Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București

Facultatea de Moașe și Asistență Medicală

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator Științific:
Dr. Biolog Tatiana Onisei

Absovent: Stratulat (Dragnea) Andreea

BUCUREȘTI
2019

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București

 Facultatea de Moașe și Asistență Medicală

LUCRARE DE DISERTAȚIE
Ginkgo Biloba între aliment și medicament

Coordonator Științific:
CS II Dr. Biolog Tatiana Onisei

Absovent:
Stratulat (Dragnea) Andreea
 INTRODUCERE

Interesul crescut din ultimele două decenii în plantele medicinale și terapii naturale
atât în țări dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, se manifestă și în țara noastră.
Produsele pe bază de plante medicinale sunt disponibile în farmacii, în magazine specializate,
online.

Majoritatea consumatorilor percep tratamentul cu produse botanice ca fiind echilibrat

și accesibile.

Unele plante pot fi folosite ca ingrediente în alimente sau suplimente alimentare, dar
pot reprezenta și ingrediente active ale produselor medicinale traditionale. Astfel de specii,
cum este si cazul Ginkgo biloba sunt definite ca elemente de graniță între produse
medicamentoase și suplimente alimentare.

Extractul standardizat de Ginkgo biloba se folosește în fabricarea produselor

medicinale ce asigură tratamentul simptomatic al tulburărilor psihocomportamentale la
vârstnici, tratamentul claudicațiilor intermitente din arteriopatii cronice obliterante ale
membrelor și altelesimilare, dar este utilizat și ca ingredient activ al suplimentelor alimentare
cu rol tonic, menit să îmbunătățească circulația, funcția cerebrală și cardiacă.

Scopul acestei lucrări este de a prezenta comparativ produsele pe baza de Ginkgo

biloba comercializate atât ca suplimente alimentare, cât și ca produse farmaceutice, de a trece
in revista reglementările legale conform cărora se face încadrarea acestor produse (autorizare
sau notificare) si de a prezenta perceptia consumatorilor atunci cand se afla in fata unui
produs de granita.
 Motivația studiului

Lucrarea ’’Ginkgo biloba între aliment și medicament’’ iși propune să analizeze în

cadru unui studiu evaluativ care sunt formele de consum atât ca supliment alimentar cât și ca
medicament a produselor pe bază de Ginkgo biloba, modul în care se poate face partajarea
între aceste categorii și idebtificarea elementelor de graniță ale acestor produse. Sunt
specificate elementele definitorii ale suplimentelor alimentare și a medicamentelor pentru a
putea surprinde limita dintre efectul fiziologic si cel farmacologic pentru care este recomandat
consumul acestora și cadrul legislativ de reglemetare a fiecărei categorie de produs.

Pentru a surprinde cat mai obiectiv situatia, au fost alese ca elemente de studiu
frunzele și extractul din frunzele de Ginkgo biloba, deoarece această plantă stă la baza unor
cunoscute și des utilizate suplimente alimentare dar și în componența unor medicamente.

În urma schimbărilor condițiilor de trai si stilului de viata, mulți indivizi supuși

constant condițiilor de stres, in lipsa activitații fizice și desfasurarii vieței in orase cu grad de
poluare ridicat, au nevoi sporite de substanțe nutritive pentru susținerea proceselor biologice
specifice.

Persoane antrenate în extraactivități sunt expuse la creșterea nevoilor nutrienților

vitali, la uzura prematură și îmbătrînirea timpurie, de aceea găsesc rezolvarea acestor situații
în consumul suplimentelor alimentare care să le acopere deficitul acelor substanțe de care
corpul este privat ca urmare a schimbării stilului de viață, inclusiv cel al alimentației.

Suplimentele alimentare reprezintă o temă de interes deoarece conform datelor

INCDBA-IBA în Romania se înregistrează o mărire progresivă (cu cca.1500 produse/an) a
numărului de suplimente alimentare nou intrate pe piață, ceea ce denotă menținerea constantă
a interesului consumatorilor pentru această categorie de produse din anul 2005 până în
prezent, precum si o varietate foarte mare a ingredientelor active din compozitia acestora.
Tocmai de aceea ne-am propus inventarierea suplimentelor alimentare comercializate in
Romania, care contin ginkgo si sunt prezente pe piata in diverse forme de conditionare, provin
din diferite tari ale globului, au recomandari de utilizare in sustinerea unor functii vitale ale
organismului si pot fi achizitionate din farmacii.

Aplicarea unui chestionar si analiza raspunsurilor unui esantion de peste 100 de

persoane ne-a oferit ocazia intelegerii modului in care consumatorul roman percepe
suplimentele alimentare pe baza de plante medicinale, in particular a celor care contin
Ginkgo.
 Scopul și obiectivele lucrării

Am realizat un studiu de cercetare în cadru Institutului Național de Cercetare și

Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare INCDBA-IBA București pentru a evidenția
dinamica notificărilor suplimentelor alimentare pe baza de Ginkgo biloba. În funcție de
compoziția produselor, acestea se supun cerințelor normative ale Ordinului comun al
MADR/Ministeul Agrigulturii și Dezvoltarii Rurale și MS nr. 244/2005 privind prelucrarea,
procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial
procesate sau sub forma de suplimente alimentare (produse care au în compoziție doar plante
medicinale sunt notificate exclusiv la Serviciu National pentru Plante Medicinale, Aromatice
și Produse ale Stupului/SNPMAPS), respectiv ale Ordinului comun al MADRS,
MS/Ministerul Sanatatii si ANSVSA/Autoritatea Naționala Sanitar Veterinara și pentru
Siguranța Alimentelor nr.1228/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de producere și
comercializare a suplimentelor alimentare predozate de origine animală și vegetală și /sau a
amestecurilor acestora cu vitamine, minerale și alti nutrienți (produse care conțin extracte
vegetale ți alte substanțe cu efect nutrițional ți fiziologic, combinate între ele sau cu vitamine
și minerale), care sunt notificate, conform atributiilor legale partajate, atat la SNPMAPS, cât
și la Centrele Regionale de Sănătate Publica (CRSP) Iași, Cluj și Timișoara.

Au fost studiate și elemente precum țara de provenență, forme de comercializare,

scopul utilizării suplimentelor alimentare notificate începând cu anul 2005 până în prezent.

A fost realizat un studiu observațional pe baza unui chestionar, ce a avut ca scop

“Evaluarea gradului de informare cu privire la diferența dintre suplimente alimentare și
medicamente”, cu ajutorul căruia am vrut să evidențiez nivelul de informare a unui grup
restrâns de persoane asupra diferitelor utilizari a suplimentelor și a medicamentelor.
Eșantionul a constat din 105 respondenți din populația generală, chestionarul are 27 de
întrebari.
 Cuprins

Capitolul 1. Aspecte teoretice generale

1.1. Definiția și încadrarea medicamentelor

1.2. Originea, Administrarea și Farmacocinetica Medicamentelor

1.3. Aspecte de reglementare

Cap. 2. Aspecte teoretice generale privind suplimentele alimentare

2.1 Definirea suplimentelor alimentare

2.2 Acte legislative nationale

2.3 Aspecte specifice de siguranță alimentară

Capitolul 3. Granița dintre Aliment și Medicament

Capitolul 4. Aspecte teoretice generale despre Ginko Biloba planta

Capitolul 5. Ginkgo biloba ca medicament

5.1 Date generale
5.2 Evaluari HTA internaționale
5.3 Punctaj

Capitolul 6. Ginkgo Biloba ca supliment alimentar

6.1.

Capitolul 7. Interpretarea rezultatelor studiului

Concluzii

Bibliografie
Introducere

1.1. Definiția și încadrarea medicamentelor

Definiția medicamentului este, conform Organizația Mondială a Sănătății (OMS)

„Orice substanță sau combinație de substanțe prezentată ca având proprietăți de tratare sau
prevenire a îmbolnăvirilor sau care poate fi administrată cu scopul de a reface, corecta sau
modifica funcțiile fiziologice prin exercitarea unei acțiuni farmacologice, imunologice sau
metabolice”.

În ceea ce privește principiile active (API) acestea reprezintă substanțe folosite pentru
fabricarea medicamentelor, având ca scop producerea unui efect farmaceutic, imunologic sau
metabolic pentru a restabili, corecta sau modifica o funcție fiziologică.

Excipienții sunt reprezentați de orice substanță folosită ca adjuvant în producera unui

medicament dar care este inactiv din punct de vedere farmaceutic. Oferă substanței active
stabilitate chimică ajutând la transferul acesteia la locul unde trebuie să acționeze .

Denumirea medicamentelor include atat un Nume Comercial, cel oferit de compania

producatoare de medicamente, cât și un nume Comun International (INN, un nume unic
recunoscut la nivel global): nume recomandat de OMS pentru a facilita identificarea
medicamentelor sau a substanțelor active ce le conțin.

Produsul care a primit autorizație mondială pentru a fi vândut, ca un produs brevetat

pe baza informațiilor obținute cu privire la siguranța, eficacitatea și calitatea, conforme cu
cerințele de la momentul primirii autorizării este numit medicamentul original sau
‘medicamentul de referință’.

În momentul în care produsul este pus pe piață sub un nume protejat de o marcă
înregistrată devine un medicament cu nume de brand (cum ar fi Bilobil forte, de exemplu).

Un medicament generic este elaborat să fie întocmai cu cel de referință după ce

acestuia îi expiră brevetul. Conțin același principiu activ precum produsul de referință, fiind
echivalent din punct de vedere al căii de administrare, indicațiilor terapeutice, dozei,
concentrației, siguranței și eficacității.

Produsele medicamentoase clasificate ca având echivalent terapeutic pot fi înlocuite

având așteptare deplină ca produsul substituit va produce același efect clinic dorit ca produsul
prescris. Produsele medicamentoase pot fi considerate echivalente farmaceutic dacă
îndeplinesc următoarele criterii, cum ar fi: același conținut de substante active, respectarea
acelorași doze și administrea în același mod.
 Produsele medicamentoase cu echivalent farmaceutic pot să aibă caracteristici diferite
ca și mecanisme de eliberare a principiului activ, formă, etichetare, excipienți precum
conservanți, colorați, arome.

1.2. Originea, administrarea și farmacocinetica medicamentelor

Originea unui medicament poate fi naturală, respectiv animală (insulina, celule stem),
anorganică (litiu), vegetală (digitalina, morfina) sau sintetica. Exista medicamente obținute
prin procedee de sinteză chimică (propranol), biologică (penicillina) sau biotehnologică
(insulina umană).

Modul de administrate al medicamentelor vizeaza calea de patrundere in organism si poate fi:

• Orală per os (tablete, capsule, soluții)

• Inhalare (sub forma aerosoli, spray)

• Parenterală (intramuscular/IM, Intravenos/IV, subcutanat/SC)

• Topică sau de uz extern (creme, unguente, plasturi care se aplică pe piele în zonele afectate)

• Supozitoare/ovule (vaginal, rectal.

Odată pătruse în organism, medicamentele sunt absorbite și intră în metabolism.

Modul în care este afectat organismul uman de un medicament anume după administarea,
absorbția și distribuția lui, dar și reacțiile chimice ale substanței în organism este studiat de
farmacocinetică. Efectele biochimice și fiziologice ale medicamentului în organism sau
asupra acestuia și mecanismul de acțiune a substanței active precum și relația dintre
concentrație și efect sunt studiate de farmacodinamică.

