Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 1 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)
Aprobat
la şedinţa catedrei Chimie farmaceutică şi toxicologică
Proces-verbal № _9_ din 18.02.2022_
Şef de catedră, dr.hab.şt.farm., profesor universitar
___________________Valica Vladimir
Chișinău 2022
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 2 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)
INTRODUCERE
Această temă include noțiuni cu referire la alimente funcționale și nutraceutice.
Importanţa studierii acestei teme se determină prin aceea, că le dă posibilitatea studenților:
Scopuri determinate
1. De a face cunoștință cu particularitățile introducerii alimentelor în categoria
alimentelor funcționale;
2. De a se familiariza cu operațiunile de procesare a alimentelor în scopul satisfacerii
anumitor necesități ale organismului;
3. De a putea stabili proprietățile alimentului funcțional și a nutraceuticicului în funcție
de substanțele biologic active prezente în componența sa.
MATERIAL INFORMATIV
În present, Japonia este singura ţară care are formulată o reglementare oficială şi
specifică pentru alimentele funcţionale denumite şi “alimente cu utilizare specială pentru
sănătate”: alimentele funcționale trebuie să fie procesate şi să conţină ingrediente care să
determine funcţii fiziologice specifice, pe lângă cea nutritive.
Produsele funcţionale trebuie să-şi păstreze proprietăţile de produse alimentare, iar
efectul scontat se obţine în urma ingerării unor cantităţi, care nu depăşesc cele obişnuite.
Produsele funcţionale nu sunt nici comprimate, nici capsule şi rămân un model obişnuit de
alimente. Alimentul funcţional trebuie să fie un produs natural la care s-a adăugat sau din care
s-a eliminat un component, fiind folosite procedee tehnologice sau biotehnologice. Produsul
funcţional poate manifesta proprietăţi funcţionale pentru toată populaţia sau numai pentru un
grup orecare de populaţie, definit, de exemplu, în baza vârstei, constituţiei genetice etc. La fel,
să aibă capacitatea de a menţine sau ameliora starea de bine sau de sănătate sau să reducă
riscul apariţiei unei maladii și să aibă una sau mai multe citări ştiinţifice justificate şi
autorizate de o instituţie recunoscută.
fost eliminate proteinele hidrolizate din formula copiilor mici pentru a reduce
alergenitatea);
produs în care disponibilitatea biologică a unuia sau mai multor componenţi a
fost sporită pentru a asigura asimilarea mai deplină a componentului benefic;
orice asociere a posibilităţilor enumărate.
Alimentele funcţionale, dependent de compuşii lor activi, intervin în:
dezvoltarea și creșterea organismului;
reglarea proceselor metabolice de bază;
prevenirea stresului oxidativ;
fiziologia cardiovasculară și gastrointestinală;
performanţa cognitivă şi mintală, inclusiv dispoziţia şi atenţia;
performanţa fizică
Substanțele biologic active care definesc un aliment functional pot fi de origine vegetală,
animală, inclusiv microorganisme:
- Sursă vegetală: Acid ascorbic, quercetină, luteolină, celuloză, acid galic, pectină,
licopen, lignină, α-tocoferol, β-caroten, geraniol, capsaicină, lignani, genesteină,
- Sursă animală: Acidul linoleic conjugat(CLA), acidul eicosapentanoic(EPA), acidul
docosahexanoic(DHA), colină, lecitină, sfingolipide, coenzima Q10, seleniu, creatină,
zinc, minerale.
- Sursă microbiană: Saccharomices boulardii, Bifidobacterium bifidum, B.longum,
B.infantis, Lactobacillus acidophilus, Streptococcus salvarius.
Tabelul 1. Alimente cu conținut ridicat de substanțe bioactive specifice:
Substanța/clasa Alimentul Acțiunea
Acidul elagic Struguri, căpşuni, zmeură, nuci -antioxidant
Antociani Vinul roşu -antiinflamator, antibacterian
Celuloză Majoritatea plantelor motilitatea gastrointestinală
Luteină, zeaxantină Napi, ,spanac, grâu, ouă riscul de degradare maculară
Acizi graşi mononesaturaţi Alune de pădure, ulei de măsline -protecție împotriva afecț. cardiace
Inulină, fructooligozaharide(FOS) Cereale întregi,ceapă, usturoi -stimulează creșterea microflorei int.
Lactobacili,bifidobacteria Iaurt şi alte produse lactate -susține microflora intestinală
Catechine Ceai, cacao, mere, struguri -antiinflamator
Lignani In, secară -antioxidant
Compuşi alil-sulfurici Ceapă, usturoi colesterolul total, antibcterian
Isoflavone Soia şi alte legume -sursă de fitoestrogeni
Quercetin Ceapă,vin roşu,citrice,broccoli rezistența vasculară
Capsacinoide Piper,ardei iute -rubefiant, revulsivant
EPA şi DHA Ulei de peşte niv. trigliceridelor, cardioprotector
Licopen Roşii şi produse din roşii riscul de cancer de prostata
Izotiocianaţi Crucifere -antiinflamator
Β-glucan Tărâţe de ovăz colesterolul total si LDL colesterol
CLA Carne de vită şi produse lactate nivelul HDL
Resveratrol Struguri(sâmburi şi coajă), vin roşu -antioxidant
Β-caroten Citrice, morcovi -antioxidant, susținerea vederii
Adenozină Ceapă, usturoi -componentă a ATP, cardioprotector
Indoli Varză, broccoli, conopidă riscul de cancer al glandei mamare
Sursa: Fernandes, Sibele Santos et al. “Bioactive Compounds as Ingredients of Functional Foods.” Bioactive Compounds
(2019): n. pag.
