Facultate de Chimie Industrială și Ingineria Mediului Proiect de AF

UNIERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA

Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului

Compuși fitochimici –
terpene –
tetraterpene
(carotenoizi)
Profesor:
Iulia Pausescu

Student:
Stănoiu Robert-Lucian

Timișoara
2022

1
Facultate de Chimie Industrială și Ingineria Mediului Proiect de AF

Cuprins

1. Alimente functionale.................................................................................3
2. Antioxidanți fitochimici.......................................................................4
3. Astringenji fitochimici..............................................................................4
4. Carotenoizii si terpenele........................................................................5
5. Bibliografie.............................................................................................11

2
Facultate de Chimie Industrială și Ingineria Mediului Proiect de AF

Alimente funcționale

Compușii bioactivi prezintă un interes major pentru cercetători și pentru industria

alimentară, deoarece acești compuși prezintă foarte multe efecte benefice pentru sănătate.
Numeroase studii au evidențiat că un consum regulat de produse bogate în polifenoli,
respectiv în caroteni poate fi corelat cu riscul redus de boli cronice. [1]
Promovarea unui stil de viață sănătos a condus, în ultimii ani, la o creșterea explozivă
a interesului consumatorilor pentru produsele funcționale, cu efecte benefice pentru sănatate.
Astfel, cercetătorii și producătorii din industria alimentară încearcă să valorifice cât mai mult
compușii bioactivi și să diversifice gama de produse alimentare.[1]
Un aliment funcțional este un aliment despre care se pretinde că are o funcție
suplimentară (adesea una legată de promovarea sănătății sau de prevenirea bolilor) prin
adăugarea de ingrediente noi sau mai multe dintre ingredientele existente.
Termenul se poate aplica, de asemenea, trăsăturilor crescute intenționat în plante
comestibile existente, ar fi cartofii mov sau de aur care au îmbogățit conținutul de antocianine
sau carotenoide. Alimentele funcționale pot fi „concepute pentru a avea beneficii fiziologice
și/sau pentru a reduce riscul de boli cronice dincolo de funcțiile nutriționale de bază și pot fi
similare ca aspect cu alimentele convenționale și consumate ca parte a unei diete regulate”.
Este acea proprietate a produsului alimentar funcțional (nutrient, micronutrient sau
ingredient adăugat) care ajută la reducerea factorilor de risc ai unei boli specifice. Calciul
ingerat în cantități suficiente reduce riscul apariției osteoporozei la persoanele în vârstă.
Termenul a fost folosit pentru prima dată în Japonia în 1980, unde există un proces de
aprobare guvernamentală pentru alimente funcționale numit „Alimente pentru uz medical
specificat” (FOSHU).
Ideea de „funcționalitate” atribuită unui aliment reflectă o schimbare majoră de
percepție în relația dintre „dietă” și „sănătate”. - În mod tradițional nutriționiștii s-au axat pe o
dietă „echilibrată”, adică una care să asigure aport de nutrienți și să evite dezechilibrele care
pot conduce la afecțiuni (de exemplu o dietă cu mai puține grăsimi, sare, colesterol, etc.). La
ora actuală accentul se pune pe nutriția „optimizată”, în sensul maximizării calității vieții prin
identificarea acelor ingrediente alimentare care adăugate unei diete echilibrate contribuie la
întărirea rezistenței organismului (în ultimă instanță a sistemului imunitar) și implicit la
îmbunătățirea sănătății.
Sufixul „phyto” înseamnă „legumă”. Fitochimicele sunt mii de compuși naturali care
se găsesc în fructe și fructe de pădure. Acest modul își propune doar să enumere câte dintre
ele și să ofere o explicație, dar numărul lor este mult mai mare. Cercetătorii descoperă noi
substanțe fitochimice în fiecare zi, așa cum oamenii Îl descoperă pe Dumnezeu în fiecare zi de
mii de ani.
formă. [2]
Chimia alimentară este o știință extrem de complexă dacă înțelegeți că mulți compuși
acționează sinergic și mulți sunt transformați (modificați) în alte ingrediente și compuși mai
simpli. Majoritatea oamenilor se concentrează în primul rând pe conținutul de vitamine și
minerale din alimente, ignorând o listă lungă de elemente și proprietățile lor care sunt la fel de
importante și vitale pentru o sănătate bună.[2]
Orice aliment funcțional care este de origine vegetală sau animală trebuie să conțină o
substanță cu acțiune benefică sau care reduce riscul apariției unei boli. Cele mai multe
substanțe care îndeplinesc aceste condiții și determină ca alimentul să intre în categoria celor
funcționale se găsesc în alimentele de origine vegetală. Cu toate acestea trebuie luate în
considerare și cele de origine animală. [2]