1.3. Aspecte de reglementare

Întâlnim medicamente disponibile doar cu prescripție medicală, care sunt accesibile

doar pe baza de reteta, eliberata de un medic si au instrucțiuni stricte de folosire și
medicamente eliberate fară prescripție medicală, care, au nevoie, totuși, de recomandarea
farmacistului.
Producția unui nou medicament include trei etape: cercetarea și dezvoltare, fabricare și
comercializare.
Fiecare din aceste 3 etape sunt reglementate periodic.
Cercetarea presupune dezvoltarea unei noi substanțe farmaceutice, acesta fiind un
drum lung și complex. Experimentul preclinic atât in vitro cât și in vivo (pe animale) este
urmată de etapa experimenta pe oameni, asa numitele studii clinice (Stadiul I,Stadiul II,
Stadiul III).
În urma parcurgerii cu succes a acestor etape se solicită autorizarea pentru
comercializarea produsului.
 În urma punerii produsului pe piață urmează etapa de supraveghere a efectelor asupra
consumatorului după administrare (farmacovigilenta), studii clinice pe termen lung pentru a
se analiza efectele secundare.
In cadrul acestor etape sunt respectate anumite Garanții Etice precum: experimente
raționale, buna practică în studiul clinic (GCP), informarea corecta a pacienților,
confidențialitatea datelor personale, transparența rezultatelor.
Decizia aprobării unui medicament pentru vânzare se face bazându-se pe o balanță
echilibrată între beneficiile și riscurile administrării lui, specificate în eticheta produsului.
Decizia este luată în funcție de informațiile disponibile în momentul aprobării.
1
Cunoștințele despre siguranța produsului pot varia în timp, în funcție de
caracteristicile fiecărui pacient dar și de numărul oamenilor care au încercat produsul.
În timpul primei perioade de post-marketing produsul poate fi folosit în condiții
diferite fată de studiul clinic și de asemenea, o populație mult mai mare poate fi supusă
tratamentului într-un interval scurt de timp.
(International Conference of Harmonisation of Technical Requirements for Registration of
Pharmaceuticals for Human Use. ICH E2E: Pharmacovigilance Planning. 2004;
http://www.ich.org)

Dezvoltarea unui medicament generic prin lege, trebuie să conțină aceleași subsțante
active cu produsul de referință. Inainte de aprobarea unui medicament generic, se cer multe
teste și proceduri riguroase pentru a se asigura ca medicamentul generic poate să-l substituie
pe cel de brand.
Producătorii trebuie să se asigure că efectele produsului bioechivalează cu
corespondentul sau original. Bioechivalarea se referă la faptul că, atunci cand un medicament
generic se compară cu cel original, prezintă aceași disponibiliate și rată de absorbție în
organism, este aministrat in aceeași doză precum produsul original. Medicamentul generic
impune sa fie la fel de eficace precum cel de referintă.
Valoarea medicamentelor este influențată de următoarele variabile: proprietațile
acestuia, caracteristicile (calitatea) și efectul placebo și nocebo atribuit acestuia.
Implementarea unui tratament necesită o prescripție eliberată periodic în care sunt
menționate clar doza, intervalul de timp la care se administrează, durata tratamentului și orice
altă indicatie. Pacienții sunt informați de faptul că trebuie să isi anunțe medicul dacă întrerup
tratamentul sau nu l-au administrat conform indicatiei.

Capitolul I. Aspecte teoretice generale

1
https://www.anm.ro/
- A guide to what is a medicinal product – mhra Guidance
1.1. Suplimentele alimentare
Definirea suplimentelor alimentare

Definiția suplimentelor alimentare include referiri atât la modul de administrare (cale

orală), compoziție (surse de nutrienți), forma de comercializare (dozare), cât și la modul de
etichetare (produs alimentar). Toate reglementările sub incidența cărora intra, atât în Europa,
cît și în alte regiuni ale globului (America, Australia, Asia) precizeaza explicit că suplimentele
alimentare sunt alimente, nu medicamente.

Conform Directivei 2002/46 CE a Parlamentului european si a Consiliului, referitoare la

apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare preluată în legislația
națională, prin suplimente alimentare se ințelege o categorie de produse alimentare care au
rolul de a “suplimenta regimul alimentar și care reprezintă surse concentrate de nutrienți sau
alte substanțe cu efect nutritiv sau fiziologic, separate sau în combinație, comercializate sub
formă de doză, cum ar fi: capsule, pastile, tablete, pilule și alte forme similare, pachete de
pulbere, fiole cu lichid, sticle cu picurător și alte forme asemănătoare de preparate lichide sau
pulberi destinate consumului în cantităti mici, unitare, măsurabile’’.

Suplimentele alimentare reprezintă o sursă concentrată și masurată de nutrienti,

precum vitamine și minerale sau alte subsțante cu rol nutrițional, în particular aminoacizi,
uleiuri esențiale, fibre, probiotice, microorganisme care atunci când sunt ingerate au funcții
benefice asupra organismului.

Pot avea un singur component sau mai multe.

În Europa, există două tipuri de agenții care reglementează produsele pe baza de plante
medicinale, una pentru medicamente (European Medicines Agency) una pentru produse
alimentare (European Food Safety Authority).

Noțiunea de “supliment alimentar” este aproximativ nouă, fiind introdusa în

vocabularul din domeniul alimentaţiei şi nutriţiei în ultimele două decenii ale secoului XX.

Temelia legislativă cu privire la suplimentele alimentare a fost pusa în SUA, în urma

unei lungi perioade în care au fost dispute între Food and Drug Administration/FDA
(Administraţia pentru Alimente şi Medicamente), pe deoparte şi producători si consumatori,
pe de altă parte. În “Dietary Supplement Health and Education act of 1994” sunt menționate
reglementările cu privire la suplimentele alimentare. Legea prevede explicit și atent faptul că
suplimentele alimentare sunt doar alimente şi nu medicamente.

În cadrul Uniunii Europene, a devenit o nevoie elaborarea unei legislaţii unanime şi

viabile în acest sens. Cel dintâi act legislativ specific pentru suplimente alimentare a fost
“DIRECTIVE 2002/46/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL
of 10 June 2002 on the approximation of the laws of the Member States relating to food
supplements, in această Directivă fiind dată pentru prima oara definiţia suplimentelor
alimentare.
 Primul act legislativ dat în Romania cu referire la suplimentele alimentare a apărut în
2000, emis de Ministerul Sănătăţii. În anul 2002 a fost publicat OUG 97/2002 care a fost
aprobată cu modificări şi unele completări prin Legea nr. 57/2003 cuprinzând şi articole
speciale referitoare la suplimente alimentare. Acest OUG este şi astăzi în vigoare. În anul în
care România a devenit Stat Membru al Uniunii Europene s-a transpus, aproape integral în
legislaţia naţională şi Directiva UE 2002/46 prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1069/2007.

Suplimentele alimentare sunt destinate consumului (administrării) pe cale orală de

către persoane sănătoase care necesită un aport exogen mai ridicat datorită unor cerinţe
nutriţionale specifice legate de: starea fiziologică, cum ar fi sarcina, lactaţia; perioada de
vârstă, de exemplu copiii de vârstă mică, adolescenţii, persoane de vârsta a treia; activităţi
fizice intense –cazul sportivilor de performanţă, profesiilor bazate pe efortul fizic etc.

Legislatie naţionala

Legea 491/2003 privind plantele medicinale şi aromatice, precum şi produsele

stupului, republicată reglementeaza categoria suplimentelor alimentare in a caror compozite
sunt incluse plante medicinale, extracte vegetale si produse ale stupului, conferind atributii
SNPMAPS (organizat in cadrul INCDBA-IBA Bucuresti) in domeniul notificarii,
supravegherii si controlului pietei de suplimente alimentare.

Ordinul 1069/2007 al Ministerului Sănătăţii Publice pentru aprobarea Normelor

privind suplimentele alimentare a fost publicat în Monitorul Oficial Nr. 455/ 05.07.2007, se
referă la suplimentele alimentare pe bază de vitamine şi minerale sau amestecul acestora şi
transpune Directiva 2002/46.

Ordinul comun 1228 / 2005 / 244 / 63 / 2006 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi

Dezvoltării Rurale, al Ministerului Sănătăţii Publice şi al Autorităţii Naţionale Sanitar
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentului -pentru aprobarea Normelor tehnice privind
comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală şi vegetală şi/sau a
amestecurilor acestora cu vitamine, minerale şi alţi nutrienţia a fost publicat în Monitorul
Oficial nr.253/ 21.03.2006.

Ordinul comun 244 / 401 / 2005 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării

Rurale şi a Ministerului Sănătăţii -privind privind prelucrarea, procesarea şi comercializarea
plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare, parţial procesate sau procesate sub formă
de suplimente alimentare predozate –publicat în Monitorul Oficial Nr. 474 / 03.06.2005.

Reglementari Europene
 Întrucât suplimentele alimentare fac parte din categoria produselor alimentare, acestea se
supun automat cerințelor generale de calitate și siguranță impuse alimentelor. La nivelul UE
există o legislație orizontală, reprezentată de peste 130 de reglementări cadru pentru bunurile
alimentare, care se referă la: tratarea alimentelor cu radiaţii ionizante; contaminanţi alimentari
(chimici, biologici); aditivi alimentari; etichetarea şi prezentarea alimentelor; mențiuni de
sănătate; igiena alimentelor; alimente provenite din organisme modificate genetic (OMG);
alimente și ingrediente noi („novel food”); alimente pentru utilizări nutriţionale speciale;
materiale care intră în contact cu alimentele; controlul oficial al bunurilor alimentare, etc.

