3COONa;
C. mediu bazic;
D. prezenţa amoniacului;
E. mediu acid.
40. Reacţia de hidroliză se aplică pentru identificarea cationului:
A. Mg2+;
B. Fe2+;
C. Bi3+;
D. Mg2+;
E. Pb2+
.
41. Ce reactiv organic se aplică pentru efectuarea reacției de identificare a cationului de Mg2+:
A. alizarina
B. dimetilglioxima
C. difenilamina
D. α-nitrozo-β-naftol E. o-oxichinoleina
42. Alegeţi din cele cinci variante propuse mai jos pe acea care conţine numai săruri care în soluţii
apoase creează mediu acid:
A. NH4Cl, NaCl, KNO3;
B. NH4Cl, AlCl3, FeCl3;
C. Na2CO3, K2SO4, AlCl3;
21
 D. Na3PO4, KNO3, NH4NO3;
E. NH4Cl, KCl, Bi(NO3)3.
43. Alegeţi din cele cinci variante propuse mai jos pe acea care conţine numai săruri care în
soluţii apoase creează mediu bazic: A. HCOOK, NH4Cl, NH4NO3;
B. HCOOK, KCl, K2CO3;
C. CH3COONa, Na2CO3, K2C2O4;
D. Na3PO4, (NH4)2SO4, NaCl;
E. NaH2PO4,NH4NO3,AlCl3.
44. Care din următoarele săruri formează prin dizolvare în apă soluţii cu pH = 7?
A. Na2CO3;
B. CH3COONH4, NaCl;
C. NH4Cl, CaCl2;
D. AlCl3, NH4Cl;
E. NH4Cl, BaCl2.
45. La aceeaşi cantitate (mol) de substanţe CH3COONa şi NaCN se adaugă acelaşi volum de apă.
Se ştie că
CH COOH Ka3= 1,74 10-5şi HCN Ka= 5,0·10-10. La care dintre săruri hidroliza va fi mai înaintată?
A. CH3COONa;
B. ambele hidrolizează în aceeaşi măsură;
C. NaCN;
D. numai sarea CH3COONa hidrolizează;
E. nici una din săruri nu hidrolizează.
46. La aceeaşi cantitate (mol) de substanţe CH3COONa şi HCOONa se adaugă acelaşi volum de apă.
Se ştie că CH COOH Ka3= 1,74 10-5 şi HCOOH Ka= 1,8·10-4. La care dintre săruri hidroliza va fi
mai înaintată?
A. CH3COONa;
B. ambele hidrolizează în aceeaşi măsură;
C. HCOONa;
D. numai sarea CH3COONa hidrolizează; E. nici una din săruri nu hidrolizează.
47. La aceeaşi cantitate (mol) de substanţe NaCN şi NaF se adaugă acelaşi volum de apă. Se ştie că
HCN Ka= 5,0·10-10 şi HF Ka= 6,7·10-4. La care dintre săruri hidroliza va fi mai înaintată?
A. NaCN;
B. ambele hidrolizează în aceeaşi măsură;
C. NaF;
D. numai sarea NaF hidrolizează;
E. nici una din săruri nu hidrolizează.
48. În soluţia de analizat se conţin ionii: Fe3+, Mg2+ şi Zn2+. La trecerea unui curent de H2S prin
această soluţie se sedimentează:
A. toţi cationii enumeraţi;
B. Mg2+ şi Zn2+;
C. Mg2+ şi Fe3+;
D. numai Zn2+;
E. Zn2+ şi Fe3+
.
49. Soluția apoasă CH3COONa, are mediu:
A. bazic;
22
B. acid;
C. neutru; D. slab bazic;
E. slab acid. 50. Soluția apoasă
NH4Cl, are mediu:
A. bazic;
B. acid;
C. neutru; D. slab bazic;
E. slab acid. 51. Care din cationii enumeraţi mai jos NU se precipită cu soluţia amoniacală,
luată în exces? A. Al3+;
B. Cr3+;
C. Fe3+;
D. Mg2+;
E. Bi3+
.
52. Efectul analitic al reacției analitice a cationului de fier(III) cu K4[Fe(CN)6] este:
A. KFe [Fe(CN)6] , precipitat verde
B. KFe [Fe(CN)6] , precipitat albastru
C. KFe [Fe(CN)6] , soluție albastră
D. KFe [Fe(CN)6] , precipitat roșu E. KFe [Fe(CN)6] , soluție roșie
53. Efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de fier(II) cu K3[Fe(CN)6] este:
A. KFe [Fe(CN)6] , precipitat verde
B. KFe [Fe(CN)6] , precipitat albastru
C. KFe [Fe(CN)6] , soluție albastră
D. KFe [Fe(CN)6] , precipitat roșu
E. KFe [Fe(CN)6] , soluție roșie
54. Efectul analitic al reacției de identificare a cationului de fier(III) cu KSCNeste:
A. [Fe(SCN)n]3-n, precipitat brun
B. [Fe(SCN)n]3-n, precipitat albastru
C. [Fe(SCN)n]3-n, soluție albastră
D. [Fe(SCN)n]3-n, precipitat roșu
E. [Fe(SCN)n]3-n, soluție roșie
55. Efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de fier(II) cu H2S este:
A. FeS, precipitat negru, insolubil în acizi minerali
B. FeS, precipitat galben, insolubil în acizi minerali
C. FeS, precipitat negru, solubil în acizi minerali
D. FeS, precipitat galben, solubil în acizi minerali
E. FeS, precipitat brun, solubil în acizi minerali 56. Reacţia farmacopeică dintre Fe(II) și H2S se
efectuează în mediu:
A. slab acid sau neutru;
B. slab bazic;
C. puternic acid;
D. prezența soluției tampon (HCOOH + HCOONa);
E. puternic bazic. 57. Efectul analitic al reacției farmacopeice a cationului de bismut(II) cu H2S este:
A. Bi2S3, precipitat portocaliu
B. Bi2S3, precipitat cafeniu îchis
C. Bi2S3, precipitat verde
23
D. Bi2S3, precipitat alb
E. Bi2S3, precipitat galben 58. Condiţia principală a reacţiei farmacopeice Mg2+ cu hidrogenfosfatul de
sodiu este:
A. mediu neutru;
B. prezenţa CH3COONa;
C. prezenţa soluției tampon CH3COOH + CH3COONa; D. prezenţa soluției tampon NH3+NH4Cl;
E. prezenţa KMnO4.
59. Ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificarea cationilor de Bi3+: A.
H2O
B. NH3
C. KI
D. NaOH E. H2S 60. Ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificarea
cationilor de Mg2+: A. KI
B. NH3
C. Na2HPO4
D. NaOH E. H2S 61. Indicaţi substanţa medicamentoasă ce poate fi identificată cu ajutorul
sărurilor de fier(III):
A. Peroxid de hidrogen
B. Permanganat de potasiu
C. Acid salicilic
D. Acid nicotinic
E. Iodura de potasiu
62. Culoarea fenolftaleinei în soluția apoasă a CH3COONa este:
A. Albastră
B. Brună
C. Zmeurie
D. Violetă
E. Incoloră
63. Culoarea fenolftaleinei în soluția apoasă a KCN este:
A. Albastră
B. Brună
C. Zmeurie
D. Violetă
E. Incoloră
64. Culoarea indicatorului universal în soluția apoasă a Na2CO3 este:
A. Albastră
B. Roșie
C. Zmeurie
D. Violetă E. Incoloră
65. La adăugarea unei cantități mici de bază alcalină la soluția tampon acidă, pH soluției practic nu se
modifică deoarece:
A. Bază alcalină se neutralizează cu sarea din compoziția soluției tampon
B. Bază alcalină se neutralizează cu acid slab din compoziția soluției tampon
C. Bază alcalină se diluează cu soluția tampon
D. Bază alcalină se neutralizează cu bază slabă din compoziția soluției tampon
E. Bază alcalină se neutralizează cu acid tare din compoziția soluției tampon
24
66. La adăugarea unei cantități mici de acid tare la soluția tampon acidă, pH soluției practic nu se
modifică
deoarece:
A. Acidul tare se neutralizează cu sarea din compoziția soluției tampon
B. Acidul tare se neutralizează cu acid slab din compoziția soluției tampon
C. Acidul tare se diluează cu soluția tampon
D. Acidul tare se neutralizează cu bază slabă din compoziția soluției tampon
E. Acidul tare se neutralizează cu bază tare din compoziția soluției tampon
67. La adăugarea unei cantități mici de acid tare la soluția tampon bazică, pH soluției practic nu se
modifică
deoarece:
A. Acidul tare se neutralizează cu sarea din compoziția soluției tampon
B. Acidul tare se neutralizează cu acid slab din compoziția soluției tampon
C. Acidul tare se diluează cu soluția tampon
D. Acidul tare se neutralizează cu bază slabă din compoziția soluției tampon
E. Acidul tare se neutralizează cu bază tare din compoziția soluției tampon
68. La adăugarea unei cantități mici de bază alcalină la soluția tampon bazică, pH soluției practic nu se
modifică deoarece:
A. Bază alcalină se neutralizează cu sarea din compoziția soluției tampon
B. Bază alcalină se neutralizează cu acid slab din compoziția soluției tampon
C. Bază alcalină se diluează cu soluția tampon
D. Bază alcalină se neutralizează cu bază slabă din compoziția soluției tampon E. Bază alcalină se
neutralizează cu acid tare din compoziția soluției tampon
69. Capacitatea tampon este:
A. volumul (ml) de acid monobazic slab sau bază monoacidă slabă care poate fi adăugată la un litru
de soluție tampon în așa fel ca pH-ul să se modifice cu o unitate
B. cantitatea de substanță (moli) de acid monobazic tare sau bază monoacidă tare care poate fi
adăugată la un litru de soluție tampon în așa fel ca pH-ul să se modifice cu o unitate
C. volumul (ml) de acid monobazic tare sau bază monoacidă tare care poate fi adăugată la un litru
de soluție tampon în așa fel ca pH-ul să se modifice cu o unitate
D. cantitatea de substanță (moli) de acid monobazic slab sau bază monoacidă slabă care poate fi
adăugată la un litru de soluție tampon în așa fel ca pH-ul să se modifice cu o unitate
E. cantitatea de substanță (moli) de acid monobazic slab sau bază monoacidă slabă care poate fi
adăugată la un litru de soluție tampon în așa fel ca pH-ul să nu se modifice deloc
70. Hidroliza este reacția inversă a procesului de:
A. Oxido-reducere
B. Precipitare
C. Neutralizare
D. Complexare E. Dizolvare
71. La tratarea cu NaOH(exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+, As(V), Al3+ și
Mn2+ se precipită:
A. Cr3+
B. Al3+
C. As(V)
D. Mn2+
E. Toți cationii enumerate
25
72. La tratarea cu cantitate echivalentă de NaOH a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+
, As(V), Al3+, Bi3+ și Mn2+ NU se precipită:
A. Cr3+
B. Al3+
C. As(V)
D. Mn2+
E. Bi3+
III. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa VI analitică 73. Indicați reactivul de grupă
pentru cationii grupei VI în conformitate cu clasificarea acido-bazică: A. HCl (diluat)
B. NaOH (exces)
C. H2SO4 (diluat)
D. HNO3 (exces)
E. NH3 (exces) + NH4Cl
74. În soluţia de analizat se conţin ionii: Al3+, Cu2+, Mg2+ şi Zn2+. La tratarea acestei soluţii cu exces
de NH3 se sedimentează:
A. toţi cationii enumeraţi;
B. Mg2+ şi Zn2+;
C. Al3+, Zn2+ şi Mg2+;
D. Al3+ şi Mg2+; E. Cu2+ şi Al3+
.
75. Ce reactiv organic se aplică pentru efectuarea reacției de identificare a cationului de Co2+: A.
alizarina
B. dimetilglioxima
C. difenilamina
D. α-nitrozo-β-naftol
E. o-oxichinoleina 76. Soluţia apoasă a unei sări de nichel este colorata în:
A. verde deschis;
B. verde închis;
C. roşu;
D. galben; E. albastru.
77. În soluţia de analizat se conţin ionii: Al3+, Mn2+ şi Cu2+. La tratarea acestei soluţii cu exces de
bază alcalină se sedimentează:
A. toţi cationii;
B. Al3+, Mn2+;
C. Al3+, Cu2+;
D. Mn2+, Cu2+;
E. numai Mn2+
.
78. Culoarea roză a soluţiei de analizat ne indică prezenţa posibilă a ionului:
A. Co2+;
B. Fe2+;
C. Cr3+;
D. Ni2+;
E. Cu2+
.