3
Facultate de Chimie Industrială și Ingineria Mediului Proiect de AF

Componentele biologic active care definesc un aliment funcțional pot fi încadrate în una din
următoarele categorii:
- Probiotice, prebiotice, sinbiotice
- Acizi grași și lipide
- Antioxidanți
- Compuși fitochimici
- Vitamine și minerale
- Fibre alimentare

Antioxidantii fitochimici

Antioxidanții includ beta-carotenul, licopenul, acidul clorogenic, gama-terpinena,

quercetina, luteina, proantocianidinele, rutina, hesperidina, vitamina A și vitamina E
(tocoferol) și multe altele. Acești agenți protejează celulele de efectele oxidative puternice ale
radicalilor liberi. Radicalii liberi sunt compuși extrem de reactivi și distructivi care sunt
produse secundare ale metabolismului, radiațiilor, invaziei tisulare, ingerării de proteine
străine sau substanțe chimice. Radicalii liberi oxidativi afectează pereții membranei celulare,
mitocondriile celulare și proteinele celulare. Această condiție afectează transportul de energie
și ADN-ul însuși și poate chiar provoca mutații celulelor. Radicalii liberi dauneaza si
enzimelor, care sunt elemente cheie în orice tip de transformare chimică. Multe vitamine
acționează ca antioxidanți și coenzime, atașând sau absorbind radicalii liberi. [2]
O formă comună de antioxidanți sunt proantocianidinele. Se găsesc în fructe, în
special în struguri și sâmburi de struguri. Acești antioxidanți sunt vânduți în prezent ca
Pycnogenol în magazinele din întreaga lume. Alți antioxidanți sunt disponibili sub formă de
suplimente nutritive la magazinele care vând alimente organice. Acestea includ vitamina A,
vitamina E, coenzima Q10 și beta-carotenul. [2]
După trei decenii de observație clinică, pot spune că antioxidanții obținuți din alimente
crude neprocesate sunt superiori din punct de vedere nutrițional față de antioxidanții
comerciali obținuți prin extracție chimică și non-energetică. Explicația este că antioxidanții
acționează sinergic prin proprietățile lor astringente și alte proprietăți biochimice, crescându-
le astfel eficacitatea. Organismul are nevoie de mulți antioxidanți pentru a câștiga și menține
vitalitatea, și fiecare tip de antioxidanţi jucând un rol important în acest proces. [2]

Astringenji fitochimici
Astringenții extind și comprimă țesutul, extragând și eliminând toxinele și formarea de
congestie (mucus) din acesta. În același timp, acest nutrient stimulează limfa și fluxul sanguin
al organismului pentru a elimina toxinele și mucusul. Unii astringenți pot favoriza eliberarea
proteinelor străine care sunt captate de organism, le pot lega și apoi le pot direcționa către
zonele de evacuare. Lămâile sunt unul dintre cele mai bune exemple de alimente puternic
astringente. De fapt, toată lumea poate simți că mucoasa gurii se încrețește atunci când
mănâncă lămâi. Acest efect astringent apare pe tot corpul. Strugurii provoacă o reacție
similară. Atât lămâile, cât și strugurii sunt alimente excelente pentru oprirea formării
tumorilor. Cu alte cuvinte, alimente bogate în astringenți (în special fructe), sunt cele care
iniţiază detoxificarea - procesul intern de purificare a organismului. [2]
Acizii sunt compuși cu un pH scăzut care au efecte corozive și inflamatorii
asupra organismului. Cu toate acestea, ele joacă un rol important în oxidarea și ionizarea altor