Cadru legal general pentru produse alimentare

Lista celor mai importante reglementări comunitare, care se aplică direct în toate statele
membre UE, deci și în țara noastră cuprinde:
 Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale
legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și
de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32002R0178&qid=1531908124078&from=EN
 Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în
contact cu produsele alimentare și de abrogare a Directivelor 80/590/CEE și 89/109/CEE
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32004R1935&qid=1531908398792&from=EN
 Regulamentul (CE) nr. 852/2004 si Directive 93/43/CEE privind igiena produselor
alimentare; http://www.ansvsa.ro/download/legislatie/leg_igiena/Regulament-852_2004-privind-igiena-
produselor-alimentare-forma-consolidata_10095ro.pdf
 Regulamentul (CE) nr. 882/2004 privind controalele oficiale pentru verificarea
conformităţii produselor alimentare, înlocuit de noul Reg. (UE) 625 /2017,care intră în
vigoare din anul 2019 http://www.ansvsa.ro/download/legislatie/nutritie/ctrl-ofic-882-din-2004.pdf;
http://www.madr.ro/docs/fitosanitar/legislatie-europeana/Regulamentul-UE-2017_625_.pdf
 Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele
alimentare https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32005R2073&qid=1531908789485&from=EN
 Regulamentul (CE) nr. 369/2005 privind nivele maxime de reziduuri de pesticide
https://eur-lex.europa.eu/legal content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32005R0396&from=RO
 Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți
contaminanți din produsele alimentare, modificat de Reg. (CE) nr. 629/2008 de
modificare a Reg. (CE) 1881/2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi
contaminanţi din produsele alimentare
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32006R1881&qid=1531908858023&from=EN;
https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:173:0006:0009:RO:PDF
 Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale si de sănătate înscrise
pe produsele alimentare https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32006R1924&qid=1531910136684&from=RO
 Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului de
stabilire a unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari
https://www.infocons.ro/vault/upload/afiles/1453121893301-aditivialimentari.pdf
 Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 – privind aromele şi anumite ingrediente alimentare
cu proprietăţi aromatizante destinate utilizării în şi pe produsele alimentare https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008R1334&from=ro
 Regulamentul (CE) nr. 764/2008 de stabilire a unor proceduri de aplicare a anumitor
norme tehnice naţionale pentru produsele comercializate în mod legal în alt stat membru
şi de abrogare a Deciziei nr. 3052/95/CE
http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/legislatie/regulamente/Reg%20764_2008/regulament%20764_2008.pdf
 Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la
produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr.
1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei
87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE
a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a
Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr.
608/2004 al Comisiei https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32011R1169&qid=1531910363640&from=RO
 Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr.
1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unei liste a Uniunii
a aditivilor alimentari https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32011R1129&qid=1531910596231&from=RO
 Regulamentul (UE) nr. 432/2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate
permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea
riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32012R0432&qid=1531910439457&from=RO
 Regulamentul (UE) nr. 2015/2283 privind alimentele noi, de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului și
a Regulamentului (CE) nr. 1852/2001 al Comisiei https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32015R2283&from=ro

Legislaţia comunitară specifică, referitoare la suplimente alimentare

Legislația verticală cuprinde reglementări specifice şi vizează doar o anumită

categorie de produse, în cazul nostru suplimentele alimentare; acolo unde este vorba de
directive europene, acestea nu se aplică direct statelor membre, ci trebuie transpuse în
legislația națională. Cadrul legal specific suplimentelor alimentare este prevăzut de:

 Directiva 2002/46/CEE referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind

suplimentele alimentare https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32002L0046&qid=1531908327556&from=EN

 Directiva 2006/37/CE de modificare a anexei II la Directiva 2002/46/CE referitoare la

includerea anumitor substanţe în suplimente alimentare - https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006L0037&from=RO

 Regulamentul (CE) nr. 1170/2009 de modificare a Directivei 2002/46/CE a

Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1925/2006 al
 Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește listele de vitamine și
minerale și formele sub care pot fi adăugate în produsele alimentare, inclusiv în
suplimentele alimentare https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32009R1170&qid=1531910263944&from=RO

 Regulamentul (UE) nr. 1161/2011 de modificare a Directivei 2002/46, a Reg.(CE ) nr.

1925/2006 şi a Reg. (CE) nr. 953/2009 în ce priveşte listele substanţelor minerale care
pot fi adăugate în produse alimentare https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32011R1161&from=RO

 Reg. (CE) nr. 1925/2006 privind adaosul de vitamine şi minerale, precum şi de anumite
substanțe de alt tip în produsele alimentare (transpus de Ord. 369/2010) https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006R1925&from=RO

Intrarea pe piață a suplimentelor alimentare

Autoritățile naționale cu atribuții în domeniu, precum și modul de monitorizare,

supraveghere și control a pieței diferă intre statele membre ale UE. Sintetizarea aspectelor
nearmonizate la nivel comunitar, arată diverse modalități de abordare a problemelor specifice
legate la această categorie de produse alimentare.

Indiferent de felul în care au fost elaborate reglementările naționale și adoptate

măsurile de implementare, în toate statele membre se are în vedere același lucru: informarea
corectă a consumatorului și protejarea stării de sănatate a acestuia prin responsabilizarea
operatorilor și respectarea, de către aceștia, a cerințelor tot mai înalte de calitate și siguranța
alimentară.

Autoritățile competente implicate în activitatea de notificare, supraveghere și control a

suplimentelor alimentare sunt:

- Ministerul Sănătații (Croația, Cipru, Italia, Luxemburg, Slovenia)

- Ministerul Agriculturii (Cehia, Letonia, Danemarca)

- Autorități de Siguranță Alimentară și Veterinară (Bulgaria, Estonia, Finlanda, Irlanda,

Lituania, Portugalia, Spania)

- Institute de cercetări alimentare și nutritie (Ungaria, Lituania, Romania)

În Romania, autoritatile implicate în activitatea de notificarea suplimentelor alimentare

sunt reprezentate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (care
a delegat atributia SNPMAPS, organizat in cadrul Institutului Național de Cercetare -
Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare INCDBA-IBA Bucuresti), iar pentru supraveghere
si control se alatura acestora Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara (ANSVSA) si
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC). Cu atributii complementare,
mai putem aminti Autoritatea Nationala de Administrare Fiscala, care are atributii de control
in domeniul publicitatii comparative si inselatoare.
 Aspecte specifice de siguranță alimentară

Principalele riscuri de siguranță la suplimentele alimentare sunt aceleași ca la alte

produse alimentare și vin din afara procesului tehnologic (materii prime și ingrediente, apa și
materiale cu care produsul vine in contact) sau din etapele procesării/fabricației (nerespectarea
parametrilor tehnologici: temperatura, presiune, timp; contaminări accidentale cu metale
(cupru) din instalații; fragmente metalice din echipamente; agenți de lubrifiere, curătare sau
dezinfecție).

Pentru a fi recomandate consumului uman, suplimentele alimentare trebuie să

îndeplinească următoarele condiții:

- sa fie sigure și să nu pună în pericol sănătatea consumatorului;

- să fie realizate2 din materii prime garantate de furnizori prin declarația de conformitate / de
origine și proveniență, însoțită de buletine de analiză;

- aditivii și adjuvanții tehnologici utilizați la fabricarea produselor sa fie admiși de

reglementările în vigoare referitoare la alimente;

- să se respecte regulile de bună practică și standardele de calitate a alimentelor;

- pe fluxul tehnologic al fiecărui lot de producție să se monitorizeze, intern, parametrii de flux

și pentru fiecare lot de produs ce urmează a fi comercializat să se efectueze analizele
specifice, în conformitate cu reglementarile cu privire la alimente;

- ambalajele folosite să fie destinate special pentru produse alimentare sau farmaceutice, iar
etichetarea se face obligatoriu în limba romană.

1.2. Granița dintre Aliment și Medicament

În categoria “substanțelor de graniță” intra o serie de compuși care prezintă efect
nutrițional normal sau fiziologic, care sunt folosiți ca ingrediente în alimente și/sau
2
https://cnmrmc.insp.gov.ro/images/ghiduri/Ghid-Suplimente-Alimentare.pdf
- Ghidul suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale, aromatice și produse
ale stupului (2019)
suplimente alimentare, dar care pot fi prezenți și în produse medicinale tradiționale, cosmetice
sau dispozitive medicale (Fig. 1.).

Printre substanțele care pot fi considerate “de granița” se numară: aminoacizii,

enzimele, acizii grași, pre- și probioticicele, unii hormoni și precursori de hormoni, etc.,
pentru care trebuie stabilită o limită cantitativă (doză de eficiență), ce face diferența între
efectul fiziologic și cel farmacologic.

Alimente

Suplimente
alimentare
Dispozitive
Cosmetice Farma medicale

Produse medicinale
traditionale

Fig. 1. Categorii de produse care contin substante de granita

Specificul substanțelor de granită

Termenul de “granița dintre supliment și medicament” a fost folosit pentru prima dată
în preambulul directivei 2004/27/EEC, care revizuia definiția legală a produselor medicinale
stipulate în directiva din 2001/83. Acest lucru a fost necesar ca rezultat a “creșterii numărului
așa ziselor produse de graniță, sectorul produselor medicinale și alte sectoare, reflectate de
numărul mare de decizii privind neclaritățile legate de distinctiile legale dintre medicinal și
alte produse”.
 Locul unde termenul de „graniță” a fost specificat, este la nivelul Curții Europene de
Justiție. Primul caz de judecată în comunitatea UE, considerat reprezentativ pentru produsele
de graniță a fost dezbătut în anul 1983 între Autoritățile Olandeze și Van Bennekom. Cazul a
fost pe rol în contextul clasificării ambigue a produselor fortificate cu vitamine. Decizia nu a
rezolvat problema legata de “stabilirea unei granițe definitorii între produse medicinale și
produse alimentare” dar a propus o analiză de la caz la caz. Deși au trecut 3 decenii, rămane o
problemă legală deschisă încadrarea produselor fortificate cu vitamine, aflate în cadrul
reglementarilor UE în categoria produselor alimentare începând cu 2006, odata cu aparitia
Regulamentului 1925/2006.

Neclaritățile privind delimitarea legală între anumite tipuri de produse alimentare și

produse medicinale, implică mai multe consecințe pentru autorități și consumatori. Dintre
acestea se evidențiază dificultatea comercializarii pe piața UE.

Toate reglementarile relevante privind delimitarea între suplimente alimentare și

produse medicinale au fost introduse prin directivele UE (Directiva 27/2004).
În prezent, cu toate că s-au facut eforturi de armonizare partiala la nivelul pietei
comune, fiecare stat membru se ocupă de problema delimitării legale între suplimentele
alimentare și medicamentele în mod propriu.
Pe de altă parte, abordarea neuniformă pe teritoriul UE poate crea situații în care
același produs să fie încadrat diferit în țări diferite. Faptul că un produs este clasificat ca
produs alimentar într-un anumit stat, conform legii din statul respectiv nu îl impiedică să fie
clasificat în produs medicinal intr-un alt stat membru care îl importă.
Conform teoriei tradiționale a dreptului, legea este privită ca un anumit sistem de
reguli caracterizat prin stabilitate, claritate, uniformitate, executare calculabilă, publicitate și
predictibilitate (Chowdhury, 2014). Într-o circumstanţă ideală, completa și consecvență,
produsele se încadrează într-o categorie juridică specifică, prin urmare, într-un singur regim
juridic. După cum s-a explicat mai sus, din perspectivă de reglementare, o clasificare în care
un obiect are un statut dublu sau multiplu nu este de dorit (Ozog, 2011) și cauzează
incertitudine juridică. Aici merită menționat faptul că s-au luat unele măsuri în domeniul
legislației . Tendința tot mai mare în ceea ce privește aplicarea reglementărilor neobligatorii
este vizibilă și în ceea ce privește produsele limită. Comisia Europeană, în cooperare cu
industria, a publicat câteva documente de orientare pentru a facilita aplicarea legislației UE
relevante în caz de îndoială, în special în domeniul medicamentelor și suplimentelor
alimentare.
Încă nu au fost adoptate, insa, linii directoare privind delimitarea clara între
suplimentele alimentare și medicamente. Deși aceste tipuri de documente nu oferă obligații
juridice obligatorii în lumina legislației UE, soluțiile propuse ar putea fi utile în crearea
instrumentelor pentru determinarea relevanței legislației aplicabile.