26
79. La tratarea soluţiei în care se conţine ionii de Cr3+, Ni2+ şi AsV cu
exces de amoniac se sedimentează:
A. toţi ionii;
B. numai Ni2+;
C. nici unul nu se sedimentează;
D. Ni2+ şi AsV
;
E. Cr3+ şi Ni2+
.
80. Culoarea albastră deschis a soluţiei de analizat ne indică prezenţa posibilă a ionului: A.
Cr3+;
B. Ni2+;
C. Fe3+;
D. Co2+;
E. Cu2+
.
81. La tratarea soluţiei, în care se conţine cationii Zn2+, Al3+ şi Fe2+, cu exces de soluţie NH3, se
sedimentează:
A. toţi ionii;
B. Fe2+ şi Al3+;
C. numai Fe2+;
D. Fe2+ şi Zn2+; E. Zn2+ şi Al3+
.
82. În soluţia de analizat se conţin ionii: Cr3+, Zn2+ şi Cu2+. La adăugarea excesului de NH3 se
sedimentează:
A. toţi ionii;
B. Zn2+;
C. nici unul nu se sedimentează;
D. Cu2+;
E. Cr3+ şi Zn2+ 83. Proprietăţi amfotere manifestă cationul:
A. Fe3+;
B. Mn2+;
C. Zn2+;
D. Mg2+;
E. Bi2+
.
84. Care din substanţele enumerate mai jos se dizolvă în exces de NH4Cl:
A. MnO(OH)2
B. Mg(OH)2
C. Cr(OH)3
D. Cu(OH)2
E. Ni(OH)2 85. Proprietăţi amfotere manifestă cationul:
A. Mg2+;
B. Al3+;
C. Fe3+;
D. Mn2+;
27
E. Cu2+
.
86. În soluţia de analizat se conţin ionii: Fe2+, Cu2+, Al3+ şi Mg2+. La adăugarea excesului de bază
alcalină se sedimentează:
A. toţi cationii;
B. Cu2+ şi Mg2+;
C. Cu2+, Fe2+, Mg2+;
D. Al3+, Mg2+;
E. Fe2+, Al3+
.
87. Care din hidroxizii enumeraţi mai jos sunt solubili în exces de bază alcalină?
A. Mg(OH)2;
B. MnO(OH)2;
C. Zn(OH)2;
D. Co(OH)2;
E. Fe(OH)2. 88. Condiţia principală a reacţiei farmacopeice Cu2+ cu soluția amoniacală este: A. la
agitare;
B. la încălzire;
C. lipsa cationilor de nichel(II);
D. lipsa cationilor de cobalt(II); E. prezenţa oxidanților puternici. 89. Efectul analitic al
reacției farmacopeice a cationului Cu2+ cu soluția amoniacală este:
A. precipitat brun
B. precipitat albastru închis
C. soluție albastră închis
D. precipitat roșu E. soluție roșie
90. În exces de soluţie NH3 formează complecşi solubili, incolori, de tipul [Me(NH3)n](OH)2,
cationii: A. Cu2+;
B. Hg2+;
C. Ni2+;
D. Co2+;
E. Zn2+
.
91. Ce care reactiv pot fi separați cationii de Cu2+de cationii de Ni2+ şi Co2+?
A. NH3
B. H2S
C. NaOH
D. Na2S2O3
E. HCl 92. Cu ajutorul cărui reactivi se pot separa cationii Cu2+ de cationii Fe3+ şi Bi3+?
A. NH4Cl;
B. NaOH;
C. H2S;
D. NH3(exces);
E. HCl. 93. Cu ajutorul cărui reactivi se pot separa cationii Co2+ de cationii Fe3+ şi Bi3+?
A. NH4Cl;
B. NaOH;
C. H2S;
28
D. NH3(exces);
E. HCl. 94. Cu ajutorul cărui reactivi se pot separa cationii Ni2+ de cationii Fe3+ şi Bi3+?
A. NH4Cl;
B. NaOH;
C. H2S;
D. NH3(exces);
E. HCl.
95. La tratarea cu cantitate echivalentă de NaOH a soluţiei care conţine amestec de cationi As(V),
Zn2+, Co2+, Bi3+ și Mg2+ NU se precipită:
A. Zn2+
B. Bi3+
C. As(V)
D. Mg
2+
E. Co2+
96. La tratarea cu cantitate echivalentă de NH3 a soluţiei care conţine amestec de cationi As(III),
Cr3+, Cu2+, Al3+ și Mn2+ NU se precipită:
A. Cr3+
B. Al3+
C. Cu2+
D. Mn2+
E. As(III)
97. La tratarea cu cantitate echivalentă de NH3 a soluţiei care conţine amestec de cationi As(III),
Zn2+, Co2+, Bi3+ și Mg2+ NU se precipită:
A. Zn2+
B. Bi3+
C. As(III)
D. Mg
2+
E. Co2+ 98. Indicați cationul pentru care reacția de identificare cu K4[Fe(CN)6] este farmacopeică: A.
Al3+
B. Cu2+
C. Fe3+
D. Zn2+ E. As5+
99. La trecerea unui flux de H2S prin soluţia ce conţine cationii Fe2+, Bi3+, Mn2+ şi Mg2+ nu se
sedimentează ionii:
A. toţi cei enumeraţi
B. Fe2+
C. Bi3+
D. Mn2+
E. Mg2+ 100. Care cation împiedică reacția de identificare a Co2+ cu NH4SCN?
A. Bi3+
B. Cu2+
C. Fe3+
D. Ni2+ E. As5+
COMPLIMENT MULTIPLU
29
I. Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa IV analitică
1. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificare cationilor de Zn2+:
A. K3[Fe(CN)6]
B. K4[Fe(CN)6]
C. Co(NO3)2
D. H2S
E. NH4SCN
2. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Zn2+:
A. (NH4)2[Hg(SCN)4]
B. K4[Fe(CN)6]
C. Co(NO3)2
D. H2S
E. NH4SCN
3. Condiţiile de efectuare a reacţiei de identificare a Zn2+ cu K4[Fe(CN)6] sunt:
A. mediu acid;
B. mediu bazic;
C. cantitatea mică de reactiv;
D. la rece;
E. cantitatea mare de reactiv.
4. Condiţiile de efectuare a reacţiei de identificare a Zn2+ cu K4[Fe(CN)6] sunt:
A. lipsa cationilor de Fe3+, Cu2+;
B. lipsa cationilor de Al3+, Cr3+;
C. la încălzire;
D. la rece; E. mediu acid.
5. Ce reactivi organici se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Al3+:
A. alizarina
B. dimetilglioxima
C. difenilamina
D. α-nitrozo-β-naftol
E. o-oxichinoleină
6. La trecerea unui flux de H2S prin soluţia ce conţine cationii Ba2+, Pb2+,Zn2+ şi Na+
se sedimentează ionii: A. toţi cei enumeraţi;
B. Pb2+;
C. Zn2+;
D. Ba2+;
E. Na+
.
7. La trecerea unui flux de H2S prin soluţia apoasă ce conţine cationii Al3+ şi Cr3+ se formează:
A. Al2S3 – precipitat alb;
B. Al(OH)3 – precipitat alb;
C. Cr(OH)3 – precipitat verde-murdar;
D. Cr2S3 – precipitat verde-murdar;
E. Na2CrO4 – soluţie galbenă. 8. Efectul analitic al reacţiei dintre
sărurile de crom(III) şi NaOH este:
A. Cr(OH)3 – precipitat verde-murdar (la adăugarea unei cantităţi echivalente de bază);

