Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 1 / 6
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

Aprobat
la şedinţa catedrei Chimie farmaceutică şi
toxicologică
Proces-verbal № _1_ din 29.08.2017_
Şef de catedră, dr.hab.şt.farm., profesor universitar

___________________Valica Vladimir

SINTEZA CHIMICA CA METODĂ DE OBȚINERE A MEDICAMENTELOR

Indicaţie metodică pentru studenţii anului II

Autorii: Uncu Livia, Gandacov Vladilena

Chișinău 2021
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 2 / 6
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

INTRODUCERE
Această temă include descrierea și analiza surselor minerale de obținere a
medicamentelor. Importanţa studierii acestei teme se determină prin aceea, că le dă
posibilitatea:

1. De a face cunoștință cu metodele de obținere a medicamentelor pe cale sintetică și

semisintetică;
2. De a aprecia importanța cunoașterii grupărilor chimice ale substanțelor medicamentoase în
manifestarea acțiunii farmacologice;
3. De a aprecia aportul procedeelor de sinteză în optimizarea caracteristicilor preparatelor
medicamentoase.
Astfel, studierea sinteza și semisinteza ca metode de obținere a medicamentelor
permite ridicarea nivelului profesional al viitorilor farmacişti în vederea obținerii
competențelor în domeniul elaborării și utilizării preparatelor medicamentoase performante.

Scopuri determinate
1. De a însuși care sunt materiile prime posibile ce servesc drept sursă de obținere a
medicamentelor pe cale sintetică și semisintetică;
2. De a însuși particularitățile comune și de deosebire ale metodelor sintetice și
semisintetice de obținere a medicamentelor;

Planul studierii temei

Pentru studierea temei se acordă 1 lucrare de laborator.
Planul lucrării de laborator
- Controlul şi corecţia însuşirii materialului după subiectele pentru pregătirea de sine
stătătoare.
- Lucrul practic al studenţilor.
- Recapitulare.

Subiectele pentru pregătirea de sine stătătoare

1. Caracteristica generală a metodelor sintetice și semisintetice de obținere a
medicamentelor.
2. Enumerarea avantajelor produselor medicamentoase de origine sintetică față de
cele de naturale.
3. Particularitățile obținerii medicamentelor de origine microbiologică.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 3 / 6
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

MATERIAL INFORMATIV

În prezent, majoritatea medicamentelor sunt produse artificial prin combinarea a doi

sau mai mulți compuși sau elemente. Medicamentele pot fi sintetizate parțial sau total.
Modificarea structurală a substanței naturale prin adăugarea unei substanțe chimice pure
conduce la producerea unei substanțe parțial sintetice – semisintetice.

Chiar dacă medicamentele naturale sunt foarte răspândite la număr, cu o excelentă

diversitate chimică, activitate biologică esențială, tolerabilitate și asimilare înaltă, odată cu
îmbunătățirea industriei chimice organice, sinteza substanțelor chimice în laborator a devenit
extrem de avansată, având la bază la fel o serie de avantaje. În cele mai multe cazuri,
medicamentele produse în laboratoare sunt de înaltă calitate, mai puțin costisitoare, produse pe
scară largă în timp scurt, mai sigure și mai eficace decât medicamentele extrase din plante sau
animale.
De exemplu, 1 mg de digoxină produsă în laborator are același efect farmacologic ca și
digoxina produsă din 1000 mg de frunze brute de foxgloves purpuriu. Cele mai multe dintre
analgezicele utilizate în prezent, medicamente chimioterapeutice, hipnotice și anestezice
locale sunt produse în laborator. Mai jos sunt câteva fapte despre medicamentele sintetice.