Stabilirea dozelor etalon pentru actiunea farmacologica la substantele de granita

Cele mai multe substante de granita sunt incluse in categoria definita la nivel european
ca „ alte substanțe cu efect nutritional sau fiziologic decat vitaminele și mineralele” care pot fi
intalnite in alimente, suplimente alimentare, produse medicinale traditionale si chiar
dispozitive medicale. Printre acestea pot fi plante și extracte vegetale (cuprinse în
monografiile EMA, incluse în produse medicinale tradiționale obținute din plante, autorizate
conform Directivei 2004/27/EC, fără studii clinice)
• Directiva 2004/24/EC permite ca produsele “ne-medicinale” pe bază de plante și extracte
vegetale să intre sub incidenta reglementărilor privind alimentele (suplimente alimentare)
• pentru alte categorii (aminoacizi, enzime, acizi grași, pre și probiotice, hormoni) trebuie
stabilită granița dintre efect fiziologic si farmacologic (detrminarea dozei de eficiență).

In disputele ajunse la Curtea Europeană de Justiție, deciziile au fost identice:

 Este de datoria autorităților naționale să determine dacă un produs se încadrează sau

nu în categoria medicinal ori alimentar
 Criteriile de departajare includ toate caracteristicile produsului
 Compoziția produsului și proprietătile farmacologice ale ingredientelor trebuie privite
prin prisma cunostințelor știintifice, dar și a felului în care acesta e folosit, la ce nivel
este vândut, cât de familiarizat este consumatorul cu privire la produs și riscurile la
care se poate expune
 Ca urmare, un produs poate fi considerat într-un stat membru ca aliment (supliment),
iar în altul ca medicament, tocmai de aceea evaluarea trebuie făcută caz cu caz.

Metoda de departajare recomandata este folosirea dozei etalon pentru definirea acțiunii
farmacologice.

Precizam si ca un produs nu poate aparține la două categorii, iar definiția produsului

alimentar o exclude pe cea de produs medicinal, destule caracteristici diferentiindu-le:

• Intrarea pe piață diferită: prin autorizare (medicinal) sau simplă notificare (alimentar)
• Produse de granițe - legate de stilul de viata: alimente dietetice, pentru sportivi, suplimente
alimentare, cu destinație nutrițională specifică
• Istoric - înainte de anul 1965 se comercializau ca produse medicinale, după Directiva
65/65/EEC și dupa introducerea cerințelor de calitate, eficiența și siguranță, unele nu au putut
fi autorizate
• Soluția operatorilor - etichetare diferită, notificare, comercializare ca produse alimentare,
crescând, astfel, numărul produselor de graniță.
• 2001 - CE a stabilit că existență unei corelații între doza și efect este indicatorul acțiunii
farmacologice ți aceasta justifică eficiența produsului în anumite condiții (doza recomandată
pentru consum)

In urma studierii soluțiilor instanțelor de judecată (240 decizii judecătorești) s-a ajuns la
concluzia că demarcarea la produsele de granițe nu se poate face cu argumente juridice ci
știintifice, care diferă de la caz la caz:

• Criteriul acțiunii farmacologice a fost preferat de multe autorități.

• 2008 - criteriul homeostaziei a fost introdus de CE pentru definirea stării unei persoane ai
cărei parametri fiziologici se află în limite normale; suplimentele alimentare se consuma
pentru un scop simplu: susțin, mențin, optimizează procesele fiziologice (homeostazia)
• Produsele medicinale previn îmbolnavirea, corectează funcțiile organismului când acestea
nu mai sunt normale și au devenit patologice
• Abordarea pragmatica3 a departajarii: stabilirea dozei terapeutice minimale = cantitatea
minima dintr-o substanta care poate induce un efect terapeutic asupra unei stari patologice,
pentru care este dovedita actiunea terapeutica
• Doza recomandata contine substanta activa sub nivelele minimale ale dozei terapeutice =
produsul nu mai poate fi incadrat ca medicinal
• S-a stabilit un model valid de demonstrare al unui raspuns la o anumită doză administrată.

Exista cateva exemple de notorietate de substanțe de granițe, la care a fost stabilita o

doza de eficienta farmacologica, sub pragul careia ne aflam in zona alimentului, peste care
intrandu-se in zona terapeutica.

Cafeina - aliment (cafea, bauturi energizante) versus medicament (simpla sau

combinată cu aspirina)
Actiune farmacologica: crește presiunea sistolica și diastolică la doze de peste 250
mg/persoană (adulți, ambele sexe, nu contează vârsta, rasa, statusul curent al tensiunii)
Doza de 64 mg/zi are efecte stimulatoare (o cească de ceai, cafea, cola)
Cantitatea mai mare de 150 mg/l in băuturi obligă la etichetare și avertizarea consumatorilor

Lovastatina (Monacolina K) provenită din specii de Monascus – prima statina

introdusă pe piață pentru scaderea colesterolului. Doza de 6 mg/zi este considerate de
referință, peste aceasta cantitate intrandu-se în zona medicală.
Studii clinice efcetuate cu 10, 20, 40 mg/zi administrate timp de 6 saptamani au avut
ca efcet o scadere semnificativa a colesterolului la pacientii cu hipercolesterolemie primara.

Glucozamina este folosită în tratatarea osteoartritelor (in special la genunchi), dar

intalnita si in multe formule complexe de suplimente alimentare pentru sustinerea functionarii
normale a sistemului osteo-articular.
Studii clinice efectuate timp de 24 săptamani nu au confirmat, insa, reducerea durerii
la administrarea de 1500 mg/zi. Totusi, Agentia Europeana a Medicamnetului (EMA)
consideră ca glucozamina are efecte farmacologice la 1250 mg/zi sau la 1500 mg/zi, in cazul
in carese foloseste sub forma de sulfat de glucozamina.
Pe de alta parte, studiile de biodisponibilitate au aratat ca doza terapeutica începe de la
adminsitraea a 769 mg /zi sulfat de glucozamina.

Un alt caz interesant este cel al melatoninei, hormon produs de glanda pineala la
întuneric. In cazul acestei substante, EFSA consideră că există o relație cauză - efect
demonstrata la administrarea acesteia, consumul de melatonina corelându-se cu reducerea
insomniei.
In studii clinice s-a demonstrat ca efectul farmacologic apare la 0.4 mg/zi si ceea ce
putem observa este ca exista multe suplimente alimentare care conțin cantitati mai ridicate.

Ginkgo biloba, folosită în tratatarea demenței și tulburărilor cognitive este un caz tipic
de substanta granita.
Extractul standardizat în flavone glicozidice 24% și lactone terpenice 6% a fost testat
și s-a demonstrat eficiența la doza terapeutică de 150 mg/doză unică.
Exista, insa, probleme legate de biodisponibilitate, intrucat pe piață sunt
comercializate diferite tipuri de extracte, obținute prin diverse metode (extractie totala sau
fractionata, concentrare, purificare, etc) ceea ce face foarte dificila demarcatia si incadrarea in
doza terapeutica.

Capitolul II. Materiale și Metode

2.1. Accesul la baza de date a SNPMAPS

Cercetarea s-a desfasurat in cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru

Bioresurse Alimentare-IBA București. S-au studiat toate notificările inregistrate intre 2005 și
2019 la produse care au in compoziție Ginkgo Biloba. Au fost studiate și elemente precum
țara de provenență, forme de comercializare, scopul utilizării suplimentelor alimentare
notificate.

2.2. Inventarierea si caracterizarea suplimentelor alimentare notificate

In inventarierea si caracterizarea suplimentelor alimentare notificate s-au urmărit aspecte
privind formele de prezentare, recomandarile de utilizare, producatorul si țara de proveniență
a produsului, formulele de produs (care au impus notificarea conform cerintelor Ord.
244/2005 sau Ord. 1228/2005) precum și dozele recomandate.

Specia G.b. a fost caracterizata atat dpdv botanic, cat si biochimic, punandu-se accent pe gama de
utilizari, efcetele beenfice precum si riscuri de consum, contraindicatii, precautii la dministrare, etc.

2.3. Inventarierea si caracterizarea medicamentelor autorizate de ANMDM

…..

2.4. Evaluarea gradului de informare a consumatorilor privind diferenta dintre SA

si medicamente

A fost realizat un studiu observațional pe baza unui chestionar, ce a avut ca scop “Evaluarea
gradului de informare cu privire la diferența dintre suplimente alimentare și medicamente”, cu
ajutorul căruia am vrut să evidențiez nivelul de informare a unui grup restrâns de persoane
asupra diferitelor utilizari a suplimentelor și a medicamentelor. Eșantionul a constat din 105
respondenți din populația generală, chestionarul are 27 de întrebari și a fost aplicat in perioada
10-15 Martie 2019.

2.5. Prelucrarea datelor obtinute

Datele au fost inregistrate si reprezentate cu ajutorul diagramelor ce sunt folosite pentru a

afișa serii de date numerice într-un format grafic in dorinta de a facilita înțelegerea unei
cantități mari de date și a relației dintre serii diferite de date.

Pentru o preznetare sugestiva a rezultatelor, textul a fost ilustrat cu scheme si fotografii, PPt pt
prezenare, Word..text.. in programul Excel

2.6. Documentare si accesare surse de informare

Au fost consultata literatura de specialitate (lucrari stiintiifce, carti), ghiduri de referinta
(EMA, OMS), surse online (site-uri ale unr institutii, cum ar fi ANMDM sau IBA… ),
informatiile fiind prelucrate si folosite pentru redactarea capitolului de aspecte teoretice
generale si interpretarea rez obtinute.

Capitolul III. Rezultate si discutii

3.1. Caracterizarea speciei Ginko Biloba

Incadrarea speciei

Gingko biloba L., Folium Ginkgo, Fam. Ginkgoaceae

Denumirea populară

Arborele pagodelor, arborele celor 40 de steme, arborele templier japonez.

Originea și aria de răspândire

Ginkgo biloba L- este un arbore înalt de până la 30 m cu o coroană bogat ramificată.

Pe ramurile lungi (macroblaste) ale coroanei se formează ramurele foarte scurte (microblaste)
în vârful cărora cresc frunzele și florile. Frunzele sunt pitiolate, mari, deltoidale, cel mai
adesea bilobate, strabătute de nervuri ramificate dihotonic. Florile sunt unisexuate, iar planta
este dioica. Fructul este fals, asemănator unei drupe: cuprinde o sământă cu tegumentul partiat
cărnos, partial sclerificat (la interior), culoarea fiind galbenă și acoperită de prurină (strat
ceros), de unde și denumirea chineză de “gin kio” (piersică de argint).

Arealul de răspandire al speciei Ginkgo biloba L. a fost inițial provincia Seciuan

situată în estul R.P. Chineză. Copacul este cultivat pe scara largă ca un copac ornamental, în
Australia, Asia, Europa, Japonia și cultivat comercial în Franța și Statele Unite ale Americii.

Părțile de planta folosite

Compoziția chimică a frunzelor este foarte complexă, iar în ultimul timp au fost
identificate și clasificate aproximativ toate compunentele bioactive. De asemenea a fost
studiată și compoziția chimică a lemnului, a fructelor și semințelor, dar de interes farmaceutic
sunt doar frunzele.