30
B. Na3[Cr(OH)6] – soluţie de culoare verde-aprins (la adăugarea unui exces de bază);
C. Na2CrO4 – soluţie galbenă; D. Na2Cr2O7 – soluţie portocalie;
E. CrO3 – precipitat roşu.
9. Cu care dintre reactivii enumeraţi mai jos cationul de Zn2+ formează precipitat de culoare
albă?
A. Co(NO3)2;
B. soluţia diluată de NH3;
C. H2S;
D. K4[Fe(CN)6] ;
E. NH4Cl. 10. Cu ajutorul căror reactivi, luaţi împreună, se pot separa cationii Cr3+ de
cationii Al3+?
A. NaOH;
B. H2O2;
C. Na2HPO4;
D. NH4Cl;
E. NH3(exces). 11. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de
Al3+:
A. K3[Fe(CN)6]
B. Co(NO3)2
C. alizarină
D. H2S
E. NaOH + NH4Cl
12. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de As(III):
A. AgNO3
B. Mixtura magneziană
C. I2
D. Zn
E. H2S
13. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de As(V):
A. AgNO3
B. Mixtura magneziană
C. I2
D. Zn
E. H2S
14. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea cationilor de
As(III):
A. H2S
B. Zn
C. AgNO3
D. MgCl2
E. NH4SCN
15. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea cationilor
de As(V): A. H2S
B. Zn
C. AgNO3
D. MgCl2
31
E. NH4SCN
16. Care cationi din gr IV analitică formează cu bază alcalină precipitate de hidroxizi, care se
dizolvă în exces de bază:
A. Al3+
B. Zn2+
C. As(III)
D. As(V)
E. Cr3+
17. Sub ce formă poate fi găsit arseniu în soluţii puternic acide?
A. AsO43-
B. As3+
C. HAsO42-
D. As5+
E. AsO3
3- 18. Sub ce formă poate fi găsit arseniu în soluţii slab
acide?
A. AsO4
3-
B. As3+
C. HAsO4
2-
D. HAsO3
2-
E. AsO3
3-
19. Sub ce formă poate fi găsit arseniu în soluţii bazice sau neutre?
A. AsO4
3-
B. As3+
C. HAsO4
2-
D. As5+
E. AsO3
3- 20. Indicaţi hidroxizi care posedă proprietăţi
amfotere:
A. Al(OH)3
B. Ba(OH)2
C. Zn(OH)2
D. Ca(OH)2
E. Pb(OH)2
Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa V analitică
21. Cu ajutorul căror reacţii se identifică în practica farmaceutică cationii de Fe(II):
A. H2S
B. K3[Fe(CN)6]
C. (NH4)2SO4
D. K4[Fe(CN)6]
32
E. NH4SCN
22. Mediu acid au soluţiile apoase ale sărurilor:
A. NH4Cl;
B. AlCl3;
C. Na2CO3;
D. NaCl;
E. K2SO4.
23. Mediu bazic au soluţiile apoase ale sărurilor:
A. (NH4)2SO4;
B. BaCl2;
C. CH3COONa;
D. K2CO3;
E. NaCl.
24. La diluare se va modifica pH-ul soluţiilor apoase ale substanţelor:
A. NH4Cl;
B. BaCl2;
C. NH3;
D. AlCl3;
E. KCN.
25. La diluare, se va mări pH-ul soluţiilor apoase ale substanţelor:
A. CH3COONa;
B. NH4Cl;
C. CH3COOH;
D. NaCl;
E. FeCl3. 26. La diluare, se va micşora pH-ul soluţiilor apoase ale
substanţelor:
A. NH3;
B. NH4Cl;
C. KCN;
D. K2SO4; E. CH3COOK.
27. Alegeţi, din variantele propuse, acelea care conţin numai substanţe cu proprietăţi de acid în
soluţii apoase:
A. HCl, CH3COONa, CH3COOH;
B. NH4Cl, CH3COOH, HCl;
C. KCN, NH3, HClO4;
D. NH4NO3, HCOOH, H2SO4; E. NH4Cl, Na2CO3, CH3COONa.
28. Alegeţi, din variantele propuse, acelea care conţin numai substanţe cu proprietăţi bazice în
soluţii apoase:
A. NH3, CH3COOK, NaCN;
B. NaCN, CH3COOH, HCOOH;
C. HCl, NH3, CH3COOK; D. NH3, NH4Cl, CH3COONH4;
E. CH3COONa, Na2CO3, KCN.
29. Gradul de hidroliză a unei sări a acidului slab şi bazei tari, în soluţia apoasă, este mai mare:
A. la diluare;
B. la micşorarea temperaturii;