 • Sinteza sulfonamidei a început cu sinteza colorantului protonil. Unul dintre efectele

adverse ale sulfonamidei a fost hipoglicemia, care a condus la dezvoltarea de
medicamente pentru sulfoniluree. Acetazolamida (inhibitorul anhidrazei carbonice),
hidroclorotiazida și frusemida sunt de asemenea dezvoltate din sulfanilamida. Astăzi,
sulfoniluree sunt utilizate pentru a scădea nivelul zahărului din sânge la persoanele cu
dibat zaharat fără dependență de insulină.
 În 1948, antibioticul 7-clortetraciclină a fost izolat din Streptomyces aurefaciens.
Eliminarea catalitică a clorului din tetraciclină formată din 7-clortetraciclină.
Tetraciclina este superioară 7-clortetraciclinei și o înlocuiește. Studiile asupra structurii
și sintezei penicilinei au condus la dezvoltarea penicilinei sintetice în mod natural și
mai târziu a cefalosporinei.
Când nucleul medicamentului obținut din sursa naturală este reținut, dar structura chimică
este modificată, o numim semisintetică.
 Exemplele includ Apomorfină, Diacetil morfină(heroina), Etidiol Estradiol,
Homatropină, Ampicilină și Metil Testosteron.
 Cabergolina, un derivat semisintetic al alcaloizilor de ergot, este un agonist al
receptorului dopaminergic D2 care este utilizat ca antiprolactină.

 Origine microbiologică
Penicillium notatum este o ciupercă care produce penicilină.
Actinobacteriile produc Streptomicină.
Aminoglicozide cum ar fi gentamicina și tobramicina sunt obținute din streptomycis și
micromonosporas.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 4 / 6
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

Penicilinele naturale, având la bază ciclul β-lactamic responsabil de acțiunea

antimicrobiană, prezintă un spectru de activitate foarte îngust, farmacocinetică și stabilitate
chimică slabe și sunt ușor distruse prin acțiunea penicilinazei, care conferea rezistență la
tulpinile bacteriene capabile de producând această enzimă. Aceste neajunsuri au fost depășite
când s-a descoperit că acidul 6-aminopenicilanic, precursorul biosintetic al penicilinelor
naturale, ar putea fi modificat sintetic pentru a introduce diferite lanțuri laterale (R) care
determină proprietățile produsului finit. În prezent există zeci de antibiotice din grupul
penicilinei, însă doar doua nu sunt modificate sintetic: penicilina G și penicilina V.

Fig.1. Structurile generale pentru antibiotice din grupul penicilinelor și cefalosporinelor

.
 Imunomodulatorii ciclosporina, izolat inițial din ciuperca Trichoderma polysporum, și
tacrolimus (FK-506), un metabolit secundar al Streptomyces tsukabaensis, sunt
utilizați pentru a suprima respingerea imunologică a organelor transplantate. Aceste
produse naturale nemodificate reprezintă descoperiri majore pentru transplantul de
organe.
 Lovastatina (prima substanță din clasa statinelor, cu acțiune antilipedimiantă) este
produsă de către câteva specii de fungi (pleurotus ostreatus)
 Tabelul 1. Exemple de medicamente semisintetice obținute din produse de origine
naturală

Principiul activ Medicament semisintetic

Actinomycete
Kanamycin Amikacin
Erythromycin Azitromycin
Rifamycin Rifampicin
Surse fungice
Benxylpenicillin Amoxycilina, Ampicilina
Surse Animale
Levodopa Carbidopa
Hydrocortisone Prednisolon
Surse vegetale
Acid salicilic Acid acetilsalicilic
Artemisin Artemether
Podophyllotoxin Etoposide
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 5 / 6
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

