Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 1 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

Aprobat
la şedinţa catedrei Chimie farmaceutică şi toxicologică
Proces-verbal № _9_ din 18.02.2022_
Şef de catedră, dr.hab.şt.farm., profesor universitar

___________________Valica Vladimir

ALIMENTE FUNCŢIONALE. NUTRACEUTICE.

Indicaţie metodică pentru studenţii anului III

Autorii: Livia Uncu, Gandacov Vladilena

Chișinău 2022
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 2 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

INTRODUCERE
Această temă include noțiuni cu referire la alimente funcționale și nutraceutice.
Importanţa studierii acestei teme se determină prin aceea, că le dă posibilitatea studenților:

1. de a evalua aportul funcțional al alimentelor, consumul cărora este orientat spre

îmbunătățirea uneia (sau mai multor) funcţii de bază ale organismului;
2. de a însuși care este diferența între aliment obișnuit, aliment funcțional și nutraceutic;
3. de a însuși principalele substanțe biologic active care definesc un aliment funcțional.
Astfel, cunoștințele de bază cu referire la alimentele funcționale și nutraceutice permit
ridicarea nivelului profesional al viitorilor farmacişti în vederea obținerii competențelor în
domeniul nutruțional.

Scopuri determinate
1. De a face cunoștință cu particularitățile introducerii alimentelor în categoria
alimentelor funcționale;
2. De a se familiariza cu operațiunile de procesare a alimentelor în scopul satisfacerii
anumitor necesități ale organismului;
3. De a putea stabili proprietățile alimentului funcțional și a nutraceuticicului în funcție
de substanțele biologic active prezente în componența sa.

Planul studierii temei

Pentru studierea temei se acordă 1 lucrare de laborator.
Planul lucrării de laborator
- Controlul şi corecţia însuşirii materialului după subiectele pentru pregătirea de sine
stătătoare.
- Lucrul practic al studenţilor.
- Recapitulare.

Subiectele pentru pregătirea de sine stătătoare

1. Caracteristica generală a alimentelor funcționale. Noțiuni, cerințe și
particularități de obținere.
2. Descrierea efectelor alimentelor funcționale, determinate de prezența
substanțelor biologic active, cu specificarea acestora.
3. Evaluarea nutraceuticelor cu conținut de probiotice. Descrierea efectelor
benefice asupra organismuui exercitate de acestea.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 3 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

MATERIAL INFORMATIV

Modulând anumite funcţii specifice în organism, în afară de efectele nutriţionale bine

cunoscute, hrana, poate avea şi efecte benefice fiziologice şi psihologice. Prin aceasta ea nu
numai că poate asigura o sănătate şi dezvoltare optimă, dar poate juca şi un rol important în
reducerea riscului de boală.
Termenul de “aliment funcţional” a fost utilizat pentru prima oară în Japonia la
începutul anilor ’80. În a.1999, experţii europeni au ajuns la un consens, numit „Conceptele
Ştiinţifice privind Alimentele Funcţionale în Europa”. Deoarece alimentele funcţionale
constituie mai mult un concept decât un grup de alimente bine definite, a fost acceptată o
definiţie de lucru. Conform acesteia, un produs poate fi considerat „funcţional” în cazul în care
este suficient demonstrat că, în afară de obişnuitul efect nutritiv, el posedă acţiune benefică
asupra uneia (sau mai multor) funcţii de bază ale organismului, prin care se ameliorează starea
sănătăţii şi bunăstarea şi/sau se reduce riscul îmbolnăvirii.

În present, Japonia este singura ţară care are formulată o reglementare oficială şi
specifică pentru alimentele funcţionale denumite şi “alimente cu utilizare specială pentru
sănătate”: alimentele funcționale trebuie să fie procesate şi să conţină ingrediente care să
determine funcţii fiziologice specifice, pe lângă cea nutritive.