33
C. la creşterea temperaturii; D. cu cât valoarea Ka este mai mare; E. cu cât valoarea Ka este mai mică.
30. Gradul de hidroliză a unei sări alcătuită din bază slabă şi acid tare, în soluţia apoasă, este mai
mic:
A. la diluare;
B. la creşterea temperaturii;
C. cu cât valoarea Kb este mai mică;
D. cu cât valoarea Kb este mai mare;
E. cu cât temperatura soluţiei este mai mică.
31. Gradul de hidroliză a NH4Cl, în soluţia apoasă, poate fi micșorat:
A. la diluare;
B. la micşorarea temperaturii;
C. la creşterea temperaturii;
D. la mărirea concentrației;
E. la acidulare cu HCl. 32. Gradul de hidroliză a NH4Cl, în soluţia apoasă, poate
fi mărit:
A. la diluare;
B. la micşorarea temperaturii;
C. la creşterea temperaturii;
D. la mărirea concentrației;
E. la acidulare cu HCl.
33. Gradul de hidroliză a Na2CO3, în soluţia apoasă, poate fi micșorat:
A. la diluare;
B. la micşorarea temperaturii;
C. la creşterea temperaturii;
D. la mărirea concentrației;
E. la acidulare cu HCl. 34. Gradul de hidroliză a Na2CO3, în soluţia apoasă, poate fi mărit:
A. la diluare;
B. la micşorarea temperaturii;
C. la creşterea temperaturii;
D. la mărirea concentrației;
E. la acidulare cu HCl.
35. Care din amestecuri prezintă soluție tampon:
A. CH3COONa + CH3COOH;
B. HCOONa + HCOOK;
C. NH3 + NH4Cl;
D. NH3 + HCl;
E. HNO3 + KNO3.
36. Care din amestecuri prezintă soluție tampon:
A. CH3COONa + NaOH;
B. HCOONa + HCOOH; D. NH3 + HCl;
C. NH3 + NH4Cl; E. HCOONa + HCOOK.
37. Soluțiile tampon se obțin prin amestecarea:
A. soluției unui acid slab cu cea a sării sale B.
soluției unei baze tari cu cea a sării sale.
C. soluției unui acid tare cu cea a sării sale D.
soluției unei baze slabe cu cea a sării sale.
34
E. soluției unui acid tare cu bază slabă 38. Fenolfaleina se colorează în
zmeuriu în soluțiile apoase ale sărurilor:
A. Na2SO4
B. CH3COONa
C. NH4Cl
D. KCN
E. NaCl 39. Culoarea indicatorului universal este albastră în soluțiile apoase ale
sărurilor:
A. HCOOK
B. CH3COONa
C. NH4Cl
D. KCN
E. NaCl 40. Deosebim soluțiile tampon:
A. Acide
B. Neutre
C. Bazice
D. De oxido-reducere
E. De neutralizare
41. Soluțiile tampon permit:
A. de a precipita ionii care împiedică analizei
B. de a menține constantă valoarea pH-ului atunci când se adaugă volume limitate de baze sau
acizi
C. de a menține pH la diluare
D. de a menține constantă compoziția soluției
E. de a menține constantă concentrația tuturor ionilor în soluție 42.
La trecerea unui flux de H2S prin soluţia ce conţine cationii Cu
2+, Mg2+, Ag+şi Fe2+se sedimentează ionii:
A. Ag+
B. toţi cei enumeraţi;
C. Mg2+;
D. Cu
E. Fe2+
.
43. H2S formează precipitate albe cu cationii:
A. Al3+;
B. Zn2+;
C. Mg2+;
D. Ag+
E. Cr3+
44. La tratarea unei soluţii ce conţine Mn2+ şi Fe2+ cu soluţie NaOH în prezenţa peroxidului de
hidrogen se obţin precipitate:
A. Fe(OH)3;
B. Fe(OH)2;
C. Mn(OH)2;
D. MnO(OH)2;
E. Mn(OH)3.
35
45. În exces de soluţie NaOH formează complecşi solubili, de tipul Na3[Me(OH)6], cationii: A.
Fe3+;
B. Al3+;
C. As3+;
D. Cr3+;
E. Co2+
.
46. Cu ajutorul căror reactivi, luaţi împreună, cationul Mn2+ formează precipitat negru-brun
MnO(OH)2?
A. H2SO4;
B. H2O2;
C. NaOH; D. Mg(OH)2;
E. HCl.
47. Cu care din reactivii de mai jos cationul Bi3+ formează precipitate negre sau brune? A.
KI;
B. NaOH;
C. H2S;
D. (NH4)2S;
E. Na2HPO4.
48. Cu ajutorul căror reactivi, luaţi împreună, se poate de precipitat cationii de Bi3+ în formă de
precipitat negru de bismut metalic?
A. K2Cr2O7;
B. NaOH;
C. CH3COONa;
D. Na2HPO4;
E. Na2[Sn(OH)4].
49. Cu ajutorul căror reactivi, luaţi împreună, se poate identifica cationul Mg2+?
A. soluţia NH3;
B. H2S;
C. NH4Cl;
D. NaCl; E. Na2HPO4.
50. Cu care dintre reactivii enumeraţi mai jos se poate de identificat ionul Mn2+ în mediu de acid
azotic? A. Na2HPO4;
B. PbO2;
C. NaBiO3;
D. H2O2;
E. (NH4)2S. 51. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale
cationilor de Fe3+:
A. K3[Fe(CN)6]
B. Dimetilglioxima
C. K4[Fe(CN)6] E. H2S
D. KSCN 52. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de
Fe2+:
A. K3[Fe(CN)6]
B. Dimetilglioxima
C. K4[Fe(CN)6]
36
D. KSCN E. H2S 53. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale
cationilor de Mn2+:
A. NaOH
B. PbO2
C. (NH4)2S2O8
D. KSCN
E. NaBiO3 54. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale
cationilor de Bi3+:
A. NaOH
B. H2S
C. H2O
D. Na2[Sn(OH)4] E. KI
55. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Mg2+:
A. NH3
B. Na2HPO4
C. K4[Fe(CN)6]
D. o-oxichinoleină
E. H2S 56. Ce cationi pot fi identificați cu o-oxichinoleină:
A. Zn2+
B. Mg2+
C. Fe2+
D. Mn2+ E. Al3+
57. Cu care reactivi luaţi împreună pot fi sepăraţi cationii gr. IV de cationii gr. V?
A. KOH
B. H2O2
C. H2SO4
D. NH3 E.
HCl
58. La tratarea cu NaOH(exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Zn2+, As(III), Al3+ ,
Fe2+, Mn2+ se precipită:
A. Zn2+
B. Al3+
C. As(III)
D. Mn2+ E. Fe2+
59. La tratarea cu cantitate echivalentă de NaOH a soluţiei care conţine amestec de cationi Zn2+
,As(III), Al3+, Fe2+, Mn2+ se precipită:
A. Zn2+
B. Al3+
C. As(III)
D. Mn2+ E.
Fe2+
60. La tratarea cu cantitate echivalentă de NH3 a soluţiei care conţine amestec de cationi Zn2+
, As(III), Al3+, Fe2+, Mn2+ se precipită:
A. Zn2+
B. Al3+

37
C. As(III)
D. Mn2+
E. Fe2+
Reacțiile analitice și analiza cationilor din grupa VI analitică
61. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea cationilor de Cu2+: A.
H2S
B. Zn
C. NH3
D. K4[Fe(CN)6]
E. Na2S2O3
62. Ce efect analitic se observă la adăugarea soluției amoniacale, luate în exces, la soluţia care conţine
cationi din grupa VI analitică?
А. schimbarea culorii soluţiei
В. formarea precipitatului, solubil în exces de reactiv
С. formarea precipitatului, insolubil în exces de reactiv
D. degajarea gazului la adăugarea excesului de reactiv
Е. nu se observă nici o schimbare 63. Care cationi din cei enumerați
formează cu H2S hidroxizi insolubili?
A. Al
B. Zn2+
C. Mg2+
D. Ag
E. Cr3+
64. La trecerea unui flux de H2S prin soluţia ce conţine cationii Ag
, Cu2+, Zn2+, Mg2+ şi Cr se
sedimentează ionii:
A. Cr
B. Mg2+;
C. Zn2+;
D. Cu2+;
E. Ag
65. H2S formează precipitate galbene cu cationii:
A. As(V);
B. Bi3+;
C. Fe2+;
D. As3+;
E. Pb2+
66. H2S formează precipitate negre cu cationii:
A. Zn2+;
B. Al3+;
C. Cu2+;
D. Ag E. Fe2+
.
67. Tiosulfatul de sodiu formează precipitate negre de sulfuri în reacţia cu cationii:
A. Ca2+;
B. Ag+
38
C. Cu2+;
D. Co2+;
E. Mn2+ 68. În exces de soluţie NaOH formează hidroxocomplecşi solubili în apă cationii:
A. Zn2+;
B. Al3+
C. Mg
D. Fe2+;
E. Cu2+
.
69. În exces de soluţie NH3 formează complecşi solubili, de culoare albastră, de tipul
[Me(NH3)n](OH)2, cationii:
A. Ni2+;
B. Zn2+;
C. Co2+;
D. Cu2+;
E. Mg
70. Cu care dintre următorii reactivi cationul Cu2+ formează precipitate de culoare neagră?
A. Na2SO4;
B. H2S;
C. Na2S;
D. Na2S2O3;
E. NH3.
71. Cu care dintre reactivii enumeraţi mai jos cationii Cu2+ formează precipitate de
culoare neagră? A. H2S;
B. NH3;
C. Na2S2O3;
D. (NH4)2S;
E. Na2HPO4.
72. Cu ajutorul căror reactivi, luaţi împreună, se pot separa cationii Cu2+ de cationii
Fe2+ şi Bi3+? A. H2O2;
B. NaOH;
C. H2S;
D. NH3(exces);
E. HCl.
73. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de Cu2+:
A. K3[Fe(CN)6]
B. Na2HPO4
C. K4[Fe(CN)6] E. H2S 74. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de
D. KI identificare ale cationilor de Cu2+:
A. NH3
B. Na2HPO4
C. Na2S2O3 E. H2S 75. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare
D. Zn ale cationilor de Co2+:
A. NH4SCN
B. Na2HPO4
C. NH3
39
D. Reactivul Ciugaev
E. Reactivul Iliinski 76. Ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare ale cationilor de
Ni2+:
A. NH4SCN (exces)
B. Na2HPO4
C. NH3
D. Reactivul Ciugaev
E. Reactivul Iliinski 77. Cu care reactivi luaţi împreună pot fi sepăraţi cationii gr.
V de cationii gr. VI?
A. KOH
B. H2O2
C. H2SO4
D. NH3
E. HCl
78. Condiţiile de efectuare a reacţiei de identificare a Zn2+ cu sulfura de hidrogen este:
A. la încălzire;
B. prezența soluției tampon (HCOOH + HCOONa);
C. prezența HCl;
D. lipsa oxidanților;
E. prezența oxidanților puternici. 79. Cu care reactivi se efectuează identificarea
cobaltului pe cale uscată?
A. α-nitrozo-β-naftol
B. NH4SCN
C. NH3
D. H2S
E. Zn(NO3)2
80. La tratarea cu NaOH(exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+
,Cu2+, Al3+, Mn2+ și Zn2+ se precipită:
A. Cr3+
B. Al3+
C. Cu2+
D. Mn2+ E. Zn2+
81. La tratarea cu NaOH(exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Zn2+, Co2+
, Bi3+, As(V) și Mg2+ NU se precipită:
A. Zn2+
B. Bi3+
C. As(V)
D. Mg
E. Co2+
82. La tratarea cu NaOH(exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+, As(III), Bi3+ ,
Ni2+ Mn2+ NU se precipită:
A. Cr3+
B. Bi3+
C. As(III)
D. Mn2+ E. Ni2+
83. La tratarea cu NH3(exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Ni2+
40
, Cu2+, Bi3+, Mg2+ și Mn2+ se precipită:
A. Ni2+
B. Bi3+
C. Cu2+
D. Mn2+
E. Mg2+
84. La tratarea cu NH3 (exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Co2+, Cu2+, Ni2+,
Al3+ și Mg2+ se precipită:
A. Co
B. Ni2+
C. Cu2+
D. Mg2+ E. Al3+
85. La tratarea cu NH3 (exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Ni2+, Bi3+
, Fe3+, Fe2+, Mn2+ se precipită:
A. Ni2+
B. Bi3+
C. Fe3+
D. Mn2+ E. Fe2+
86. La tratarea cu NH3 (exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Cu2+, Co2+, Bi3+
, Ni2+ și Mg2+ NU se precipită:
A. Co2+
B. Bi3+
C. Ni2+
D. Mg2+ E. Cu2+
87. La tratarea cu NH3 (exces) și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+, As(III), Bi3+ ,
Ni2+, Mn2+ NU se precipită:
A. Cr3+
B. Bi3+
C. As(III)
D. Mn2+ E. Ni2+
88. La tratarea cu cantitate echivalentă de NaOH a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+, Cu2+ ,
Al3+, As(V) și Mn2+ se precipită:
A. Cr3+
B. Al3+
C. Cu2+
D. Mn2+ E. As(V)
89. La tratarea cu cantitate echivalentă de NaOH a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+,
As(III), Bi3+, Ni2+, Mn2+ se precipită:
A. Cr3+
B. Bi3+
C. As(III)
D. Mn2+ E.
Ni2+
90. La tratarea cu cantitate echivalentă de NH3 și H2O2 a soluţiei care conţine amestec de cationi Co2+
, Cr3+, As(V), Al3+ și Mn2+ se precipită:

41
A. Cr3+
B. Al3+
C. As(V)
D. Mn2+ E. Co2+
91. La tratarea cu cantitate echivalentă de NH3 a soluţiei care conţine amestec de cationi Cr3+, As(III),
Bi3+, Ni2+, Mn2+ se precipită:
A. Cr3+
B. Bi3+
C. As(III)
D. Mn2+ E.
Ni2+
92. Care sisteme tampon din cele enumerate sunt importante pentru organismul uman:
A. CH3COONa + CH3COOH;
B. HCOONa + HCOOK;
C. NH3 + NH4Cl;
D. Na2CO3 + NaHCO3;
E. NaHPO4 + NaH2PO4.
93. Hidrolizei se supun:
A. Sărurile formate din bază slabă și acid tare
B. Sărurile formate din bază tare și acid monobazic tare
C. Sărurile formate din acid slab și bază tare
D. Sărurile formate din bază slabă și acid slab
E. Sărurile formate din bază tare și acid polibazic tare
94. Soluțiile tampon se obțin prin amestecarea:
A. soluției unui acid slab cu cea a sării sale B.
soluției unei baze tari cu cea a sării sale.
C. soluțiilor a două săruri acide ale unui acid slab
D. soluției unei baze slabe cu cea a sării sale.
E. soluției unui acid tare cu bază slabă
95. Soluțiile tampon se obțin prin amestecarea:
A. soluției unui acid slab cu cea a sării sale B.
soluției unei baze tari cu cea a sării sale.
C. soluției unui acid tare cu cea a sării sale
D. soluțiilor a două săruri acide ale unui acid slab
E. soluției unei sări acide cu soluția sării neutre a acidului slab 96. Indicați cationii pentru care reacția de
identificare cu H2S este farmacopeică: A. Bi
B. Cu2+
C. Mn2+
D. Zn2+
E. As3+
97. Indicați cationii pentru care reacția de identificare cu H2S este farmacopeică: A.
Al3+
B. Cu2+
C. Fe2+
D. Mg2+
E. As5+ 98. Indicați cationii care pot fi identificați cu reactivul K4[Fe(CN)6]:
42
A. Bi3+
B. Cu2+
C. Fe3+
D. Zn2+ E. Fe2+
99. Indicați cationii pentru care reacția de identificare cu AgNO3 este farmacopeică: A.
As3+
B. Cu2+
C. Fe2+
D. Mn2+ E. As5+
100.La trecerea unui flux de H2S prin soluţia ce conţine cationii Fe3+, Zn3+, Cr3+, Mn2+ şi Mg2+ se
sedimentează ionii:
A. Cr3+
B. Fe3+
C. Zn2+
D. Mn2+
E. Mg2+

TOTALIZAREA 3
TESTE COMPLIMENT SIMPLU
1. Arătați care din hidroxizii enumeraţi mai jos se dizolvă în exces de NH4Cl:
A. Cu(OH)2 (PS ≈ 10-19);
B. Co(OH)2 (PS ≈ 10-16);
C. Mn(OH)2 (PS ≈ 10-13);
D. Fe(OH)3 (PS ≈ 10-38); E. MnO(OH)2 (PS ≈ 10-56).
2. La tratarea soluţiei de analizat cu acid sulfuric diluat se degajă un gaz brun – roşcat. Selectați anionul
care e posibil să fie prezent în soluție de analizat:
A. Br-;
B. SO32-;
C. CO32-;
D. I-;
E. NO2-
3. Indicați reactivul cu care anionul Br poate fi oxidat la Br2:
A. apa de iod;
B. soluţia acidă de NaNO2;
C. soluţia diluată de H2SO4;
D. apa de var; E. apa de clor.
4. Evidențiați prezenţa cărui ion în soluţie poate fi demonstrat cu ajutorul clorurii de bariu în mediu
de acid clorhidric:
A. CO32- B.
CH3COO-;
C. PO43-;
D. Br-;
E. SO42-
5. Arătați prezenţa cărui ion în soluţie poate fi demonstrat cu ajutorul clorurii de bariu în mediu
neutru:
43
A. PO43-;
B. CH3COO-;
C. NO3-;
D. Br- E. S2-
6. Însemnați prezenţa cărui ion în soluţie poate fi demonstrat cu ajutorul azotatului de argint în mediu de
acid azotic:
A. PO4
B. CO3
C. I
D. SO4
E. CH3COO-
7. Marcați ce proces reprezintă dizolvarea AgCl în soluţie de amoniac:
A. disociere a AgCl;
B. ionizare a AgCl cu formare de Ag+
C. complexare a ionului Cl D. complexare a ionului Ag+ E. hidroliză.
8. Arătați cu ce reactiv se efectuează identificarea anionului SO32- în
prezenţa anionului S2O3
A. BaCl2;
B. Apa de iod;
C. Soluţia acidulată de KMnO4;
D. SrCl2;
E. H2SO4. 9. Marcați ce compus complex se obţine la dizolvarea AgCl în amoniac:
A. [Ag(NH3)2]Cl;
B. [Ag(NH2)2]Cl;
C. [Ag(NH3)4]Cl;
D. [Ag(NH3)]Cl; E. [Ag2NH2O]Cl.
10. Alegeţi din cele cinci variante propuse mai jos pe acea care conţine numai particule cu
proprietăţi de acid în soluţii apoase (din punct de vedere a teoriei protolitice Bronsted –
Lowry):
A. CH3COOH, NH3, CO3
B. CH3COOH, NH4+, H2PO4;
C. NH4+, CO32-, C2O42-;
D. NH4+, HCl, CO32-;
E. NH4+, CH3COOH, CO32-
11. Alegeţi din cele cinci variante propuse mai jos pe acea care conţine numai particule cu
proprietăţi bazice în soluţii apoase (din punct de vedere a teoriei protolitice Bronsted –
Lowry)
A. NH3, CO32-, PO43-;
B. NH4+, CO32-, PO43-;
C. CO32-, H2PO4-, CH3COOH; D. CH3COOH, NH3, S2-;
E. NH3, H2PO4-, S2-.
12. Amidopirina este o bază monoacidă slabă. Alegeți solventul, în care această bază are proprietăţi
bazice mai pronunţate:
A. H2O;
B. C2H5OH;
C. CH3COOH;
44
D. NH3 lichid;
E. Piridina. 13. Amoniacul este o bază slabă. Marcați solventul, care deminuează proprietăţile bazice a
amonicului: A. H2O;
B. Piridina;
C. C2H5OH;
D. CH3COOH;
E. HCOOH.
14. Alegeți solventul în care constanta de aciditate (Ka) a fenolului este mai mare:
A. CH3OH;
B. H2O;
C. C2H5OH;
D. NH3 lichid;
E. CH3COOH.
15. Se consideră că ...Arătați care din reacţiile, ecuaţiile cărora sunt
indicate mai jos, are loc într-adevăr: A. Br2 + 2Cl-= Cl2 + 2Br-;
B. 2Br-+ 2Fe3+ = 2Fe2+ + Br2;
C. I2 + Br-= Br2 + 2I-;
D. I2 + 2Fe3+ = 2I-+ 2Fe2+;
E. 2Fe3++ 2I-= I2 + 2Fe2+
16. Se consideră că.... Arătați care ecuaţie, din cele enumerate mai jos, este scrisă incorect:
A. Br2 + 2Cl-= Cl2 + 2Br- B. B.
Br2 + 2Fe2+ = 2Fe3+ +2Br-
C. Br2 + 2I-= I2 + 2Br- D.
2I-+ 2Fe3+ = I2 + 2Fe3+;
E. Cl2 + 2Br-= Br2 + 2Cl-
17. Se consideră că..Alegeți ionul care poate fi oxidat cu iodul în mediu acid:
A. Br-
B. Cl- C.
Fe2+
D. NO2
E. Nici un anion, din cei enumeraţi mai sus, nu poate fi oxidat de I2.
18. Se consideră că ..Alegeți ionul care poate fi oxidat cu NO2-în mediu acid:
A. Mn2
+
B. Cl-
C.
Br-
D.
Fe2+
E. Toţi ionii, din cei enumeraţi mai sus, sunt oxidaţi la acţiunea cu NO2
19. Se consideră că..... Arătați care din reacţiile, ecuaţiile cărora sunt indicate mai jos, are loc întradevăr:
A. 2HNO2+2H++2Br-= Br2+2NO + 2H2O;
B. 2HNO2+2H++2Cl-= Cl2+2NO + 2H2O;
C. I2+2NO + 2H2O=2HNO2+2H++2I- D. 2HNO2+2H++ Fe2+= Fe3++NO + 2H2O;
E. Br2 + 2Cl-= Cl2 + 2Br-