Medicamente sintetice
 Antiinfecțioase
Principalele medicamente antimalarice primachină, clorochina și meflochina au fost
toate modelate după alcaloidul chinină, constituentul activ al „arborelui febrei” Cinchona
succiruba, cunoscut de secole ca fiind eficient în tratamentul malariei. Când sursa naturală de
chinină era pe cale de dispariție în timpul Primului și al Doilea Război Mondial, au urmat
programe masive de sinteză a multitudinii de derivați de chinolină pe baza prototipului de
chinină, iar aminochinolinele menționate mai sus au fost printre unele dintre medicamentele
de succes care au apărut din acest efort amplu.
Efortul de a proiecta agenți antimalarici mai buni a dus, de asemenea, la descoperirea
altor antiinfecțioși importante, inclusiv a unei clase de antibacterieni sintetici care este printre
cele mai prescrise în utilizare clinică astăzi - fluorochinolone.
Prima dintre chinolone care a fost utilizată clinic a fost acidul nalidixic, indicat în
infecțiile bacteriene ale tractului urinar. Ulterior s-a remarcat faptul, că analogii care poartă
fluor în poziția 6 au prezentat o activitate antimicrobiană mai largă și mai puternică.
Ciprofloxacina și norfloxacina sunt exemple de fluorochinolone antibacteriene care sunt
utilizate pe scară largă atât în ambulator, cât și în uz spitalicesc.

Fig.2. Structurile a doi reprezentanți din grupul fluorochinolonelor.

 Anticanceroase
Printre cele mai importante medicamente anticancer utilizate astăzi sunt tamoxifenul și
metotrexatul, care sunt ambele medicamente de sinteză. Tamoxifenul a fost derivat din nucleul
dietilstilbesterol, modelat după estradiol. După raportarea activității contraceptive la șobolani, ulterior
s-a descoperit că tamoxifenul se leagă de receptorii umani pentru estrogeni, deschizând astfel calea
pentru utilizarea sa în tratamentul cancerului de sân. Tamoxifenul este acum unul dintre cele mai
utilizate și de succes medicamente în tratamentul cancerului de sân. Metotrexatul este un antifolat,
modelat după acidul folic care este implicat nemijlocit în multiplicarea celulară, este unul dintre cele
mai utilizate medicamente antineoplazice.
 Antacide
Omeprazolul și alți inhibitori ai pompei de protoni (lansoprazol, pantoprazol și rabeprazol)
sunt considerați pro-medicamente, deoarece sunt stabili la pH neutru, dar în prezența acizilor capătă
forma activă - sulfenamide tetraciclice, care inhibă covalent enzimă.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 6 / 6
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Surse și metode de obținere a medicamentelor)

Întrebări pentru control

1. Caracterizați metoda sintetică de obținere a medicamentelor.

2. Caracterizați metoda semisintetică de obținere a medicamentelor.
3. Enumerați avantajelor produselor medicamentoase de origine sintetică față de cele de
naturale.
4. Descrieți particularitățile de obținere a medicamentelor din surse microbiologice.
5. Dați exemple de medicamente semisintetice obținute din surse de origine vegetală.
6. Dați exemple de medicamente sintetice cu caraceristici optimale dezvoltate.

Bibliografie
1. D. D. Soejarto and N. R. Farnsworth. Perspec. Biol. Med. 32, 244 (1989); (b) N. R.
2. Farnsworth, O. Akerle, A. S. Bingel. Bull. World Health Org. 63, 965 (1985).
3. J. Berdy (Ed.). Handbook of Antibiotics, Little, Brown, Boston (1988).
4. P. I. Trigg. In Economic and Medicinal Plant Research, Vol. 3, H. Wagner, H. Hikino, N. R.
5. Farnsworth (Eds.), pp. 19–55, Academic Press, London (1989).
6. Basic Concepts & Clinical Applications, P. L. Munson, R. A. Mueller, G. R. Breese (Eds.), pp.
7. H. Weiser and M. Vecchi. Intl. J. Vitam. Nutr. Res. 52, 351–370 (1982).
8. M. G. Traber, A. Elsner, R. Brigelius-Flohe. FEBS Lett. 437, 145–148 (1998).
9. http://publications.iupac.org/pac/2002/pdf/7410x1957.pdf
10. https://learning.eupati.eu/mod/book/tool/print/index.php?id=228
11. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6463069/