Produsele funcţionale trebuie să-şi păstreze proprietăţile de produse alimentare, iar

efectul scontat se obţine în urma ingerării unor cantităţi, care nu depăşesc cele obişnuite.
Produsele funcţionale nu sunt nici comprimate, nici capsule şi rămân un model obişnuit de
alimente. Alimentul funcţional trebuie să fie un produs natural la care s-a adăugat sau din care
s-a eliminat un component, fiind folosite procedee tehnologice sau biotehnologice. Produsul
funcţional poate manifesta proprietăţi funcţionale pentru toată populaţia sau numai pentru un
grup orecare de populaţie, definit, de exemplu, în baza vârstei, constituţiei genetice etc. La fel,
să aibă capacitatea de a menţine sau ameliora starea de bine sau de sănătate sau să reducă
riscul apariţiei unei maladii și să aibă una sau mai multe citări ştiinţifice justificate şi
autorizate de o instituţie recunoscută.

Din punct de vedere aplicativ un aliment funcţional este:

 produs natural în care unul din componenţi a fost fortificat prin modalităţi
speciale;
 produs la care un component a fost adăugat pentru a obţine beneficiul scontat
(de exemplu, a fost adăugată o bacterie probiotică cu caracteristici benefice
cunoscute);
 produs din care un component a fost eliminat astfel încât să fie reduse efectele
lui adverse (de exemplu a fost redus conţinutul acizilor graşi saturaţi);
 produs în care natura unuia sau mai multor componenţi a fost modificată prin
procedee chimice pentru a contribui la ameliorarea sănătăţii (de exemplu au
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 4 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

fost eliminate proteinele hidrolizate din formula copiilor mici pentru a reduce
alergenitatea);
 produs în care disponibilitatea biologică a unuia sau mai multor componenţi a
fost sporită pentru a asigura asimilarea mai deplină a componentului benefic;
 orice asociere a posibilităţilor enumărate.
Alimentele funcţionale, dependent de compuşii lor activi, intervin în:
 dezvoltarea și creșterea organismului;
 reglarea proceselor metabolice de bază;
 prevenirea stresului oxidativ;
 fiziologia cardiovasculară și gastrointestinală;
 performanţa cognitivă şi mintală, inclusiv dispoziţia şi atenţia;
 performanţa fizică
Substanțele biologic active care definesc un aliment functional pot fi de origine vegetală,
animală, inclusiv microorganisme:
- Sursă vegetală: Acid ascorbic, quercetină, luteolină, celuloză, acid galic, pectină,
licopen, lignină, α-tocoferol, β-caroten, geraniol, capsaicină, lignani, genesteină,
- Sursă animală: Acidul linoleic conjugat(CLA), acidul eicosapentanoic(EPA), acidul
docosahexanoic(DHA), colină, lecitină, sfingolipide, coenzima Q10, seleniu, creatină,
zinc, minerale.
- Sursă microbiană: Saccharomices boulardii, Bifidobacterium bifidum, B.longum,
B.infantis, Lactobacillus acidophilus, Streptococcus salvarius.
Tabelul 1. Alimente cu conținut ridicat de substanțe bioactive specifice:
Substanța/clasa Alimentul Acțiunea
Acidul elagic Struguri, căpşuni, zmeură, nuci -antioxidant
Antociani Vinul roşu -antiinflamator, antibacterian
Celuloză Majoritatea plantelor motilitatea gastrointestinală
Luteină, zeaxantină Napi, ,spanac, grâu, ouă riscul de degradare maculară
Acizi graşi mononesaturaţi Alune de pădure, ulei de măsline -protecție împotriva afecț. cardiace
Inulină, fructooligozaharide(FOS) Cereale întregi,ceapă, usturoi -stimulează creșterea microflorei int.
Lactobacili,bifidobacteria Iaurt şi alte produse lactate -susține microflora intestinală
Catechine Ceai, cacao, mere, struguri -antiinflamator
Lignani In, secară -antioxidant
Compuşi alil-sulfurici Ceapă, usturoi colesterolul total, antibcterian
Isoflavone Soia şi alte legume -sursă de fitoestrogeni
Quercetin Ceapă,vin roşu,citrice,broccoli rezistența vasculară
Capsacinoide Piper,ardei iute -rubefiant, revulsivant
EPA şi DHA Ulei de peşte niv. trigliceridelor, cardioprotector
Licopen Roşii şi produse din roşii riscul de cancer de prostata
Izotiocianaţi Crucifere -antiinflamator
Β-glucan Tărâţe de ovăz colesterolul total si LDL colesterol
CLA Carne de vită şi produse lactate nivelul HDL
Resveratrol Struguri(sâmburi şi coajă), vin roşu -antioxidant
Β-caroten Citrice, morcovi -antioxidant, susținerea vederii
Adenozină Ceapă, usturoi -componentă a ATP, cardioprotector
Indoli Varză, broccoli, conopidă riscul de cancer al glandei mamare
Sursa: Fernandes, Sibele Santos et al. “Bioactive Compounds as Ingredients of Functional Foods.” Bioactive Compounds
(2019): n. pag.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 5 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