45
 20. Se consideră că ...Arătați care din reacţiile, ecuaţiile cărora sunt indicate mai jos, are loc
întradevăr:
A. 2HNO2+2H++2Br-= Br2+2NO + 2H2O;
B. 2HNO2+2H++2Cl-= Cl2+2NO + 2H2O;
C. Cl2 + 2Fe2+ = 2Fe3+ +2Cl-;
D. Fe3++NO + H2O = HNO2+H++ Fe2+;
E. Br2 + 2Cl-= Cl2 + 2Br- 21. Se consideră că ...Arătați care din reacţiile, ecuaţiile cărora sunt indicate
mai jos, NU are loc:
A. Cl2 + 2Br-= Br2 + 2Cl-
B. 2HNO2+2H++2Cl-= Cl2+2NO + 2H2O;
C. Cl2 + 2Fe2+ = 2Fe3+ +2Cl;
D. Cl2 + 2I-= I2 + 2Cl;
E. 2I-+ 2Fe3+ = I2 + 2Fe3+
22. Se consideră sulfurile greu solubile: PbS (PS = 2,5·10-27), MnS (PS = 2,5·10-10), FeS (PS
=5·10-18), CdS (PS = 1,6·10-28) şi ZnS (PS = 1,6·10-24). Alegeți care din aceste sulfuri se dizolvă mai
uşor în acid clorhidric:
A. CdS;
B. PbS;
C. MnS; D. FeS;
E. ZnS.
23. Se consideră hidroxizii greu solubili: Ni(OH)2 (PS = 2·10-15), Fe(OH)2 (PS = 7·10-16),
Mn(OH)2 (PS = 2·10-13), Cd(OH)2 (PS = 2·10-14) şi Cu(OH)2 (PS = 8·10-20). Alegeți care din aceşti
hidroxizi se dizolvă mai uşor în acid clorhidric:
A. Cu(OH)2;
B. Fe(OH)2;
C. Ni(OH)2;
D. Cd(OH)2;
E. Mn(OH)2. 24. Evidențiați care solvent, din cei enumeraţi mai jos, are proprietăţi amfotere:
A. NH3 lichid;
B. HCOOH;
C. CH3COOH;
D. C2H5OH;
E. Piridina.
25. Indicați ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificarea anionului de
SO42-
A. HCl
B. (CH3COO)2Pb
C. BaCl2
D. AgNO3 E. CaCl2
26. Indicați ce reactiv se aplică pentru efectuarea reacției farmacopeice la identificarea anionului de
Cl-
A. H2SO4
B. (CH3COO)2Pb
C. KMnO4
D. AgNO3 E. CaCl2

46
27. La tratarea soluției de analizat cu HCl diluat sa degajat un gaz, care are miros de sulf ars și tulbură
apa de var. Indicați ionul care e posibil să fie prezent în soluție de analizat:
A. SO42-
B. CO32-
C. S2O32-
D. S2-
E. CN 28. Arătați anionul care formează compuși cu miros de migdalii:
A. SO42-
B. AsO33-
C. S2O32-
D. S2-
E. CN 29. Arătați anionul care formează compuși cu miros de usturoi:
A. SO42-
B. AsO33-
C. S2O3
2-
D. S2- E.
CN
30. La tratarea soluției de analizat cu C2H5OH și H2SO4 concentrat la temperatură se observă un
miros de fructe verzi. Indicați ionul care e posibil să fie prezent în soluția de analizat:
A. CH3CO
O
B. CO32-
C.
S2O32-
D. B4O7
E. CN
31. Arătați ce reactiv chimic analitic poate fi obținut la tratarea FeSO4 cu exces de KCN:
A. Fe(SCN)2
B. K3[Fe(CN)6]
C. K4[Fe(CN)6]
D. Fe(OH)3
E. Fe(CN)2
32. Arătați efectul analitic al reacției farmacopeice a anionului NO2 cu antipirina:
A. precipitat cafeniu
B. precipitat verde
C. precipitat roșu D. soluție roșie
E. soluție cafenie
33. Arătați efectul analitic al reacției farmacopeice a anionului NO2 cu H2SO4: A.
precipitat cafeniu
B. gaz brun
C. gaz incolor
D. soluție roșie
E. precipitat galben 34. Arătați efectul analitic al reacției farmacopeice a anionului CH3COOcu
C2H5OH și H2SO4: A. precipitat cafeniu
B. gaz brun
47
C. miros de fructe
D. soluție roșie
E. miros ințepător
35. Selectați efectul analitic al reacției farmacopeice a anionului S2O3 2-,cu AgNO3:
A. precipitat cafeniu, care se dizolva în baze alcaline
B. precipitat alb, care se înnegrește treptat
C. precipitat galben, care se dizolvă în acizi
D. soluție brună
E. soluție albastră
36. Alegeți condiţia de efectuare a reacţiei de identificare a SO4 2- cu BaCl2:
A. mediu acid;
B. mediu bazic;
C. lipsa anionilor din I grupă analitică;
D. agitare; E. încălzire. 37. Evidențiați cu ajutorul cărui reactiv se pot separa anionii grupei I
analitice de celelalte grupe analitice: A. BaCl2;
B. AgNO3;
C. KMnO4;
D. HNO3; E. CH3COONa.
38. Evidențiați cu ajutorul cărui reactiv se pot separa anionii grupei III analitice de celelalte grupe
analitice:
A. BaCl2;
B. AgNO3;
C. KMnO4;
D. HNO3;
E. Nu este reactiv de grupă.
39. La tratarea soluției de analizat cu ВаСl2 se formează precipitat de culoare albă, insolubil în
HCl. Indicați anionul care e posibil sa fie prezent în soluție:
A. SO4
B. РО43-
C. SO3
2-
D. В4О7
E. СО32-
40. La tratarea soluției de analizat cu AgNO3 se formează precipitat de culoare gălbuie, parțial solubil
în NH3 și insolubil în HNO3. Indicați anionul care e posibil sa fie prezent în soluție:
A. Вr-
B. I
C. РО4 3-
D. Cl
E. S2O3 2-
41. La tratarea soluției de analizat cu AgNO3 se formează precipitat de culoare galbenă, insolubil în C.
NH3 și HNO3. Indicați anionul care e posibil sa fie prezent în soluție:
A. Вr-
B. I-
C. РО4 3-
D. Cl
48
E. S2O3 2-
42. La tratarea soluției de analizat cu AgNO3 se formează precipitat de culoare albă, solubil în
NH3 și insolubil în HNO3. Indicați anionul care e posibil sa fie prezent în soluție:
A. Вr-
B. I-
C. РО4 3-
D. Cl
E. S2O3 2-
43. La tratarea soluției de analizat cu AgNO3 se formează precipitat de culoare albă, care treptat
se înnegrește. Indicați anionul care e posibil sa fie prezent în soluție:
A. Вr-
B. I-
C. S
2-
D. Cl
E. S2O3 2-
44. La tratarea soluției de analizat cu HCl diluat se degajă un gaz incolor care tulbură apa de var.
Indicați anionul care e posibil sa fie prezent în soluție:
A. СО3 2-
B. NO2-
C. CH3COO-
D. Cl
E. SCN
45. La tratarea soluției de analizat cu apa de clor, HCl diluat și cloroform, stratul organic
se colorează în galben-cafeniu. Indicați anionul care e posibil sa fie prezent în soluție: A.
I-
B. Вr-
C. S 2-
D. Cl
E. NO3
46. Arătați anionul care poate fi identificat cu difenilamina:
A. CH3COO
B. NO2
C. NO3
D. I
E. SCN
47. La tratarea soluției de analizat cu apa de clor, HCl diluat și cloroform, stratul organic
se colorează în violet. Indicați anionul care e posibil sa fie prezent în soluție: A. I-
B. Вr-
C. S 2-
D. Cl
E. NO3-