Frunzele sunt colectate chiar înainte de a se schimba la culoare în toamnă și se usucă

pentru a putea fi utilizate în extracte, pulberi, tincturi sau tablete. Miezurile și semințele de la
fructele mature sunt fierte pentru a fi utilizate în decoct. Semințele pot fi consumate ca
gustări, sau pot fi uscate sau conservate pentru a putea fi utilizate în supe
(EMA/HMPC/321097/2012 Committee on Herbal Medicinal Products).

În medicina tradițională chineză, Ginkgo biloba se utilizează frecvent și pentru

multiple afecțiuni. De asemenea, se regăsește și în medicina tradițională hindusă, ca parte
constituentă a unui elixir cunoscut sub numele de Soma.

Frunzele acestui arbore au pătruns, în ultima jumatate de veac în terapeutica europeană

și americană, dar ele nu se utilizează ca atare, sub formă de pulbere sau infuzie, ci doar ca
materie primă, pentru obținerea unor extracte speciale: Egb 761 si LI 1370 sau a extractelor
totale (frecvent codificate Egb).
Principii active majore

Frunzele- Compoziția chimică

Printre componentele mai importante, identificate în procesul vegetal Ginkgo bilobae

folium se numară derivații terpenici: monoterpene, sescviterpene(α-bilobalid, 0,02-0.06%),
diterpene( ginkgolidele A, B, C, J, M, intre 0,06-0,2), steroli. Alături de bolobalid,
ginkgolidele reprezintă indivizi chimici care au fost izolați pentru prima dată din rădăcinile
arborelui de Ginkgo și mai apoi din frunze. În ultimii ani, studii aprofundate efectuate asupra
ginkgolidelor și bilobalidului au reliefat importante proprietăți farmacologice ale acestor
substanțe.

Un alt grup de substanțe prezente în frunzele de Ginkgo sunt flavonoidele. Această

clasă de pricipii active este una dintre cele mai bine reprezentate ca număr de indivizi chimici,
dar și ca importantă farmacologică, cuprinzand: flavone și flavonoli (derivați de kemferol,
cvercetol și luteolina, glicozidele corespunzătoare, cumaroilglucoramnozidele cvercetolului și
kemferolului), biflavone (bilobetina, ginkgetina, izoginkgetina, sciadopitisina), taninuri
catehice ca și proantocianidoli.

Studiile realizate asupra compoziției chimice a frunzelor și fructelor de Ginkgo biloba

L. au mai stabilit prezența unor derivați de acizi grași saturați ți nesaturați, a unor acizi
alifatici ți hidroxiacizi, oze ți aminoacizi.

In plus, au fost identificați o serie de derivați ai acidului anacardic și analogi ai

acestuia, care au primit numele de acizi ginkgolici. Acești acizi prezenți în frunze în proporție
de 1-2% sunt puternic alergeni.

Acestora li se adauga prezența, atât în frunze, cât și în fructe, a unor fracțiuni

poliholozidice, cu acțiune imunostimulatoare certă, asa cum au demonstrat cercetarile
colectivului de la UMF Iasi, coordonat de prof. Ursula Stanescu (2004).
3-o-(6-p-cumaroilglucoramnozida)cvercetolului
 Acizii ginkolici din frunzele de gigko

Studiile clinice:

În studiile clinice, Ginkgo biloba a gestionat eficient simptomele insuficienței cerebrale,

incluzând dificultăți de concentrare și memorie, neatenția, confuzia, lipsa de energie,
oboseala, scaderea performanței fizice, stare depresivă, anxietatea, amețeli, tinitus și dureri de
cap. Au fost descrise mai multe mecanisme de acțiune ale principiilor active din specia
Ginkgo biloba :

 Efectele asupra circulaței sanguine, cum ar fi activitatea vasoregulatoare a arterelor,

capilarelor, venelor (creșterea fluxului sanguin).
  Efectele reologice- scaderea vascozitații, prin antagonismul receptorilor PAF.
 Modificari metabolice, cum ar fi creșterea toleranței la anoxie
 Influența benefică asupra tulburări la nivelul neurotransmițătorilor
 Prevenirea deteriorării membranelor celulare prin radicalii liberi

Tratamentul pacienților cu extract de Ginkgo biloba a avut ca efect îmbunătățirea fluxului

sanguin cerebral global, local și a microcirculației, protecția față de hipoxie, metabolism
tisular și reducerea permeabilitatea capilară.

Eficacitatea extractului de Ginkgo biloba în tratamentul claudicației intermitente

comparativ cu un placebo, a fost demonstrată prin studii clinice controlate cu placebo, dublu-
orb, printr-o creștere semnificativă statistic a distanței de mers pe jos. Șaizeci de pacienți cu
boala ocluzivă arterială periferică, care au fost tratați cu produse din Ginkgo biloba (120-160
mg timp de 24 de săptamâni) și care au beneficiat și de pregătire fizică, și-au mărit evident
distanța de mers pe jos.

După analiza a cinci studii clinice controlate cu placebo ale extractului de Ginkgo biloba
la pacienții cu boala arterială periferică, cercetătorii au concluzionat că extractul exercită un
efect terapeutic foarte semnificativ.

Studiile in vitro

Un extract standardizat de Ginkgo biloba (100µg/ml) nu a determinat contracții

izometrice la nivelul aortei de iepure izolată, dar a produs o potentare a efectului contractil al
norepinefrinei. Concentrații mai mari (EC50≈ 1.0 mg/ml) au produs o contracție dependentă
de doza, care a putut fi antagonizată de fentolamina, agentul de blocare a α-adrenoreceptorul.

Atât cocaina, cat și desipramina, inhibitori ai recaptării catecolaminei, au potețat

efectul contractil al norepinefrinei, dar au inhibat si efectele contractile ale unui extract
standardizat de G. biloba și tiramina. Rezultatele acestor experimente indica faptul că efectul
de stimulare a contractiei de catre administrarea de G. biloba poate fi datorat eliberarii de
catecolamine din rezervele tisulare endogene, iar această acțiune poate explica efectele
terapeutice ale medicamentului la om (de exemplu, ameliorarea insuficientei cerebrovasculare
și vasculare periferice). Pe baza experimentelor care compara efectele unui extract de Ginkgo
biloba, fetolamina, propranolol, galopamil, teofilina, și papaverina asupra răspunsului
contractil bifazic al norepinefrinei pe aorta izolată de șobolan, cercetătorii au concluzionat că
Ginkgo biloba a avut o acțiune musculotropă similară cu cea a papaverinei. Aceasta activitate
a fost menționată initial pentru flavonoidele: quercetin, kaempferol si izoramnetin, izolate din
frunzele de Ginkgo biloba. Flavonoidele și papaverina inhiba ciclul 3’, 5’-GMP
fosfodiesterazei care, la randul sau, induce relaxarea dependentă de doza a endoteliului la
nivelul aortei izolate de iepure prin potențarea efectelor factorilor de relaxare intrinserci din
endoteliu.

Studiile in vitro au demonstrat că extractele de Ginkgo biloba sunt capabile sa inlăture

radicalii liberi. Extractele de Ginkgo biloba au redus, practic, peroxidarea radicalilor lipidici
liberi indusa de sistemele NADPH-Feᶾ microzomale la șobolan. Extractul inhibă, de
asemenea, generarea oxigenului reactiv radicali din leucocitele umane tratate cu miristat
acetat de forbol.

Acțiunea antioxidanta a extractului de Ginkgo biloba poate prelungi timpul de

injumătățire al factorului de relaxare endotelial, prin eliminarea anionilor de superoxid. Atât
componenții flavonoizici, cât și cei terpenoidici din Ginkgo biloba par să contribuie la
activitatea de curătare a radicalilor liberi.

Pe de alta parte, extractul de Ginkgo biloba a protejat țesutul cerebral împotriva

deteriorarii hipoxice in vitro.

Ginkgolidele și bilobalidele sunt responsabile pentru activitatea antihipoxica a

extractului. Ginkgolidele A si B s-au dovedit capabile de a proteja neuronii hipocampului
împotriva leziunilor ischemice într-un model la șobolan, care se datorează capacității acestora
de a acționa ca antagonisti ai receptorilor pentru factorul de activare a trombocitelor.

Studii in vivo

Administrarea orală a unui extract de Ginkgo biloba a protejat împotriva ischemiei

cerebrale induse la șobolan. Perfuzia intravenoasă a unui extract de Ginkgo biloba a
împiedicat dezvoltarea de infarct cerebral multiplu la câini injectați cu fragmente de cheag
autologe pe artera carotidă comună. Aceste date sugerează ca extractul de Gingo biloba,
administrat dupa formarea cheagurilor, poate avea unele efecte benefice asupra evoluției
infarctului cerebral acut sau ischemiei cauzate de embolism.

Alte experimente au demonstrat ca animalele tratate cu extract de Ginkgo biloba au

supraviețuit condițiilor hipoxice mai mult decât martorii netratați. Supraviețuirea prelungită se
datorează nu numai îmbunătățirilor semnificative ale fluxului sanguin cerebral, ci și creșterii
nivelului de glucoza si ATP. Alte studii au arătat ca un extract de Ginkgo biloba lipsit de
ginkgolida, dar care conține bilobalida a avut activitate protectoare atunci cand a fost
administrat intraperitoneal la șoareci cu hipoxie hipobară indusă.

Perfuzia intravenoasă a unui extract de Ginkgo biloba a crescut semnificativ diametrul

arteriolar al vaselor din pia mater la pisică și a îmbunătățit fluxul sanguin cerebral la șobolani.
Constituentii activi din Ginkgo biloba sunt responsabili pentru creșterea fluxului sanguin
cerebral par a fi compusii neflavonoizi; ginkgolidul B poate fi responsabil pentru aceasta
acțiune datorită activitații antagoniste PAF. Mai mult, administrarea intravenoasă a unui
extract Ginkgo Biloba standardizat și a ginkgolidului B la șobolani au arătat că extractul și nu
ginkgolidul B, a scazut utilizarea de glucoza la nivelul creierului. Componenții lui Ginkgo
Biloba responsabili pentru activitatea sa antiischemică rămân nedefiniți. Flavonoidele,
ginkgolidele și bilabalidul par a fi responsabile, dar este posibil ca și alți constituenți să
contribuie la efect.

Egb 761

Cel mai cunoscut extract pentru care s-au realizat studii chimice, farmacologice și clinice de
mare întindere și profunzime este extractul total, special prelucrat, codificat Egb 761 obținut
din frunzele de Ginkgo biloba, care s-a dovedit a fi deosebit de complex din punct de vedere
al compozitiei chimice și al acțiunilor farmacologice.

Extractul este obținut printr-un procedeu special, care implică un număr mare de etape
(18 la număr) ce au ca scop atât îndepartarea substanțelor nedorite (ca acizii ginkgolici sau
biflavonele, care impieteaza asupra resorbției mai ales a derivaților flavonidici) cât și
îmbogățirea extractului în substanțe considerate a fi relevante pentru acțiunea sa
farmacologică (glicozide flavonice, lactone terpenice).

În final se obține Egb 761, un extract standardizat, care conține 24%

ginkgoflavonozide si 6% terpene (ginkgolidele A,B si C si bilobalid).

De menționat este faptul că in procesul de fabricatie, fiecare sarja este comparata cu

extractul Egb 761 standard (de referintă), controlandu-se nu doar conținutul în principii
active, ci și îndepartarea acizilor ginkgolici alergeni la o concentrație inferioară valorii de 5
ppm (parti /milion), ceea ce corespunde unui conținut de maximum 0,5 mg acizi
ginkgolici/100g Egb 761.