Regulamentul European 1924/2006 (începând cu 1 iulie 2007) impune demonstrarea

ştiinţifică a proprietăţilor funcţionale constatate şi recomandă stabilirea mecanismelor de
acţiune.
Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească un aliment funcţional:
1) să producă efecte fiziologice benefice care să fie demonstrate ştiinţific;
2) compuşii responsabili trebuie să fi fost evaluaţi prin studii clinice;
3) componenţii alimentari să poată fi identificaţi prin metode analitice.

Nutraceutice
În locul preparelor farmaceutice, oamenii tind să administreze substituienți naturali,
cum ar fi plantele medicinale. Cu acest scop companiile farmaceutice au exploatat această
preferință a oamenilor și au promovat beneficiile produselor naturale sub formă de capsule
și comprimate (nutraceutice). Aceasta poate fi numită „medicalizare în nutriție”.
Nutraceutic – neologism de provenienţă nord-americană format din comprimarea
cuvintelor „nutritio” şi „pharmaceutics” ce desemnează un ingredient alimentar având
beneficii asupra sănătăţii. Nutraceuticele (nutraceutical) sunt descrise ca substanţe ce pot fi
un aliment sau o parte dintr-un aliment care furnizează un beneficiu medical sau de
sănătate, incluzând tratamentul şi prevenţia maladiilor (De Felice, 1999).
După Health Canada, 1997 – nutraceuticele sunt definite ca produse derivate dintr-un
aliment şi comercializate sub formă de pulberi, comprimate sau oricare alte forme
farmaceutice şi care în mod obişnuit nu sunt asociate alimentelor şi pentru care beneficiile
fiziologice sau rolul de protecţie împotriva unor boli, ameliorarea stării de sănătate şi
reducerea riscului apariţiei unor boli au fost demonstrate.
Nutraceutice pot fi:
• vitamine, antioxidanţi, minerale;
• proteine, peptide, bacterii cu rol de precursori, fibre alimentare, aminoacizi;
• acizi graşi, hormoni cu acţiune specifică şi orice alt ingredient cu acţiuni benefice
asupra fiinţei umane.
Pot fi utilizați ca componenți în procesul de fabricație a produsului alimentar final sau
formulate sub formă de comprimate, capsule, pulberi sau orice altă formă farmaceutică,
permiţând consumul pe cale orală, de exemplu un supliment vitaminic comercializat în rândul
produselor dietetice.

Probiotice și prebiotice
Intestinul gros găzduiește peste 400 de specii de bacterii. Valva ileocecală împiedică
aceste bacterii să migreze în intestinul subțire (unde ar putea perturba funcția normală și ar
putea concura cu organismul pentru nutrienți). Tratamentul cu antibiotice, radioterapia,
intervenția chirurgicală și unele boli reduc adesea numărul de celule bacteriene benefice,
ceea ce poate permite bacteriilor patogene să se înmulțească rapid. Perturbarea echilibrului
normal dintre bacteriile benefice și cele patogene poate provoca afecțiuni precum vărsături,
diaree și deshidratare.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 6 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