4
Facultate de Chimie Industrială și Ingineria Mediului Proiect de AF

nutrienți și minerale din organism. Acidul are un efect stimulator asupra celulelor și
țesuturilor. În natură, există sute de acizi. Multe joacă un rol major în sinteza proteinelor,
carbohidraților și grăsimilor. Acizii reacţionează cu metalele pentru a forma săruri, care ajută
la menţinerea homeostaziei. Acizii eliberează ioni de hidrogen, provocând modificări
metabolice și probleme de utilizare în organism, într-un mod similar cu modul în care acidul
ascorbic afectează nivelul de calciu din organism și cum este utilizat. Acizii există sub formă
de elemente de bază, cum ar fi azotul, fosforul și sulful. Plantele transformă aceste elemente
esențiale în sare atunci când rădăcinile lor preiau de pe pământ. [2]
Alţi acizi prezenţi în plante se regăsesc sub formă de alcaloizi, acid ascorbic şi
numeroşi alţi compuşi. Anumiţi hormoni, steroizi şi en-zime digestive acţionează în organism
ca acizi. Estrogenul este un steroid de "tip acid", care contribuie la dilatarea vaselor capilare şi
creează hemoragii uterine. După cum se poate constata, acizii iniţiază producerea unor
transformări şi activităţi chimice. Acizii se numără printre produşii secundari care rezultă în
urma digestiei şi a metabolismului. Un acid cu care suntem toţi familiarizaţi este acidul
fosforic, acelaşi care creează efervescenţă şi senzaţia înţepătoare din gură atunci când beţi
sifon. [2]
Alcaloizii sunt substanțe de bază care reacționează cu acizii formând săruri.
Alcaloizii includ morfina și nicotina. Cu toate acestea, există mulți alcaloizi, fiecare dintre
care joacă un rol specific și important în funcțiile fiziologice și metabolice care apar în
organism. Unii alcaloizi inhibă funcția țesuturilor, în timp ce alții o stimulează.
Terpenoidele sunt cele mai răspândite substanțe fitochimice, în special în uleiurile
volatile. De asemenea, se produc compuși naturali alcătuiți din oxigen, carbon și hidrogen.
Terpenoidele sunt derivate din unități izoprene și sunt subdivizate în funcție de numărul de
atomi de carbon și de modul în care sunt aranjați. Terpenoizii sunt împărțiți în patru grupe:
1.monoterpenoidele/monterpenoidlactone
2.sescviterpenoide/sescviterpenoidlactone
3.diterpenoide
4. triterpenoide (cea mai amplă clasă).
Clasele de mai sus și alte clase înrudite includ următoarele: camfor, carotenoide (beta-
caroten), luteină, carotenoide, terpenoide, tetraterpenoide, diterpenoide, iridoide, compus
izopren. [2]
Carotenoizii si terpenele
Carotenoizii, cunoscuți și ca tetraterpenoide, sunt pigmenți organici galbeni, portocalii
și roșii produși de plante și alge, precum și de multe bacterii și ciuperci. Carotenoidele conferă
dovleacului, morcovilor, porumbului, roșiilor, flamingo-urilor, somonului, homarului,
creveților și narciselor culoarea lor caracteristică. Toate aceste organisme pot produce
carotenoide din grăsimi și alți metaboliți organici esențiali. Singurele artropode despre care se
știe că trăiesc pe Pământ care produc carotenoide sunt afidele și puricii de plante, care și-au
dobândit abilitățile și genele de la ciuperci. Este, de asemenea, produs de bacteriile
endosimbiotice la muște. Carotenoizii dietetici sunt stocați în țesutul adipos al animalelor, în
timp ce numai carnivorii obțin compușii din grăsimea animală. În dieta umană, absorbția
carotenoidelor este îmbunătățită atunci când sunt consumate cu grăsimi. Legumele care conțin
carotenoizi în uleiurile de gătit cresc biodisponibilitatea carotenoidelor. [3]
Există peste 1.100 de carotenoizi cunoscuți care pot fi clasificate în continuare în două
clase, xantofile (care conțin oxigen) și carotenii (care sunt pur hidrocarburi și nu conțin
oxigen). Toti sunt derivate de tetraterpene, adică sunt produse din 8 izopren molecule și