TESTE COMPLIMENT MULTIPLU 1. Selectați ce substanțe trebuie

de adăugat în soluție pentru a mări solubilitatea BaSO4:
49
A. Na2SO4;
B. BaCl2;
C. KNO3; D. NaCl;
E. NH3.
2. Selectați ce substanțe trebuie de adăugat în soluție pentru a micşora solubilitatea AgBr:
A. KBr;
B. CH3COOAg;
C. NH3;
D. KNO3;
E.
AgNO3.
3. La tratarea soluției de analizat cu ВаСl2 se formează precipitat de culoare albă. Indicați ionii care e
posibil sa fie prezenți în soluție de analizat:
A. SO4 2-
B. РО4 3-
C. NO3-
D. В4О7 2-
E. СО3 4. Alegeți substanțele care trebuie de adăugat în soluție pentru a mări solubilitatea AgI: A. exces
de NH3;
B. NaNO3;
C. Na2S2O3;
D. KI;
E. AgNO3.
5. Însemnați substanțele care duc la creșterea solubilității AgBr:
A. KBr;
B. CH3COOAg;
C. NH3;
D. KNO3;
E. AgNO3. 6. Însemnați substanțele care duc la creșterea solubilității Cu(OH)2:
A. NaOH;
B. NH3;
C. HCl;
D. NaCl;
E. CuSO4.
7. Selectați ce substanțe trebuie de adăugat în soluție pentru a micşora solubilitatea AgI: A.
exces de NH3;
B. NaNO3;
C. Na2S2O3;
D. KI;
E. AgNO3.
8. Selectați ce substanțe trebuie de adăugat în soluție pentru a micşora solubilitatea BaSO4:
A. Na2SO4;
B. BaCl2;
C. KNO3;
D. NaCl;

50
E. NH3. Alegeți substanțele care trebuie de adăugat în soluție pentru a mări
solubilitatea BaSO4:
A. NaNO3;
B. KCl;
C. H2SO4;
D. K2SO4;
E. Ba(NO3)2. 10. Selectați ce substanțe trebuie de adăugat în soluție pentru a micşora solubilitatea
AgBr:
A. NaNO3;
B. NaBr;
C. AgNO3;
D. NH3;
E. C2H5OH.
11. Alegeți substanțele care trebuie de adăugat în soluție pentru a mări solubilitatea AgI: A.
KI;
B. AgNO3;
C. exces de NH3; D.
exces de Na2S2O3;
E. exces de NaNO3.
12. Evidențiați reactivi din cei prezentaţi mai jos care precipită anionul I-:
A. HgCl2;
B. AgNO3;
C. BiCl3;
D. Pb(NO3)2;
E. MgCl2.
13. Evidențiați cu care reactivi prezentaţi mai jos anionul S2-
formează precipitat:
A. H2SO4;
B. AgNO3;
C. BiCl3;
D. Pb(NO3)2;
E. MgCl2.
14. Indicați anionii pentru identificarea cărora poate fi utilizat acidul sulfuric diluat:
A. SO3 2-;
B. NO3 -;
C. S2O3 2-;
D. NO2;
E. S 2-. 15. Indicați anionii-reducători care decolorează apa de iod:
A. Cl-;
B. Br-;
C. S2O3 2-;
D. SO3 2-
E. S 2-.
16. Selectați anionii-reducători care decolorează soluţia diluată de KMnO4 în mediul de acid sulfuric, la
temperatura camerei:

51
A. SO3
2-;
B. S 2-
C.
NO2-;
D. I-;
E. C2O4 2-. 17. Marcați reactivii care se utilizează în calitate de reactiv de grupă pentru
anionii-reducători: A. H3PO4;
B. H2SO4;
C. apa de iod;
D. soluţia diluată de KMnO4 în prezenţa H2SO4;
E. BaCl2. 18. Arătați anionii care cu acidul sulfuric formează gaz cu miros
de sulf ars: A. S 2-;
B. NO2-;
C. SO3 2-;
D. CO3 2-;
E. S2O3 2- 19. Marcați anionii care se precipită, în mediu neutru, cu AgNO3:
A. CH3COO-
B. PO4 3-;
C. SCN- D. CO3 2-
E. Cl-.
20. Marcați anionii care formează cu AgNO3 precipitat negru:
A. S2O3 2- ;
B. PO4 3-
C. I-
D. SO3 2-
E. S 2-
21. Arătați anionii care formează cu Sr(NO3)2 precipitat alb:
A. CH3COO-;
B. Cl-;
C. S2O32-
D. SO32-
E. PO4 3 -
22. Evidențiați cu ajutorul căror reactivi, luaţi împreună, se pot separa anionii grupei II
analitice de cei din prima grupă analitică:
A. BaCl2;
B. AgNO3;
C. KMnO4;
D. HNO3; E. CH3COONa.
23. Arătați care anioni din cei enumeraţi mai jos pot fi identificaţi, în cazul prezenţei lor concomitente în
soluţia de analizat, acţionând treptat cu apa de clor:
A. Br-;
B. CO3 2-;
C. B4O7 2- D. CH3COO-
E. I-. 24. Marcați care dintre reactivii enumeraţi mai jos stau la baza clasificărilor anionilor în grupe
analitice:
52
A. KMnO4;
B. BaCl2;
C. AgNO3; D. KI;
E. (CH3COO)2Pb.
25. Selectați care dintre seriile de anioni enumerate mai jos conţin anioni din grupa I analitică: A.
CrO4 2- , CO3 2- , C2O4 2-;
B. Cl-, Br-, IO3-;
C. PO4 3-, B4O7 2-, SO3 2-;
D. CH3COO-, NO3-, NO2-;
E. SO4 2-, Cr2O7 2-, AsO4 3-. 26. Selectați care dintre seriile de anioni enumerate mai jos
conţin anioni din grupa II analitică: A. SO3 2-, CO3 2-, BrO3-;
B. Cl-, Br-, I-
C. SCN-, CN- ,IO3-;
D. SO4 2-, NO3-, PO4 3- E.
CH3COO-, NO2-, S2O3 2-.
27. Indicați care dintre seriile de anionienumerate mai jos conţin anioni din grupa II analitică:
A. NO3, SO4 2-, PO43-
B. S 2-, CH3COO- , I-;
C. NO2, C2O4 2-, CO32-;
D. SCN-, CH3COO-, BrO3-;
E. IO3-, Br-, CO3 2-.
28. Marcați reactivii cu care anionul Cl formează precipitate:
A. Cu(NO3)2;
B. Hg2(NO3)2;
C. AgNO3;
D. (CH3COO)2Pb;
E. Ba(NO3)2. 29. Marcați reactivii cu care anionul S2O32-
formează precipitate:
A. AgNO3;
B. H2SO4;
C. BaCl2; D. Sr(NO3)2;
E. HCl.
30. Însemnați cu ajutorul căror reactivi, luaţi împreună, se pot sedimenta anionii HCO3
A. NH4Cl;
B. NH3;
C. NaCl;
D. CaCl2;
E. CH3COOH.
31. Alegeți solvenţii protogenici (acizi):
A. C2H5OH;
B. solvenţii care au proprietatea de a ceda protoni;
C. HCOOH;
D. solvenţii care au proprietatea de a adiţiona protoni; E.
solvenţii care în aceeaşi măsură pot ceda şi adiţiona protoni.
32. Selectați solvenţii protofilici (bazici):
A. H2O;
53
B. CH3COOH;
C. solvenţii care au proprietatea de a ceda protoni;
D. solvenţii care au proprietatea de a adiţiona protoni;
E. NH3 lichid.
33. Marcați solvenţii amfoteri:
A. solvenţii care au proprietatea de a ceda protoni;
B. solvenţii care în aceeaşi măsură pot ceda şi adiţiona protoni;
C. C2H5OH;
D. etilendiamină;
E. HCOOH.
34. Evidențiați condițiile în care se mărește potenţialul de oxido - reducere în soluţia care conţine
KMnO4 şi MnSO4:
A. la creşterea c(H+
B. la creşterea concentraţiei KMnO4 ;
C. la micşorarea c(H+
D. la creşterea c(MnSO4);
E. la micşorarea
c(MnSO4).
35. Evidențiați condițiile în care se micșorează potenţialul de oxido-reducere în soluţia care conţine
KMnO4 şi MnSO4:
A. la mărirea c(H+
B. la micşorarea c(MnSO4);
C. la mărirea c(MnSO4);
D. la mărirea c(KMnO4);
E. la mărirea pH-ului soluţiei.
36. Evidențiați condițiile în care se mărește potenţialul de oxido - reducere în soluţia care conţine
Na3AsO4 şi Na3AsO3:
A. la mărirea c(Na3AsO3);
B. la mărirea c(H+
C. la micşorarea c(Na3AsO3);
D. la mărirea c(Na3AsO4); E. la micşorarea c(H+
37. Evidențiați condițiile în care se micșorează potenţialul de oxido-reducere în soluţia care conţine
Na3AsO4 şi Na3AsO3:
A. la adăugarea NaHCO3;
B. la micşorarea c(Na3AsO4);
C. la mărirea c(Na3AsO4);
D. la micşorarea c(Na3AsO3); E.
la micşorarea c(H+
38. Se consideră soluţia care conţine ionii Cl-, Br şi I-. Reieşind din valorile potenţialelor redox
standard ), indicați ionii care pot fi oxidați cu dicromatul de potasiu în mediu acid (pH = 0): A. Cl-
B. toţi ionii;
C. Br-
D. I
E. nici unul nu se oxidează.