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 5 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)
Nutraceutice
În locul preparelor farmaceutice, oamenii tind să administreze substituienți naturali,
cum ar fi plantele medicinale. Cu acest scop companiile farmaceutice au exploatat această
preferință a oamenilor și au promovat beneficiile produselor naturale sub formă de capsule
și comprimate (nutraceutice). Aceasta poate fi numită „medicalizare în nutriție”.
Nutraceutic – neologism de provenienţă nord-americană format din comprimarea
cuvintelor „nutritio” şi „pharmaceutics” ce desemnează un ingredient alimentar având
beneficii asupra sănătăţii.
Nutraceuticele (nutraceutical) – substanţe ce pot fi un aliment sau o parte dintr-un
aliment, care furnizează un beneficiu medical sau de sănătate, incluzînd tratamentul şi
prevenţia maladiilor (De Felice, 1999).
După Health Canada, 1997 – nutraceuticele sunt definite ca produse derivate dintr-un
aliment şi comercializate sub formă de pulberi, comprimate sau oricare alte forme
farmaceutice şi care în mod obişnuit nu sunt asociate alimentelor şi pentru care beneficiile
fiziologice sau rolul de protecţie împotriva unor boli, ameliorarea stării de sănătate şi
reducerea riscului apariţiei unor boli au fost demonstrate.
După cum sugerează și numele, nutraceuticele combină „nutrienții” derivati din surse
naturale de alimente cu implicațiile „farmaceutice” pentru promovarea sănătății.
Nutraceuticele susțin o gamă largă de beneficii fiziologice, în funcție de componența
chimică a surselor lor, inclusiv creșterea sănătății imunitare, gestionarea durerii cronice și
îmbunătățirea stării generale de bine. Nutraceuticele sunt populare în rândul consumatorilor
care preferă produsele și tratamentele naturale în detrimentul produselor farmaceutice
tradiționale, iar industria este de așteptat să înregistreze o creștere puternică, în mare parte
din cauza îmbătrânirii populației și a unei preferințe în schimbare către medicina naturală.
Nutraceuticele sunt clasificate diferit în fiecare țară. Acestea pot fi denumite suplimente
alimentare, alimente funcționale, alimente medicinale și/sau farmaceutice. Deși există
diferențe subtile între aceste categorii, acestea sunt utilizate în mod obișnuit în mod
interschimbabil. Nutraceuticele pot fi clasificate și în alte moduri, în afară de aceste variații
subtile ale nomenclaturii. Diferența cheie dintre un supliment alimentar și un nutraceutic
este că nutraceuticele nu trebuie doar să suplimenteze dieta, ci și să ajute la profilaxia și/sau
tratamentul unei tulburări sau boli.
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 6 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)
Probiotice și prebiotice
Intestinul gros găzduiește peste 400 de specii de bacterii. Valva ileocecală împiedică
aceste bacterii să migreze în intestinul subțire (unde ar putea perturba funcția normală și ar
putea concura cu organismul pentru nutrienți). Tratamentul cu antibiotice, radioterapia,
intervenția chirurgicală și unele boli reduc adesea numărul de celule bacteriene benefice,
ceea ce poate permite bacteriilor patogene să se înmulțească rapid. Perturbarea echilibrului
normal dintre bacteriile benefice și cele patogene poate provoca afecțiuni precum vărsături,
diaree și deshidratare.
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 7 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)
Probleme de situație
1. Identificați produse alimentare din care un component a fost eliminat astfel încât să
fie reduse efectele lui adverse (ex. zahăr, gluten, lactoză).
2. Identificați produse alimentare fortificate prin creşterea concentraţiei unui
component.
3. Identificați produse alimentare fortificate prin adăugarea unui component. Care este
rolul acestuia?
4. Dați exemple de alimente fortificate prin: a) adăugarea de ingredienţi sau agenţi
care îmbunătățesc microflora intestinală; b) adăugarea de ingredienţi funcţionali de
natura proteică; c) adăugarea de ingredienţi funcţionali de natură lipidică.
Bibliografie
1. Nadia Gutierrez. Perspectives in nutrition Waldraw. Eight edition. Published by
McGraw-Hill, 2009. ISBN 978-0-07-296999-3.
2. World Gastroenterology Organisation practice guideline: Probiotics and prebiotics.
(2009). Arab Journal of Gastroenterology, 10(1), 33–42.
doi:10.1016/j.ajg.2009.03.001
3. Allen SJ, Okoko B, Martinez E, Gregorio G, Dans LF. Probiotics for treating
infectious diarrhoea. Cochrane Database Syst Rev 2004(2):CD003048. PMID
15106189.
4. Lee MC, Lin LH, Hung KL, Wu HY. Oral bacterial therapy promotes recovery from
acute diarrhoea in children. Acta Paediatr Taiwan 2001;42:301–5. PMID 11729708.
5. Sazawal S, Hiremath G, Dhingra U, Malik P, Deb S, Black RE. Efficacy of probiotics
in prevention of acute diarrhoea: a meta-analysis of masked, randomised, placebo-
controlled trials. Lancet Infect Dis 2006;6:374–82. PMID 16728323.
9. Dudeja, P., & Gupta, R. K. (2017). Nutraceuticals. Food Safety in the 21st Century,
491–496. doi:10.1016/b978-0-12-801773-9.00040-6
10. Crandell, K., Duren, S., 2007. Nutraceuticals: what are they and do they work? J.
Biotechnol. 34(3), 29–36.
11. FICCI and Ernst and Young, 2009. Nutraceuticals: critical supplements for building
a healthy India. FICCI–Ernst and Young.