O strategie propusă pentru atingerea unui echilibru sănătos al bacteriilor intestinale

este consumul de probiotice și prebiotice. Bacteriile probiotice sunt de obicei lactobacili
sau bifidobacterii.
Lactobacillus: L. acidophilus, L. casei, L. fermentum, L. plantarum
Bifidobacterium: B. breve, B. infantis, B. lactis B. thermophilum
Sacharomices boulardii
Beneficiile probioticelor: pot ajuta la prevenirea și tratarea diareei (pediatrică,
turistică, asociată cu antibiotice), la prevenirea alergiilor alimentare și a cancerului de
colon, la tratarea sindromului de colon iritabil și a bolilor inflamatorii ale intestinului. Prin
transformarea lactozei în acid lactic, probioticele pot ajuta pacienţii cu intoleranţă la lactoză
să suporte doze mai mari de acest metabolit.
Mecanismele de acțiune:
- Imunologice - activează macrofagii locali, precum şi cresc sinteza de IgA atât la
nivel local, cât şi sistemic, modulează profilurile citokinelor și reduc
hipersensibilitatea la antigenele alimentare.
- Non-imunologice - fermentează alimentele şi sunt în competiţie cu patogenii pentru
nutrienţi, crează un pH nefavorabil dezvoltării patogenilor, produc bacteriocine
contra patogenilor, neutralizează radicalii superoxid, stimulează producerea mucinei
epiteliale, sporesc funcţiile de barieră a intestinului, concurează cu patogenii pentru
aderenţa la peretele intestinal, modifică şi neutralizează toxinele patogene.
Efectele benefice ale probioticelor depind de:
 tulpinile administrate - specificitatea tulpinilor pentru anumite efecte clinice
 doză - 107-1011 unităţi formatoare de colonii (cfu)
 forma de administrare
 caracteristicile organismului gazdă.
Cele mai comune forme de probiotice sunt produsele lactate și alimente fortificate cu
probiotice. Cu toate acestea, sunt disponibile și comprimate, capsule și pulberi care conțin
bacteriile sub formă liofilizată. Doza necesară pentru probiotice variază foarte mult în
funcție de tulpină și produs.
Prebioticele – carbohidrați nedigerabili care oferă un beneficiu fiziologic
organismului gazdă, prin stimularea selectivă şi pozitivă a creşterii unui număr limitat de
bacterii indigene. Acestea sunt adăugate unor alimente procesate pentru a îmbunătăți
aspectul, volumul și potențialele beneficii pentru sănătate. Ele sunt rezistente la activitatea
gastrică, hidroliza enzimatică, absorbția intestinală; sunt hidrolizate, fermentate de
microflora din colon, mărind osmolaritatea intestinală, și stimulează selectiv dezvoltarea și
adeziunea probioticelor din colon.
Prebioticele sunt larg răspîndite în diferite tipuri de alimente – produse cerealiere,
biscuiţi, ciocolată neagră, vin roşu, alte produse dietetice.
Clasele de prebiotice:
 Dizaharide- lactuloza, lactitol
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 7 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

 Oligozaharide - fructo-oligozaharide (FOS), oligozaharide din soia, xilo-

oligozaharide, galacto-oligozaharide
 Polizaharide - inulina (cicoare, grâu, ceapă, usturoi, sparanghel și banane),
amidon rezistent.
Amidonul rezistent, care se găsește în cerealele integrale și în unele fructe
(ex.banane). Acest tip de amidon rezista la actiunea enzimelor digestive din intestinul
subțire, astfel bacteriile din intestinul gros îl pot fermenta.
Lactuloza sub influenţa florei intestinale se transformă în acizi organici cu masa moleculară
mică – acidul lactic, acidul acetic etc. -> scade pH-ul colonului și osmotic stimulează
peristaltismul intestinal.
Simbiotice – produse ce conţin atît probiotice, cît şi prebiotice.

