Neutralizarea ca metodă

volumetrică
 Neutralizarea este o reacție
stoechiometrică care implică
trecerea de la o soluție acidă la
una bazică sau invers.

 Atunci când un acid este titrat

cu o bază (sau invers),
desfășurarea reacției poate fi
urmarită și prin determinarea
pH-ului soluției, în funcție de
volumul de soluție titrantă
adăugată.

 Reprezentarea grafică a pH-ului

în funcție de volumul de titrant
se numește curbă de titrare
 Prin intermediul curbei de titrare se poate:

1. determina volumul de titrant necesar pentru neutralizarea

probei;

2. calcula valoarea pH-ului în momentul echivalenței (punct

de echivalență, PE), lucru deosebit de important în
selectarea indicatorului ales pentru sesizarea cât mai exactă
a punctului de echivalență

Schimbarea bruscă a
pH-ului

Schimbare lentă a pH-

ului

Curba de titrare a 25.00 mL sol. 0.2 M HCl (un acid tare) cu o sol. 0.2 M NaOH (o
bază tare).
Volumetria de neutralizare se poate
referi la una din urmatoarele situații:

 Titrarea unui acid tare cu o baza tare

 Titrarea acizilor slabi cu baze tari
 Titrarea acizilor slabi cu baze slabe
 Titrarea acizilor polibazici(poliprotici)
Reacțiile de neutralizare:

Scrierea ecuațiilor ionice

Acid tare + Bază tare:

Ecuația chimică:
HNO3 (aq) + KOH (aq) → KNO3 (aq) + H2O (l)

Ecuația chimică – formă ionică:

H+ (aq) + NO3– (aq) + K+(aq) + OH–(aq)
→ K+(aq)+ NO3–(aq) + H2O (l)

Ecuația chimică ionică netă:

H+(aq) + OH– aq) → H2O (l)
Ioni neparticipanți: K+ și NO3–
 Titrarea unui acid tare cu o baza
tare
Un acid tare, de ex HCl, este complet ionizat în soluție
apoasă:
HCl + H2O → Cl- + H3O+
pH = - log[H3O+]
Daca se adaugă o bază tare, de ex NaOH, si acesta ionizează în
soluție apoasă:
NaOH →Na+ + OH-
Pe măsură ce se adaugă baza, hidroxilul format reacționează cu
ionul hidroniu
OH- + H3O+ →2 H2O
Astfel, concentrația H3O+ ([H3O+ ]) scade și deci pH-ul crește
din ce în ce mai rapid, după o curbă logaritmică.
Calculul valorii pH-ului se face pe baza [H3O+] care se calculează
prin intermediul constantei de echilibru

A + H2O → H3O+ + B sau A → H+ + B

Se notează cu:
- CA – concentrația analitică a acidului A
- CB – concentrația analitică a bazei B
- [A] – concentrația de echilibru a acidului A
- [B] – concentrația de echilibru a bazei B

Kech = KA
KA = [H3O+]•[B]/[A], de unde
[H3O+]= KA• [A]/[B]

  
H3O KA
CA  H3O  

 HO

  
CB  H3O  HO 
► Forma curbelor de titrare
- concentraţia soluţiei de determinat şi concentraţia titrantului;
- tăria acidului, respectiv a bazei;
- gradul de hidroliză al sării formate prin titrare sau a celei
care se titrează

► Trasarea curbei de titrare

- începutul titrării sau momentul iniţial, când cantitatea de acid
(sau de sare cu hidroliză acidă) neutralizată este nulă;
- pentru 90, 99 şi 99,9 % acid neutralizat;
- la punctul de echivalenţă, când întreaga cantitate de acid
(100 %) a fost neutralizată;
- pentru un exces de 0; 1 şi 10 % titrant

8
 Titrarea HCl 1 n cu NaOH 1n
Curba de titrare

● la începutul titrării: [HCl] = [H+] = 1n, deci pH = 0;

● pentru 90% acid neutralizat, rămân 10% acid care nu a fost încă
10
neutralizat: [HCl] =  10 1 deci pH = 1
100
1
● pentru 99% acid neutralizat: [HCl] =  10  2 ; pH = 2
100
0 ,1
● pentru 99,9% acid neutralizat: [HCl] =  10  3 ; pH = 3
100

9
● la punctul de echivalenţă (100% acid titrat):
[H+] = k w  10  7 ; pH = 7 (la 22º C)
● pentru 0,1% exces NaOH (sau 100,1% acid titrat):
- 0 ,1
[OH ] =  10  3 ; pOH = 3; pH = 11
100
● pentru 1% exces NaOH (sau 101% acid titrat):
- 1
[OH ] =  10  2 ; pOH = 2; pH = 12
100
● pentru 10% exces NaOH (sau 110% acid titrat):
- 10
[OH ] =  10 1 ; pOH = 1; pH = 13
100