5
Facultate de Chimie Industrială și Ingineria Mediului Proiect de AF

conțin 40 de atomi de carbon. În general, carotenoizii absorb lungimi de undă variind de la

400 la 550 nanometri (de la violet la lumină verde). Acest lucru face ca compușii să fie
profund colorați în galben, portocaliu sau roșu. Carotenoizii sunt pigmentul dominant în
colorarea frunzelor de toamnă a aproximativ 15-30% din speciile de arbori, dar multe culori
ale plantelor, în special roșii și violete, se datorează polifenoli. [3]
Inelul portocaliu care înconjoară Marea primăvară prismatică se datorează moleculelor
de carotenoizi, produse de covorașe de alge și bacterii.

Marea Prismatica
Calea sintezei carotenoide. Elementele de bază ale carotenoizilor sunt izopentenil
difosfatul (IPP) și dimetilalil difosfatul (DMAPP). Acești doi izomeri ai izoprenului sunt
utilizați pentru a crea diferiți compuși în funcție de calea biologică utilizată pentru sintetizarea
izomerilor. Se știe că plantele folosesc două căi diferite pentru producerea IPP: calea acidului
mevalonic citosolic (MVA) și metileritritolul 4-fosfat plastidic (MEP). La animale, producția
de colesterol începe prin crearea de IPP și DMAPP folosind MVA. Pentru instalațiile de
producție a carotenoidelor utilizați MEP pentru a genera IPP și DMAPP. Calea MEP are ca
rezultat un amestec 5: 1 de IPP: DMAPP. IPP și DMAPP suferă mai multe reacții, rezultând
principalul precursor carotenoid, difosfat de geranilgeranil (GGPP). GGPP poate fi
transformat în caroten sau xantofile prin parcurgerea unui număr de pași diferiți în calea
biosintetică a carotenoidelor. [3]
Structura generală a unui carotenoid: coadă polienică cu legături duble, posibile inele
terminale
Structura carotenoizilor conferă abilități biologice, inclusiv fotosinteză, fotoprotecție,
colorarea plantelor și semnalizare celulară.  