Experimentele in vitro și in vivo efectuate au demonstrat ca Egb 761 dezvoltă o

activitate farmaceutică complexă. Se poate afirma că extractul acesta manifesta acțiune
antiischemica, antiedematoasa, antihipoxica, antiradicalara și de asemene,a îmbunătațește
proprietațile reologice ale sângelui.

Astfel, la nivel sanguin, Egb 761 scade tendința de agregare a trombocitelor și

eritrocitelor (responsabile fiind ginkgoflavonoidele, ginkgolidele A, B si bilobalidul), fapt
care conduce la reducerea vascozității sangelui, ceea ce se traduce în îmbunătățirea calităților
reologice ale acestuia, cu creșterea vitezei de circulație, mai ales la nivelul capilarelor.

În peretele vascular este stimulată sinteza de prostacicline fapt care determină o

scădere a tonusului capilar, efectul fiind o ușoară vasodilatație; se reduce și se stabilizează
permeabilitatea capilară și odată cu aceasta, crește toleranța țesutului față de o eventuală
hipoxie (responsabile de acțiune sunt gihkgoflavonoidele).

De asemenea, Egb 761 acționează ca un ecran fața de radicalii liberi de oxigen (RLO)
formați suplimentar. Desigur, RLO se formează în mod constant în organism, dar ei sunt
degradati enzimatic. În cazul unei supraproducții însă, sistemul endogen de detoxifiere nu mai
face față, ceea ce are drept consecinta inducerea unei serii de reacții în lanț, care scad
semipermeabilitatea membranelor celulare (responsabile sunt ginkgo-flavonele).

La nivel tisular crește preluarea și raționalizarea consumului de oxigen și glucoza atât

in sectorul cerebral – Egb 761 trece prin bariera hematoencefalica – cât și periferic.

Sub acțiunea Egb 761 irigarea cerebrală și a extremităților se face fară instalarea așa
-numitului steal-effect ( de care sunt reponsabile ginkgoflavonoidele și ginkgolidele).
 Dacă este vorba de tulburări ale circulației periferice în mod general, se pot administra
preparate ce conțin extracte de Ginko biloba L standardizate cel puțin în ginkgoflavonozide
(minim 20%), eventual exprimate în cvercetol ( minim 10%).

În cazul tulburărilor circulatorii cerebrale, precum și în diversele afecțiuni neurologice

(demență vasculară, dementă tip Alzheimer) se recomandă preparatele ce conțin Egb 761 care
asigură prezența tuturor componentelor bioactive în concentrații suficient de ridicate pentru a
realiza acțiunea dorită.

Studiile clinice efectuate cu Egb 761 în tratamentul demențelor de cauza vasculara și de

tip Alzheimer au demonstrat ca acestea influențează factorii cauzali ai acestor două boli,
acționând prin:

 Efectul hemoreologic,
 Efectul neuroprotector,
 Efectul de captare a RLO.

Astfel, componentele bioactive menționate, existente in Egb 761 asigură:

 Stimularea irigarii cerebrale, chiar și la administrare postischemica,

 Îmbunătățirea calităților reologice ale sângelui prin scăderea vâscozității,
 Inhibarea agregarii trombocitare și eritrocitare,
 Creșterea toleranței țesutului cerebral față de hipoxie,
 Păstrarea funcționalității metabolismului țesutului cerebral mai mult timp, chiar și în
condiții de hipoxie și ischemie.

Toate aceste proprietati ale Egb 761 îmbunătățesc metabolismul cerebral prin aportul local
de oxigen și substanțe nutritive, dar și prin preluarea și eliminarea metabolitilor deveniți
indezirabili.

Multe din calitățile menționate se regăsesc la o multitudine de substanțe medicamentoase

de sinteză sau naturale utilizate ca antidementive vasculare a căror acțiune se desfasoară
tocmai în sensul reglării circulației cerebrale deficitare.

Dar tocmai datorită faptului că Egb 761 este singurul medicament care influentează
benefic toate aceste procese profunde de dereglare a activității neuronale, caracteristice
afecțiunii Alzheimer, el a fost introdus în teraputică cu aceasta indicație majoră.

Astfel, EGb 761:

 Împiedică peroxidarea lipidica potologica (și prin aceasta pierderea de fosfolipide

membranare) prin inhibarea RLO toxici, stabilizând membranele neuronale și
îmbunătățind metabolismul energetic al neuronilor, ca de altfel, funcțiile celulare în
general,
 Intervine la nivelul receptorului neuronal pentru insulina responsabila de metabolismul
energetic al celulei, reducându-i disfuncțiile; ca urmare, se reduc o serie de tulburări,
printre care cele care vizează plierea proteinelor sau de repreluare, la nivelul sinaptic,
 a neurotransmitatorilor și care reprezintă procese ce depind de energia furnizată de
celule,
 Creste densitatea m-colin receptorilor la nivelul hipocampusului, intervenind astfel
favorabil în economia neurotransmitatorului AC, deficitar în boala Alzheimer.

În ultimele două decenii, pe piața suplimentelor alimentate alimentare (nesupuse nici în

Romania și nici în SUA unui control din partea Agenției Naționale a Medicamentului
respectiv, Food and Drug Administration), au apărut o multitudine de preparate
(standardizate, în cel mai bun caz, în flavonoide), care conțin Egb (care nu este echivalent cu
EGb 761), întelegând prin aceasta, un extract din frunze de ginkgo, concentrat și adus la sec,
în forma de extractum siccum.

Deseori, așa cum au arătat studiile chimice serioase, aceste preparate conțin cantități
foarte mari de:

 Biflavonoide, care reduc absorția intestinală a componentelor bioactive și prin aceasta,

acțiunea farmacologică,
 Concentrații mari de acizi ginkgolici, alergeni (pana la 90.000 ppm fata de 0.5 ppm
admis),
 Concentrații prea mari de terpenlactone (pana la 12% fata de 6-6,5% admis), ceea ce
influentează negativ coagularea sângelui în cazul producerii unor hemoragii.

Având în vedere etiopatogenia multifactoriala a unor afecțiuni precum ischemia cerebrală,

declinul cognitiv senil, arteriopatiile, dementele vasculare si Alzheimer, care necesita o
terapie polivalenta si de lunga durata, Comunitatea Europeana consideră ca singur,
extractul Egb761 si LI-1370 care, la randul sau, poate fi utilizat în terapeutica fără rezerve,
condiția admisibilității fiind asigurarea următorilor parametri:

-minim 24% flavonglicozide,

-2.8-3.4% ginjgolide,
-2.6-3.2% bilobalid,
-sub 0.5mg acizi ginkgolici/100 g extract uscat
-lipsa biflavonoide.
În ultimii ani, În Germania au fost raportate anual, peste 20 de decese datorate
utilizării pe termen lung a unor suplimente nutritive de proveniență americană (în
Germania, preparatele din gingko intra în categoria medicamentelor și sunt strict
controlate), care datorita conținutul prea mare de terpenlactone au interacționat cu
anticoagulantele prescrise de medic pacientului în cauza si au condus la moarte prin
hemoragii interne.
Acțiunea polivalentă dovedită prin mii de studii clinice asupra Egb 761 este
expresia efectelor farmacologice proprii diferitelor grupe de principii active pe de o
parte, și a raportului în care acestea se gasesc în extract.
3.2. Ginkgo Biloba ca Medicament

Raportul de evaluare a tehnologiilor medicale emis de Ministerul sănătății, Agenția

națională a medicamentului și a dispozitivelor medicale- Departamentul de Evaluare a
Tehnologiilor Medicale pentru DCI: Ginkgo biloba prezinta o serie de indicații terapeutice si
date referitoare la denumirea comerciala a produselor care se gasesc pe piata, codul si regimul
de compensare a acestora.

DATE GENERALE

Indicație terapeutică
- tratament simptomatic al tulburărilor psihocomportamentale la vârstnici (tulburări de atenție,
de memorie etc.), cu excepția maladiei Alzheimer și a altor demențe;
- tratament simptomatic al claudicațiilor intermitente din arteriopatii cronice obliterante ale
membrelor inferioare (stadiul 2);
NB: Această indicație se bazează pe teste clinice, dublu orb, placebo controlate, care arată o
creștere de cel puțin 50% a perimetrului de mers la 50-60% dintre bolnavii tratați, față de 20-
40% dintre bolnavii care urmează doar regim igieno-dietetic;
- ameliorarea fenomenelor de tip Raynaud;
- tratament adjuvant la pacienții care manifestă scăderea acuitatii auditive şi în unele cazuri de
sindroame vertiginoase si/sau acufene, presupuse a fi de origine vasculară;
- tratament adjuvant în cazul scaderii acuității vizuale si în tulburări ale câmpului vizual,
presupuse a fi de origine vasculară.

Cod ATC: C04AXN1

Sublista și procentul de compensare:

Sublista B „DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în

tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 50% din preţul de referinţă‟, poziția 34.

Denumire comercială (DC), Deținător al Autorizației de punere pe piață (DAPP), forma

farmaceutică și concentrația medicamentului conform Canamed, ediția 1, ianuarie,
2015

NR.ct DC DC DAPP Forma Concentrația

r Medicament Medicament farmaceutică
inovativ generic
1. - BILOBIL® KRKA D.D. Cutie x 2 40 mg
NOVO blistere
MASTO- AI/PVC/PVD
SLOVENIA C X 10
CAPSULE
 2. - BILOBIL® KRKA D.D. Cutie x 6 40 mg
NOVO blistere
MAESTO- AI/PVC/PVD
SLOENIA C X 10
CAPSULE

EVALUĂRI HTA INTERNAȚIONALE

HAS
Autoritatea competentă de Sănătate din Franța nu a evaluat medicamentul cu DCI Ginkgo
biloba utilizat ca vasodilatator perifieric (cod ATC: C04AXN1).

NICE

Institutul Național de Excelență în Sănătate și Îngrijiri Medicale (NICE) din Marea Britanie
nu a publicat un raport oficial de evaluare tehnică pentru medicamentul cu DCI Ginkgo
biloba utilizat ca vasodilatator periferic (cod ATC: C04AXN1).
Menționăm că Ginkgo biloba sub formă de capsule și picături orale – soluție, se află listată
în Catalogul Serviciului Național Public de Sănătate, publicat în aprilie 2015, la capitolul
XVIII, sectiunea A ”Medicamente care nu sunt decontate prin sistemul asigurărilor sociale de
sănătate” (capitol denumit și lista neagră).

SMC

Consortiul Scoțian al Medicamentului (SMC) nu a evaluat medicamentul cu DCI Ginkgo

biloba.

PUNCTAJ

Criterii de evaluare Punctaj total

Evaluari HTA internaționale
HAS-nu a fost evaluat 25
NICE-se afla pe lista neagră 25 50
SMC- nu a fost evaluat
Total punctaj 50 PUNCTE

Întrucât DCI Ginkgo biloba a obținut 50 de puncte s-a propus radierea din Lista care
cuprinde DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în Sistemul
Asigurărilor Sociale de Sănănătate, conform prevederilor OMS 861/2014 privind aprobarea
criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, anexa nr. 2, la punctul I litera
B, numărul curent 4.