54
39. Se consideră soluţia care conţine ionii Fe2+, Cl-, Br- ,şi Mn2+. Reieşind din valorile
potenţialelor redox standard (...), indicați ionii care pot fi oxidați cu apa de brom în mediu acid (pH =
0): A. I;
B. Br-
C. Mn2+
D. Cl-
E. Fe2+.
40. Selectați substanţele la sdăugarea cărora se schimbată direcţia reacţiei 2I-+ AsO43-+ 2H+ =I2 +
AsO3+ H2O:
A. NaHCO3;
B. KI;
C. Na3AsO3; D. Na3AsO4;
E. H2SO4.
41. Selectați substanţele la sdăugarea cărora se schimbată direcţia reacţiei I2 + AsO33-+ H2O =2I-+
AsO43-+ 2H+
A. NaHCO3;
B. KI;
C. Na3AsO3;
D. HCl;
E. NaOH. 42. Aciditatea soluţiei influenţează potenţialul de oxido–reducere al
sistemelor: A. I2/2I- B. Cl2/2Cl-
C. Cr2O72/2Cr3+
D. Br2/2Br- E. AsO43-/AsO33-. 43. Mărirea pH-ului soluţiei micşorează
potenţialul redox al sistemelor:
A. Cr2O72-/2Cr3+
B. I2/2I-
C. NO3/NO;
D. Br2/2Br- E. Cl2/2Cl-.

44. Potenţialul de oxido-reducere în soluţia care conţine Fe2+ şi Fe3+ se micşorează la adăugarea
substanţelor:
A. FeCl3;
B. Na2HPO4; D. KNO3;
C. KSCN; E. HNO3.
45. Ştiind că ...propuneţi reactivii pentru oxidarea Brpână la Br2:
A. HNO3;
B. HNO2;
C. Cl2; D. FeCl3;
E. H2O2.
46. Ştiind că ...propuneţi reactivii pentru oxidarea Fe2+ până la Fe3+
A. I2;
B. HNO3;
C. H2SO4;
D. NaNO2;
E. Br2.

55
47. Ştiind că , indicaţi care reacţii, ecuaţiile
cărora sunt enumerate mai jos, au loc:
A. I2 + 2Fe2+ = 2I-+ 2Fe3+
B. 2Fe3+ + 2I-= I2 + 2Fe2+
C. 2Fe3+ + 2Br-= Br2 + 2Fe2+ D. Br2 + 2Fe2+ = 2Fe3+ + 2Br-
E. I2 + 2Br-= Br2 + 2I-. 48. Ştiind că ...indicaţi care reacţii, ecuaţiile cărora sunt
enumerate mai jos, au loc:
A. I2 + SO32-+ H2O = SO42-+ 2H++ 2I-;
B. SO42-+ 2H++ 2I-= I2 + SO32-+ H2O;
C. 2Fe3+ + SO32-+ H2O = 2Fe2+ + SO42-+ 2H+;
D. 2Fe2+ + SO42-+ 2H+= 2Fe3+ + SO32-+ H2O;
E. 4Fe3+ + 2H2O = 4Fe2+ + O2 + 4H+
.
49. Ştiind că ...indicaţi care reacţii, ecuaţiile cărora sunt enumerate mai jos, NU au loc:
A. I2 + SO32-+ H2O = SO42-+ 2H++ 2I-;
B. 2Fe3+ + 2I-= I2 + 2Fe2+;
C. NO2-+2H++ Fe2+ = Fe3+ + NO + H2O;
D. 2NO3-+ 2Br-+ 4H+= 2NO2 + Br2 + 2H2O; .
E. 2Br2+ 2H2O = 4Br-+ O2 + 4H+ 50. Substanţa medicamentoasă MgSO4 se identifică
utilizând reacţiile farmacopeice cu reactivii:
A. Na2HPO4;
B. orto-oxichinoleina;
C. BaCl2;
D. (CH3COO)2Pb;
E. CoCl2. 51. Substanţa medicamentoasă AgNO3 se identifică utilizând reacţiile farmacopeice
cu reactivii: A. HCl;
B. CH2O;
C. Zn;
D. FeSO4;
E. difenilamina.
52. Substanţa medicamentoasă KI se identifică utilizând reacţiile farmacopeice cu reactivii:
A. AgNO3;
B. apa de clor;
C.
NaHC4H4O6;
D.
Na3[Co(NO2)6];
E. H2SO4 (diluat). 53. Substanţa medicamentoasă NaNO2 se identifică utilizând reacţiile
farmacopeice cu reactivii: A. KI;
B. H2SO4;
C. antipirina;
D. FeSO4;
E. Zn(UO2)2(CH3COO)8.
54. Substanţa medicamentoasă NaHCO3 se identifică utilizând reacţiile farmacopeice cu
reactivii:
A. Zn(UO2)2(CH3COO)8;
56
 B. K[Sb(OH)6];
C. H2SO4;
D. HCl; 55. Care metode de separare a substanţelor au la bază legea de repartiţie între două lichide
E. MgSO4. nemiscibile?
A. metoda cromatografică cu schimb de ioni;
B. metoda cromatografică de precipitare;
C. metoda cromatografică de adsorbţie;
D. metoda cromatografică de repartiţie;
E. metoda de extracţie.
56. În metodele chimice de separare a cationilor se aplică reacţiile:
A. de precipitare;
B. de complexare;
C. de dizolvare;
D. de hidroliză; E. de oxido-reducere. 57. Indicați ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor
farmacopeice la identificarea anionului de S2O32-:
A. HCl
B. SrCl2
C. KMnO4
D. AgNO3
E. I2
58. Indicați ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea anionului
de CO32-:
A. HCl
B. MgSO4
C. BaCl2
D. AgNO3
E. I2
59. Indicați ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea anionului
de B4O72-:
A. BaCl2
B. Hârtia de curcumă
C. Mixtura magneziană
D. AgNO3
E. Reacția de colorare a flăcării
60. Indicați ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea anionului
de PO43-
:
A. HCl
B. BaCl2
C. Mixtura magneziană E. KMnO4
D. AgNO3 61. Indicați ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor
farmacopeice la identificarea anionului de Br- A. HCl
B. H2SO4
C. BaCl2
D. AgNO3
E. Cl2
57
62. Indicați ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea anionului
de I
A. AgNO3
B. H2SO4
C. Cl2
D. HCl
E. BaCl2
63. Indicați ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea anionului
de NO2
A. KI
B. H2SO4
C. Antipirina
D. Difenilamina
E. KMnO4
64. Indicați ce reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor farmacopeice la identificarea anionului
de CH3COO-
:
A. AgNO3
B. FeCl3
C. KMnO4
D. H2SO4
E. C2H5OH
65. La tratarea soluției de analizat cu HCl diluat se degajă un gaz cu miros de sulf ars. Indicați ionii
care e posibil să fie prezenți în soluția de analizat:
A. SO4
B. SO3
C. S2O3
D. S
E. SCN
66. Indicați care reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a anionilor SO4 2-
: A. (CH3COO)2Pb
B. HCl
C. I2
D. CaCl2
E. BaCl2
67. Indicați care reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a anionilor S2O3 2-
:
A. CaCl2
B. HCl
C. I2
D. BaCl2
E. AgNO3
78. Indicați care reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a anionilor CO3 2-
:
A. KI
B. HCl
58
C. I2
D. KMnO4
E. MgSO4
79. Indicați care reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a anionilor PO4 3-
:
A. AgNO3
B. HCl
C. BaCl2
D. KMnO4
E. MgCl2 + NH4Cl + NH3
80. Indicați care reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a anionilor Cl-
:
A. AgNO3
B. H2SO4 (c)
C. BaCl2
D. KMnO4
E. MgCl2
81. Indicați care reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a anionilor I
-
:
A. AgNO3
B. H2SO4
C. PbCl2
D. KMnO4
E. Cl2
82. Indicați care reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a anionilor Br-

A. AgNO3
B. H2SO4(c)
C. BaCl2
D. KMnO4
E. Cl2
83. Indicați care reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a anionilor SCN-
:
A. AgNO3
B. H2SO4
C. Co(NO3)2
D. KMnO4
E. FeCl3
84. Indicați care reactivi se aplică pentru efectuarea reacțiilor de identificare a anionilor NO2
-
:
A. Antipirina
B. H2SO4
C. Difenilamina

59
D. KMnO4
E. KI
85. Indicați efectele analitice a reacției farmacopeice a anionului S2O3 2-
cu H2SO4:
A. precipitat alb
B. gaz brun
C. gaz incolor
D. soluție galbenă E. precipitat brun
86. Arătați cum poate fi recunoscut gazul CO2 în momentul cînd se degajă în urma unei reacții:
A. prin decolorarea soluției de KMnO4 B.
după miros înțepător
C. prin tulbureala apei de var
D. prin tulbureala apei de bariu
E. prin decolorarea apei de I2
87. Indicați cum poate fi pusă în evidență degajarea gazuuil SO2 în urma unei reacții:
A. prin decolorarea soluției de KMnO4
B. după miros înțepător
C. prin tulbureala apei de var
D. prin tulbureala apei de bariu
E. prin decolorarea apei de I2
88. Indicați cum poate fi pusă în evidență degajarea gazuuil NH3 în urma unei reacții:
A. prin decolorarea soluției de KMnO4
B. după miros înțepător
C. prin tulbureala apei de var
D. prin colorarea hîrtiei umizite de indicator, care se ține la gura eprubetei
E. prin colorarea hîrtiei îmbibate cu Hg2(NO3)2, care se ține la gura eprubetei
89. Arătați anionii care pot fi identificați cu antipirina:
A. CH3COO
B. NO2
C. NO
D. I
E. SCN

60