6
Facultate de Chimie Industrială și Ingineria Mediului Proiect de AF

Structura generală a carotenoidului este a poliene lanț format din 9-11 legături duble și
care se termină eventual în inele. Această structură a legături duble conjugate duce la un
potențial ridicat ridicat sau la capacitatea de a transfera electroni în întreaga
moleculă. Carotenoizii pot transfera energia de excitație în unul din două moduri:
1) transfer de energie singlet-singlet de la carotenoid la clorofilăși
2) transferul de energie triplet-triplet de la clorofilă la carotenoid.
Transferul de energie singlet-singlet este un transfer de stare de energie mai redus și
este utilizat în timpul fotosintezei. Lungimea cozii polienice permite absorbția luminii în
intervalul fotosintetic; odată ce absoarbe energia devine excitată, apoi transferă electronii
excitați la clorofilă pentru fotosinteză. [3]
 Transferul triplet-triplet este o stare de energie mai mare și este esențial în
fotoprotecție. Atât lumina, cât și oxigenul produc specii dăunătoare în timpul fotosintezei, cea
mai dăunătoare fiind specii reactive de oxigen (ROS). Pe măsură ce aceste ROS de mare
energie sunt produse în clorofilă, energia este transferată în coada polienică a carotenoidului
și suferă o serie de reacții în care electronii sunt mutați între legăturile carotenoide pentru a
găsi starea cea mai echilibrată (starea de energie cea mai scăzută) pentru carotenoid. [3]
Lungimea carotenoidelor are, de asemenea, un rol în colorarea plantelor, deoarece
lungimea cozii poliene determină ce lungimi de undă de lumină va absorbi planta. Lungimile
de undă care nu sunt absorbite sunt reflectate și sunt ceea ce vedem noi ca culoarea unei
plante. Prin urmare, speciile diferite vor conține carotenoizi cu lungimi diferite ale cozii,
permițându-le să absoarbă și să reflecte diferite culori. [3]
Carotenoizii participă, de asemenea, la diferite tipuri de semnalizare celulară. Sunt
capabili să semnaleze producția de acid absicizic, care reglementează creșterea
plantelor, latenta semintelor, maturizarea embrionilor și germinaţie, diviziune celulara și
răspunsuri de alungire, creștere florală și stres. [3]
Fructele de H. rhamnoides (cătină) au un conținut mare de carotenoizi. Carotenii
exercită o serie de acțiuni benefice asupra organismului uman, de exemplu: pot reduce riscul
de cataractă și previn bolile oculare (Michael și al., 2011), a declinului cognitiv (Plasman și
al., 2010), a progresiei bolilor cronice corelate cu obezitatea (Roberts și al., 2009; Ford și al.,
2003), întârzie progresarea bolilor cardiovasculare și a diabetului (Boon, 2010; Palozza și al.,
2011; Gouranton și al., 2011). [1]
Identificarea şi investigarea conformațională și structurală a compuşilor bioactivi din
diferite vegetale conduc la optimizarea proceselor tehnologice, astfel încât să se asigure
funcționalitatea produselor alimentare. [1]

Surse naturale de carotenoizi

7
Facultate de Chimie Industrială și Ingineria Mediului Proiect de AF

Mai întâi, hai să începem cu ce este mai exact o terpenă.

Terpenele sunt o clasă mare de substanțe chimice aromatice prezente într-o mare
varietate de plante, alimente și uleiuri esențiale. Scopul lor principal este de a proteja plantele
prin respingerea bacteriilor, ciupercilor și dăunătorilor. Dar, după cum vei descoperi, când
oamenii consumă terpene, acestea își dezvăluie unele caracteristici cu adevărat fascinante -
caracteristici cu care probabil te-ai întâlnit deja. De ce? Pentru că terpenele sunt peste tot.

Piperul negru, lavanda, menta, mango și lemongrass-ul, toate conțin terpene! Vei găsi
terpene chiar și în produse de curățat, parfumuri și uleiuri esențiale. Desigur, pe noi ne
interesează, în cea mai mare parte, terpenele din cânepă, deoarece planta este o sursă esențială
de extracte de CBD cu spectru complet. Se crede că există peste 200 de terpene diferite în
interiorul plantei, fiecare cu o structură chimică ușor diferită și, drept urmare, o aromă
exclusivă și un efect unic asupra corpului uman.
În cânepă, vei găsi terpene în tricomi; cristale mici, în formă de ciupercă, care acoperă
frunzele și florile.
Deși există numeroase terpene diferite, unele sunt mai comune decât altele. Printre
terpenele bine cunoscute se numără:
• Mircenul
Mircenul este cea mai proeminentă terpenă prezentă în speciile Cannabis sativa, dar se
găsește în cantitate mare și în trifoi, salvie, hamei și chimion.
• Limonenul
Îți amintești de parfumul răcoritor de lămâie pe care l-am menționat mai sus - acesta se
datorează limonenului. Această terpenă este utilizată intens în parfumuri, cosmetice și
odorizante.
• Beta-cariofilenul
Condimentat și piperat, beta-cariofilenul este cunoscut mai ales pentru prezența sa în
piperul negru, cuișoare și scorțișoară.
• Linaloolul
Vei recunoaște imediat aroma florală de linalool. Este o terpenă cu miros înțepător,
prezentă mai ales în lavandă.