Mod de utilizare

Frunzele de Ginkgo biloba L. nu se utilizează ca atare în terapie și nici sub formă

extractelor de tip infuzie sau tinctură.
 Cea mai eficientă utilizare este sub forma extractelor standardizate care sunt înglobate
într-o serie de preparate industriale.

Utilizarea în scop terapeutic a unor preparate din frunze de Ginkgo biloba L, ale căror
proveniență și compoziție nu este precizată în prospect, nu este de dorit deoarece, pe de o
parte, efectul nu este prin nimic garantat, nefiind, însă, exclusă nici posibilitatea apariției unor
fenomene alergice, datorate prezenței în preparatul respectiv a acizilor ginkgolici sau a
interacțiunii cu alte medicamente.

Extractul special Egb 761 stă la baza unor medicamente cum ar fi:

• TANAKAN

• RӦKAN

• TEBONIN

• GERIAFORCE

• GINKGOPLANT

La rândul sau LI 1370 este și el un extract special obținut din frunze de Ginkgo dar
fără fazele de prelucrare sunt diferite față de Egb 761. De altfel, acest extract, și el
standardizat în ginkgoflavonoide și terpene se folosește doar pentru obținerea preparatului
KAVERI.

Dozaj

Medicamentele care conțin Egb 761 (TANAKAN, RӦKAN, TEBONIN,

GERIAFORCE, GINKGOPLANT) se administrează în tratamentul simptomatic al
sindromului demențial, în demențele primare degenerative (Alzheimer) sau vasculare, precum
și în forme mixte în doze de 240 mg/zi, împarțirea dozei zilnice în două prize, dimineața și
seara, dovedindu-se a fi cea mai eficientă.

Nu se cunosc efecte adverse și nici contraindicații.

De asemenea, preparatele menționate se indică în doze de 120 mg/zi în tratamentul

unor afecțiuni vasculare periferice cum ar fi claudicația intermitentă.

Preparatele BILOBIL si FLAVOTAN conținând Egb standardizat doar în flavonoide,

în lipsa unei standardizari în derivați terpenici și acizi ginkgolici, ar trebui să aibă ca sfera de
indicație afecțiunile circulatorii periferice.

Același lucru este valabil pentru preparatul GINKOR FORT care, cu toate că prezintă
un medicament de asociere a Egb 761 cu alte componente, prin concentrația de extract pe care
o conține rezolvă doar problemele de circulație periferică, mai ales venoasă, din care cauza,
domeniul de indicație menționat în prospect îl prezintă varicele.

Siguranță
Categoriile de consumatori vulnerabili sunt considerati pacienții cu tendința hemoragică
crescută patologic (diateză hemoragică) și tratament concomitent cu anticoagulante și
antiplachetare (EMA/HMPC/321097/2012 Committee on Herbal Medicinal Products).

Toxicitate și Doze

În ceea ce privește toxicitatea cronică, aceasta a fost testată prin administrarea pe cale
orală pe parcursul a 6 luni la șobolani și câini, cu doze zilnice de 20 si 100 mg/kg, precum și
cu doze crescătoare de 300, 400 si 500 mg/kg/corp la sobolan sau 300-400 mg/kg/corp la
câine. Numai în cazul câinilor rezultatele au arătat o toxicitate scazută la grupul cu cea mai
mare doza.

Există doar informații limitate privind toxicitatea asupra produselor administrate pe

baza extractului Ginkgo biloba. Datele publicate sunt contraindicatorii. Un studiu mai vechi,
efectuat asupra unor animale de laborator (șobolani și iepurași), dar si unul mai nou,
desfasurat pe șoareci nu au evidențiat efecte teratogene, embriotoxice sau tulburări de
reproducere, un alt studiu efectuat pe șoareci a avut efecte asupra parametrilor reproductivi,
cum ar fi fertilitatea și performanța reproductivă, menționandu-se si sângerări vaginale.

De asemenea, testele cu extracte de Ginkgo biloba nespecificate sau puțin diferite au

evidențiat efectele asupra dezvoltării fetale (cu sau fară toxicitate maternă) sau au provocat
sângerări subcutanate, hipopigmentare, inhibiție a creșterii și anoftalmiei3 la embrionii de
găină. (EMA/HMPC/321097/2012 Committee on Herbal Medicinal Products)

Reacții adverse

Au fost raportate cefalee, tulburări gastro-intestinale și reacții cutanate alergice.

Interacțiuni medicamentoase

Dacă produsele cu Ginkgo biloba sunt administrate concomitent cu anticoagulantele

(de exemplu fenprocumon și warfarina) sau cu medicamente antiplachetare, de exemplu,
clopidogrel, acid acetilsalicilic și alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, efectul
acestora din urmă poate fi amplificat (EMA/HMPC/321097/2012 Committee on Herbal
Medicinal Products).

Potentialii contaminanți pot fi:

• Impuritați minerale

• Pesticide

• Metale grele

Potențiali alergeni: nu se cunosc

3
https://www.anm.ro/
3.3. Ginkgo biloba supliment alimentar

Activitatea de prcatica desfasurata în cadrul Institutului Național de Cercetare și

Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare INCDBA-IBA București mi-a permis accesul la
baza de date si a evidențiat existenta unui numar de 412 notificări de suplimente alimentare pe
baza de Ginkgo biloba, înregistrate din 2005 până în prezent.

In inventarierea si caracterizarea suplimentelor alimentare notificate s-au urmărit

aspecte privind formele de prezentare, recomandarile de utilizare, producatorul si țara de
proveniență a produsului, formulele de produs (care au impus notificarea conform cerintelor
Ord. 244/2005 sau Ord. 1228/2005) precum și dozele recomandate.

Aspectul unor forme de comercializare a suplimentelor alimentare

Datele obtinute au fost prelucrate si sunt prezentate in tabelele si graficele de mai jos.

Astfel, in ceea ce priveste provenienta suplimentelor alimentare intrate pe piata din

Romania din anul 2005 pana in prezent, in a caror compozitie se gaseste intr-o forma sau alta
Ginkgo biloba, observam ca marea majoritate au ca tara de origine un stat membru al UE (290
produse), in timp ce din tari terte UE provin doar 122 produse (Fig. 1).

Interesant ca aproape jumatate din produsele notificate sunt fabricate de producatori

romani (respectiv un procent de 47,3%, asa cum se vede si din grafic (Fig. 2), toate produsele
fiind notificate conform Ord. 244/2005, intrucat au in compozitie exclusiv plante.
 Fig 1. Raportul dintre produsele fabricate in UE si in afara acesteia

Fig. 2 . Dominatia produselor fabricate in Romania , care contin ginkgo

 Pulbere/frunze Extract Extract standardizat Amestec
Total Total
Tara 122 Total
244 1228
244 1228 244 1228 244 1228 244 8
ROMANIA 41 17 19 28 49 36 5 0 114 81 195
FRANTA 4 0 2 2 0 1 0 0 6 3 9
U.K. 1 0 0 2 3 0 0 0 4 2 6
SPANIA 0 0 0 3 0 3 1 0 1 6 7
ITALIA 1 4 5 4 1 1 0 0 7 9 16
POLONIA 1 0 2 3 1 2 0 0 4 5 9
BULGARIA 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 2
BELGIA 1 0 0 0 0 2 0 0 1 2 3
ELVETIA 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1
IRLANDA 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1 2
UNGARIA 1 3 0 2 3 2 0 0 4 7 11
AUSTRIA 0 0 0 1 0 2 0 0 0 3 3
CEHIA 0 0 3 2 0 1 0 0 3 3 6
GERMANIA 1 2 2 4 2 1 0 0 5 7 12
CIPRU 0 0 2 1 0 0 0 0 2 1 3
LETONIA 0 0 2 0 0 0 0 0 2 0 2
CROATIA 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1
DANEMARCA 0 0 0 0 2 0 0 0 2 0 2
S.U.A. 1 10 4 22 10 7 1 0 16 39 55
CANADA 1 4 0 3 3 3 1 0 5 10 15
INDIA 0 0 0 3 0 0 0 0 0 3 3
EGIPT 0 0 0 3 0 1 0 0 0 4 4
CHINA 7 3 7 22 2 0 0 0 16 25 41
TURCIA 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1
MALAEZIA 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1
TAILANDA 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1
REPUBLICA MOLDOVA 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1
62 44 50 105 79 63 9 0 200 212 412
Tabel sintetic cu suplimentele alimentare inventariate
 Preponderenta produselor romanesti persista si in cazul suplimentelor alimentare notifcate conform
Ord. 1228/2005 (Fig. 3), care au in compozitie amestecuri obtinute din diverse forme de gingko (pulberi,
extracte) combinate cu alte specii sau substante bioactive de natura animala sau vegetala.

Formulele complexe sunt mai bine reprezentate ca numar (intre 6-9) in produsele care vin din
Spania, Ungaria, Germania sau Italia, ultima bine cunoscuta pentru traditia sa de prelucrare a plantelor
medicinale.

Fig. 3. Formule complexe de suplimnete alimnetare in care este inclusa specia Gingko biloba

Daca ne uitam la domeniile de utilizare, constatam ca majoritatea suplimentelor alimentare pe baza

de Ginkgo biloba sunt recomandate pentru efectele tonic cerebrale sunt cele mai numeroase (122 produse),
pentru sustinerea tonicității generale si ca energizant fiind inregistrate 70 produse, pentru susținerea
sistemului circulator 53 produse, iar pentru îmbunătățirea memoriei 50 de produse.

Toate domeniile de utilizare au fost sintetizate intr-un grafic (Fig 4) si in tabelul 2.