Probleme de situație
1. Identificați produse alimentare din care un component a fost eliminat astfel încât să
fie reduse efectele lui adverse (ex. zahăr, gluten, lactoză).
2. Identificați produse alimentare fortificate prin creşterea concentraţiei unui
component.
3. Identificați produse alimentare fortificate prin adăugarea unui component. Care este
rolul acestuia?
4. Dați exemple de alimente fortificate prin: a) adăugarea de ingredienţi sau agenţi
care îmbunătățesc microflora intestinală; b) adăugarea de ingredienţi funcţionali de
natura proteică; c) adăugarea de ingredienţi funcţionali de natură lipidică.

Întrebări pentru control

1. Ce este aliment funcțional?
2. Care sunt alimentele cu conținut ridicat de substanțe bioactive specifice?
3. Căror procedee tehnologice sunt supuse alimentele pentru a fi categorisite ca
alimente funcționale?
4. Care sunt cerințele față de alimente funcționale?
5. Care este codul de reglementare a alimentelor funcționale?
6. Care sunt diferențele dintre alimente funcționale și nutraceutice?
7. Care sunt beneficiile nutraceuticelor pentru organism?
8. Ce funcții îndeplinesc probioticele în organism?
9. Ce funcții îndeplinesc prebioticele în organism?
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 8 / 8
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Suplimente alimentare și elemente de nutriție)

10. Care sunt formele de prezentare a probioticele și prebioticelor?

Bibliografie
1. Nadia Gutierrez. Perspectives in nutrition Waldraw. Eight edition. Published by
McGraw-Hill, 2009. ISBN 978-0-07-296999-3.
2. World Gastroenterology Organisation practice guideline: Probiotics and prebiotics.
(2009). Arab Journal of Gastroenterology, 10(1), 33–42.
doi:10.1016/j.ajg.2009.03.001

3. Allen SJ, Okoko B, Martinez E, Gregorio G, Dans LF. Probiotics for treating
infectious diarrhoea. Cochrane Database Syst Rev 2004(2):CD003048. PMID
15106189.

4. Lee MC, Lin LH, Hung KL, Wu HY. Oral bacterial therapy promotes recovery from
acute diarrhoea in children. Acta Paediatr Taiwan 2001;42:301–5. PMID 11729708.
5. Sazawal S, Hiremath G, Dhingra U, Malik P, Deb S, Black RE. Efficacy of probiotics
in prevention of acute diarrhoea: a meta-analysis of masked, randomised, placebo-
controlled trials. Lancet Infect Dis 2006;6:374–82. PMID 16728323.

6. Hickson M, D’Souza AL, Muthu N, et al. Use of probiotic Lactobacillus preparation

to prevent diarrhoea associated with antibiotics: randomised double blind placebo
controlled trial. BMJ 2007;335(7610):80. PMID 17604300
7. Nicolae Opopol, Galina Obreja, Angela Ciobanu; Nutriţia în sănătatea publică / Univ.
de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Şc. Management în Sănătate
Publică. - Ch. : Bons Offices, 2006. - 180 p. ISBN 978-9975-80-013-6
8. Alpers DH, Stenson WF, Bier DM. Manual of Nutritional Therapeutics, 4th edition.
Philadelphia: Lippincott Williams&Wilkins, 2002, 71-116.

9. Dudeja, P., & Gupta, R. K. (2017). Nutraceuticals. Food Safety in the 21st Century,
491–496. doi:10.1016/b978-0-12-801773-9.00040-6
10. Crandell, K., Duren, S., 2007. Nutraceuticals: what are they and do they work? J.
Biotechnol. 34(3), 29–36.

11. FICCI and Ernst and Young, 2009. Nutraceuticals: critical supplements for building
a healthy India. FICCI–Ernst and Young.

12. Arihara, K. (2014). FUNCTIONAL FOODS. Encyclopedia of Meat Sciences, 32–

36. doi:10.1016/b978-0-12-384731-7.00172-0
13. F Rinco´ n-Leo´n, FUNCTIONAL FOODS. Spain Copyright 2003, Elsevier Science
Ltd. All Rights Reserved.