8
Facultate de Chimie Industrială și Ingineria Mediului Proiect de AF

Cum sunt izolate terpenele din planta de cânepă

Terpenele sunt extrase din materialul vegetal de cânepă în același mod cum sunt
extrași și canabinoizii, prin tehnici precum extracția cu CO₂ supercritic sau alcool. Dar,
terpenele sunt mai sensibile la schimbările de temperatură și presiune, astfel că le poți
deteriora cu ușurință, dacă nu ai echipamentul și experiența necesare.
Pentru a înțelege cum există împreună terpenele și canabinoizii, imaginează-ți planta
de cânepă ca un borcan de sticlă mare.
Mai întâi, umplem acel borcan cu pietre; acestea sunt canabinoizi, cel mai mare grup
de compuși. Apoi, folosim pietricele mai mici pentru a umple unele goluri; acestea sunt
terpenele noastre. În cele din urmă, pentru a umple borcanul, turnăm nisip - flavonoide și alte
molecule esențiale.
Ai nevoie de toate elementele prezentate mai sus pentru a crea un extract de CBD cu
spectru complet, motiv pentru care este esențială o extracție sofisticată. De fapt, extracția cu
CO₂ supercritic este una dintre puținele tehnici care are eficacitatea de a izola toți compușii
esențiali din interiorul cânepei (și anume, roci, pietricele și nisip), fără a-i deteriora.
Cum funcționează terpenele
Cercetătorii au identificat zeci de moduri în care terpenele au impact asupra corpului
uman, inclusiv influențarea membranelor celulare, canalelor ionice, receptorilor și enzimelor.
Dar, când ne gândim la câte terpene există și la cât de complex este corpul uman, nu este o
surpriză că aceștia încă încearcă să-și dea seama cum funcționează fiecare compus.
Din fericire, o recenzie de definire a domeniului realizată de British Pharmacological
Society a clarificat un pic situația și a constatat că terpenele prezintă „efecte terapeutice unice
care pot contribui în mod semnificativ la efectele de anturaj ale extractelor medicinale pe bază
de canabis”. Aceștia au adăugat chiar și că interacțiunile dintre canabinoizi și terpene ar putea
duce la „sinergie” în ceea ce privește tratamentul a zeci de afecțiuni biologice. [5]
Deși este posibil să nu înțelegem toate interacțiunile care au loc, terpenele se dovedesc
a fi destul de versatile, având potențialul de a afecta: starea de dispoziție, funcția imunitară,
somnul si apetitul
După cum au subliniat cercetătorii, terpenele sunt importante nu numai din cauza
mirosului lor și a posibilelor efecte biologice, ci și datorită potențialei lor sinergii cu
canabinoizi precum CBD, CBN și CBG. Există dovezi care sugerează că, atunci când
canabinoizii și terpenele există împreună, efectele lor biologice sunt îmbunătățite.
Acest fenomen - cunoscut sub numele de efect de anturaj - este ceea ce creează
caracteristicile unice ale moleculelor din cânepă. Cu toate acestea, studiile au arătat că
terpenele, chiar și izolate, pot avea propriile lor impacturi biologice semnificative. [6]
Pot terpenele să creeze senzația de high?
Având în vedere că terpenele și canabinoizii interacționează atât de bine și modul în
care terpenele pot interacționa cu diferite aspecte ale fiziologiei umane, este evident că ne
vom întreba dacă acestea pot crea senzația de high. Din câte știu cercetătorii, terpenele găsite
în cânepă, precum și în alimente comune și uleiuri esențiale, nu îți vor oferi senzația de high.
Pentru ca o persoană să simtă efecte secundare psihotrope, o substanță trebuie să
interacționeze cu anumite zone ale creierului său. Terpenele nu au această abilitate și nici nu
se leagă de receptorii CB în același mod cum o fac canabinoizii psihotropi. Terpenele par a fi
perfect sigure pentru consum, dar merită subliniat faptul că cercetările pe această temă sunt
încă limitate. [6]
Sunt legale terpenele?
Terpenele sunt considerate legale în întreaga lume, astfel că nu trebuie să îți faci griji
că piperul negru din dulapurile tale devine o substanță ilegală. Chiar și terpenele izolate sunt