Se remarcă si faptul ca numărul de produse (200 suplimente alimentare) notificate conform Ordinului
nr. 244/2005 privind prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca
atare, parțial procesate sau procesate (formule simple) este aproape similar cu numarul produselor notificate
conform Ordinului nr.1288 din 22 noiembrie 2005 pentru aprobarea normelor tehnice privind
comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală și vegetală și/ sau a amestecurilor
acestora cu vitamine, minerale și alți nutrienți (formule complexe), respectiv 212 suplimente alimentare.
 Fig. 4. Domeniile de utilizare a suplimnetelor almentare care contin gingko

Tabel 2. Numarul de produse /domenii de utilzare, conform notificarilor pe Ord. 244 si Ord. 1228

DOMENIU UTILIZARE TOTAL 244 TOTAL 1228 TOTAL

ANTIOXIDANT 9 15 24 5,85%
MEMO 17 33 50 12,20%
TONIC GENERAL/ ENERGIZANT 28 42 70 16,90%
TONIC CEREBRAL 92 30 122 29,60%
IMUNO 3 4 7 1,70%
DIETA 3 11 14 3,40%
DETOXIFIERE 5 3 8 1,95%
CIRCULATOR 25 28 53 12,85%
ANTISTRESS 1 5 6 1,45%
PROSTATA 0 2 2 0,50%
VITAMINIZANT 0 16 16 3,90%
REGLARE HORMONALA FEMEI 3 3 6 1,45%
BEAUTY 3 4 7 1,70%
DRENAJ/ DIURETIC 3 3 6 1,45%
POTENTA 8 13 21 5,10%
TOTAL 200 212 412

Clasificarea dupa formele de comercializare (tabel 3, fig. 5) a suplimentelor alimentare pe baza de

Ginkgo biloba notificate din 2005 până în prezent (conform Ordinului nr. 244/2005 privind prelucrarea,
procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate și
produselor notificate conform Ordinului nr.1288 din 22 noiembrie 2005 pentru aprobarea normelor tehnice
privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală și vegetală și / sau a
amestecurilor acestora cu vitamine, minerale și alți nutrienți), ne arata predominanta capsulelor cu un
procent de 46%, urmate de comprimate 30%.
Tabel 3. Formele de comercializare a suplimetelor alimenatre pe baza de gingko

FORMA DE COMERCIAIZARE TOTAL 244 TOTAL 1228 TOTAL  % din TOTAL

CEAI 19 1 20 4,85% 

(CAPSULE EFERVESCENTE 1 0 1  0,25%

CAPSULE MOI 4 7 11  2,7%

PULBERE PENTU SOLUTIE BUVABILA 3 6 9  2,2%

CAPSULE TARI 96 94 190  46,1%

CAPSULE VEGETALE
6 12 18  4,4%

SOLUTIE/ TINCTURA
11 22 33  8%

SPRAY
2 0 2  0,5%

COMPRIMATE
58 70 128  31%

TOTAL 200 212 412  100%

TOTAL 412

Fig. 5. Predominanta capsulelor si comprimatelor in cadrul formelor de comercializare

 3.4. Perceptia consumatorului legata de preparatele pe baza de Gingko
Biloba de pe piata
A fost realizat un studiu observațional pe baza unui chestionar (27 de întrebari), care a avut ca scop
“Evaluarea gradului de informare cu privire la diferența dintre suplimente alimentare și medicamente”, cu
ajutorul căruia s-a urmărit evidențierea nivelului de informare a unui grup restrâns de persoane asupra
diferitelor utilizări a suplimentelor alimentare și a medicamentelor.

Eșantionul este reprezentat din 105 respondenți din populația generală, dinre care 82% de sex
feminin, cu domiciliul in mediu urban 92% si cu studii liceale/universitare in proportie de 100 %.

La intrebarea privind motivele pentru care sunt consumate suplimentele alimentare, doar o cincime
(18 %) au dovedit o perceptie corecta a rolului suplimentelor alimentare (intretinerea starii de sanatate),
peste 70% fiins convinsi ca suplimentele alimentare trebuie consumate pentru tratarea unor boli sau
prevenirea acestora.

Care sunt motivele pentru care consumati suplimente

alimentare?
7%

Pentru a preveni diverse boli

19%
Pentru tratarea unor afectiuni
Pentru intretinerea starii de
sanatate
Pentru ca este o practica din ce in
ce mai raspandita in alimentatie

56%

18%

În graficul urmator se evidențiază faptul că o mare parte a respondenților (46%) cunosc, in schimb,
elementul definitoriu al medicamentelor (sunt folosite pentru tratrea diverselor afectiuni), 20% afirmand ca
folosesc medicamente la recomandarea medicului si in urma unui consut.
Care sunt motivele pentu care consumati medicamente?

20% 10%
Pentru a preveni diverse boli
Pentru tratarea unor afectiuni
Pentru intretinerea starii de
sanatate
La recomandarea medicului, in
urma unui consult/ diagnostic
24%
46%

În graficul de mai jos este evidențiată una din greșelile cel mai des întalnite în popolația dezinformată
(17% din respondenti o fac frecvent, 32% doar uneori), aceea de a înlocui un tratament de specialitate cu un
supliment alimentar.

Ați înlocuit medicamentele recomandate de medic cu

suplimentele alimentare?

17%

Intotdeauna caut o alternativa in

suplimentele alimentare
Uneori
Niciodata
50%

32%
 În graficul urmator se evidențiază interesul respondenților către creșterea imunitatii (31%) si
controlul greutatii (29%) .

Care sunt proprietățile pentru care folosiți suplimentele

alimentare
35
31
30 29

25
20 17
15
15
10 8
5
5
0
0
e

ale
ale

e
ti

iei

tii
er

lar
ita

ita
or
xu
or
xifi
un

cu

oz
em
rp

se
us
to
m

rv
Co

m
tii
De

m
aI

ne
ita

ea
re

tii

ei
tru

ia
tiv

tir
ta

as
te

is
eu

ta
es

en

ac

ati
na
cr

Gr

a
P

ea
re

iet
bu
ru

tir
la

te

nx
nt

im
ta
es
ro
Pe

aa
na
cr
nt

ru

re
bu
co

ru

nt

ce
Pe
im
nt
b

du
su

Pe

ru

re
ea

nt

ru
er

Pe
tin

nt
Pe
en
m
ru
nt
Pe

În reprezentarea grafica este evidențiată încrederea respondenților în suplimentele alimentare

provenite din interiorul U.E.
 În graficul urmator este evidențiată încrederea respondenților în consilierea oferita în farmacii, 27%
dintre respondenti au declarat ca achizitioneaza suplimente alimentare daca farmacistul le recomnada un
produs anume.

Care sunt situațiile în care preferați să recurgeți la

ajutorul suplimentelor alimentare în detrimentul
medicamentelor

Când nu am acces la servicii

medicale/consult specializat
Când farmacista îmi recomanda
un supliment alimentar
24%
Când nu dispun de o rețetă
34% medicală
Când costul medicamentului este
prea mare
Niciodată nu înlocuiesc un
medicament cu un supliment
9% 27%
7%

Din pacate, un numar destul de mare de respondenti (35%) acceseaza sursele online pentru a se
informa, iar 23% s-au dovedit increzatori in sfatiurile si experienta familiei, prietenilor si vecinilor.
 La intrebarea daca au fost la consulatie intr-o clinica de medicina alternativa, doar 4% din
respondenti au raspuns pozitiv, 89% aratand încrederea în medicina alopată în detrimentul noului curent
medicinal alternativ.

Ați fost la un consult într-o clinică de medicină alternativă

( homeopatie, biorezonanță) pentru a vă trata fără a fi
nevoie sa recurgeți la medicamente ?
100
80 89
60
40
20
0 21
4

Întrebati despre criteriile care i-ar face sa aleaga un supliment alimentar sau un medicament cu
gingko, 40% au raspuns ca recomandarea medicala ar fi de preferat, in timp ce 23% ar lua in considerare
sfatul farmacistului.
 Echinacea si Aloe Vera sunt plantele medicinale preferatele de către respondenți.

Această intrebare evidențiază ceaiul si comprimatele ca fiind cele mai accesibile

forme de consum ale suplimentelor alimentare.

Acest grafic evidențiaza increderea oferită de catre respondenți mențiunilor de pe ambalaj și

prospectului suplimentelor alimentare.
 Ca și in cazul suplimentelor alimentare, respondenții se declara minuțioși și înainte de a
consuma un medicament citesc prospectul acestuia...?%

Cand cumparati un medicament, citiți modul de utilizare si

mențiunile de sănătate înscrise pe ambalaj sau în prospect?

7%
3%

90%

Da Nu Uneori

Se evidențiaza cu ajutorul acestei întrebare, orientarea respondenților catre producatori

cunoscuți, atunci cand achizitioneaza un produs.
Cu ajutorul acestei întrebari se evidențiaza ponderea respondentilor (46%) care manifesta
incredere in recomandarea medicală.
 Sunteți reticenți la consumul de medicamente?
Uneori 10

Nu, daca am recomandarea medicala 46

Nu 21

Da 28

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Prin această întrebare se evidențiază faptul ca 79% din respondenti consuma suplimente
alimentare doar in cazul in care le sunt recomandate de medicul de familie sau de specialist.

Ați primit recomandarea medicului de familie/

medic de specialitate pentru consumul unui
supliment alimentar?

79

26

Da Nu

% dintre…Respondenți considera că este mai sigur consumult unui supliment alimentar

decât cel al unui medicament.
 Credeți că este mai sigur consumul de suplimente
alimentare decât cel de medicamente ?
Da Nu

37%

63%

Prin această întrbare se evidențiaza ponderea respondenților care au consumat medicamente

fară a avea recomandarea unui medic (46%) ,

Ați consumat medicamente fară a avea

recomandarea unui medic?

Nu 22

Da, la recomandarea farmacistului 37

Da 46

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Acest grafic relevă faptul că 57% dintre respondenți nu asociaza suplimentele alimentare,
doar 13% afirmand ca o fac in mod constant, asociind 2 sau mai multe SA.
Ați asociat consumul de două sau mai multe
suplimente alimentare?

Da, in mod constant

13% Da, pe perioade scurte de
timp
Nu

57% 30%
 Concluzii

 Categorii de produse/subst de granita includ.SA, Med, Cosm, D.Med … sunt repreznetate pe

piata sub diferit forme…; reglemenatre (SA sunt produse alimentare) vs medicamente

 G.b este intalnita pe piata din Ro in 412 SA si 5 medicamente, intrate pe piata prin notificare (SA,
la SNPMAPS) , respectiv autorizare la ANMDM (medicamente)

 SA se prezienta sub diverse forme de comercializare, matrici solide si lichide (capsule,

comprimate, ceaiuri…), iar medic sub forma de comprimate; subliniem ca preponderente la SA
sunt capsule si comprimate, forme faramceutice identice/similare cu cele de medicament, de unde
si confuzia consumatorului

 Aplicarea chestionar si studierea grad de info a relevat o grava confuzie de perceptie a SA ca fiind
utilizate pentru tratate boli…

 PPt -rezutate

 Este nevoie de educație, de informații și consiliere de specialitate deoarece suplimentele

alimentare sunt produse relativ noi pe piata din Romania.

 În multe cazuri vulnerabilitatea persoanelor dezinformate vine din mediul online unde în spatele
unui articol de multe ori nu este o persoana de specialitate sau care a avut o experientă benefică in
urma consumului unui anumit supliment alimentar, ci o echipă care are un scop comercial
deteriorand astfel calitatea informației.

 O parte considerabilă din suplimentele alimentare interactionează cu anumite medicamente, de

aici și riscurile la care se supun persoanele care achiziționeaza fară a avea recomandarea unei
persoane instuite în acest scop.
 Bibliografie

- Ghidul suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale, aromatice și produse ale stupului
(2019)
- https://cnmrmc.insp.gov.ro/images/ghiduri/Ghid-Suplimente-Alimentare.pdf
- https://www.anm.ro/
- A guide to what is a medicinal product – mhra Guidance Note 8
- Plantele medicinale și aromatice la granița dintre aliment și medicament – Tatiana Onisei, Cristina
Mateescu, Manuela Rascol – Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse
Alimentare – Simpozionul Sirnea - Etnofarmacologice și Sănătate
- PLANTE MEDICINALE DE LA A LA Z: MONOGRAFII ALE PRODUSELOR DE INTERES
TERAPEUTIC – Ursula Stanescu, Monica Hâncianu, Anca Miron, Clara Aprotosoaie
- Top 5 - Plante medicinale și aromatice – beneficii și riscuri de consum – Tatiana Onisei, Radu
Albulescu
- A food supplement or a medicinal product? – Bordline products in the UE – Edyta Anna Slawik