9
Facultate de Chimie Industrială și Ingineria Mediului Proiect de AF

legale în Marea Britanie și SUA, dar atunci când începi să-ți iei terpenele din specia Cannabis
sativa, situația devine mai complicată. [6]
Din fericire, cânepa este o plantă larg acceptată în mare parte din lumea modernă. Și,
cu condiția ca produsele CBD să fie fabricate la standardul corect, nu vei avea probleme cu
conținutul de canabinoizi sau terpene. [6]
De ce contează terpenele
De la sinergia lor cu canabinoizii până la influența lor dinamică asupra organismului,
terpenele sunt compuși aromatici mici cu potențial mare.
Acestea fiind spuse, mai sunt multe de aflat despre cum și de ce terpenele
interacționează cu anumite procese biologice sau receptori. Din fericire, dacă există un lucru
cu care toți cercetării sunt de acord, acesta este că terpenele joacă un rol esențial în extractele
de CBD cu spectru complet, îmbunătățindu-le eficacitatea în comparație cu izolatele de CBD.
Având terpene legale și sigure pentru consum, nu a fost niciodată mai ușor să te bucuri de
influența lor nemărginită alături de puterea CBD-ului. [6]
Dacă vrei să simți vasta influență a terpenelor, vizitează magazinul Cibdol pentru o
gamă completă de uleiuri, capsule și suplimente CBD cu spectru complet! Sau, dacă vrei să
afli mai multe despre modul în care canabinoizii și terpenele funcționează împreună,
studiază Enciclopedia CBD, unde vei găsi tot ce vrei să știi. [6]

10
Facultate de Chimie Industrială și Ingineria Mediului Proiect de AF

Bibliografie

1. https://www.ugal.ro/files/doctorat/sustineri/2018/
REZUMAT_TEZA_DOCTORAT_-_romana.pdf [accesat
12.04.2022]
2. https://www.mediculmeu.com/dieta-nutritie/regimuri-si-cure-
alimentare/substante-fitochimice.php [accesat 12.04.2022]
3. https://wikicro.icu/wiki/Carotenoid [accesat 27.04.2022]
4. file:///C:/Users/user/Downloads/Alimente%20func
%C8%9Bionale.pdf [accesat 20.04.2022]
5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3165946/ Russo, E.
B. (2011). Taming THC: potential cannabis synergy and phytocannabinoid-
terpenoid entourage effects. British Journal of Pharmacology, 163(7), 1344–1364.
https://doi.org/10.1111/j.1476-5381.2011.01238.x  [accesat 30.04.2022]
6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6334252/ Russo, E.
B. (2018). The Case for the Entourage Effect and Conventional Breeding of
Clinical Cannabis: No “Strain,” No Gain. NCBI. Published.
https://doi.org/10.3389/fpls.2018.01969 [accesat 30.04.2022]
7. https://slidetodoc.com/terpenes-and-terpenoids-terpenes-class-of-
20-000/ [accesat 30.04.2022]

11