10
 14
13
12 12
11
10

8
pH

7
6

4
3
2 2
1
0 0
0 20 40 60 80 100 120
stadiul titrarii %

11
► În apropierea punctului de echivalenţă pH-ul soluţiei variază
brusc de la 3 la 11  saltul de pH este de 8 unităţi
► indicatorii de pH care au intervalul de viraj cuprins între
aceste valori
► Saltul de pH la punctul de echivalenţă depinde de
concentraţia soluţiei titrate
- scăderea concentraţiei acidului titrat şi a titrantului→
intervalul de pH în jurul punctului de echivalenţă scade
► În general, dozarea acizilor tari se face până la concentraţia
de 10-3 n
►la punctul de echivalenţă curba trece prin punct de inflexiune

12
 Curba generală de titrare a unui acid tare cu o bază tare

Variația pH-ului este

maximă în apropierea
punctului de echivalență
(PE).

 La exces pe bază,
pH-ul va crește din ce în ce
mai lent.

In momentul echivalenței

pH-ul este 7, indiferent de
concentrația bazei cu care se
titrează.

Curba de titrare va avea un

punct de inflexiune PI la PE.
► Saltul de pH la punctul de echivalenţă ↔ concentraţia soluţiei titrate

- ↓ concentraţiei acidului titrat şi a titrantului → intervalul de pH

↓
► În general, dozarea acizilor tari se face până la concentratie10-3 n
►la punctul de echivalenţă curba trece prin punctul de inflexiune
14
pH 1n
-1
10 n
12 -2
10 n
-3
10 n
10 -4
10 n
8

6
-4
10 n
4 -3
10 n
-2
10 n
2 -1
10 n
1n
0
0 20 40 60 80 100 120 140
Stadiul titrării [%]
14
În mod similar se titrează o bază tare cu un acid tare, doar că
valoarea pH-ului scade.
 Curba de titrare NaOH 0,1 N cu HCl 0,1N

 Sol. iniţială conţine doar NaOH:

[OH-] = 10-1 pOH = 1 pH = 13
 90% bază titrată
10
[OH-] = .10 1  10  2 pOH = 2 pH = 12
100
 99% hidroxid titrat:
1 1 3
[OH-] =100 .10  10 pOH = 3 pH = 11
 99,9% hidroxid titrat:
0,1
[OH-] = .10 1  10  4
100 pOH = 4 pH = 10

16
 La punctul de echivalenţă:

[H+] = [OH-] = k w  10 7 pH = 7

 0,1% acid în exces:

0,1 1
[H+] = 10  10  4 pH = 4
100

 1% acid în exces:
1 1 3
pH = 3
[H+] = 100 10  10
 pentru 10% acid în exces:
10 1 2
pH = 2
[H+] = 100 10  10

17
 14
13
12 12
11
10 10

8
pH

7
6

4 4
3
2 2

0
0 20 40 60 80 100 120
stadiul titrarii %

18
 14 1n
pH 10 n
-1
-2
12 10 n
-3
10 n
-4
10 10 n

6
-4
10 n
4 -3
10 n
-2
10 n
2 -1
10 n
1n
0
0 20 40 60 80 100 120 140

Stadiul titrării [%]

19
 Titrarea acizilor slabi cu baze tari
EX: titrarea acidului acetic CH3COOH cu hidroxid de sodiu, NaOH.

Deosebirea față de titrarea acizilor tari este aceea că acizii slabi

sunt ionizați parțial în soluție, deci concentrația ionului hidroniu este dată de
concentrația analitică a acidului.

La PE, pH =8,73

Slab:
15%
HC2H3O2 (aq). → H+ + C2H3O2- (aq)
Acid slab cu bază tare
 Titrarea CH3COOH 0,1 n cu NaOH 0,1n
Curba de titrare
- în timpul determinării se formează o soluţie tampon
- acidul slab netitrat şi sarea sa cu hidroliză alcalină
(CH3COOH + CH3COONa)
- la punctul de echivalenţă, în soluţie se găseşte doar sarea
- după punctul de echivalenţă, se gaseste sarea în prezenţa excesului de
bază tare.

● la începutul titrării:
[H+] = k a .c  1,75.10 5.10 1  1,34.10 3 ; pH = 2,88

22
 Înainte de punctul de echivalenţă, în soluţie există soluţia tampon formată
dintr-un acid slab şi sarea sa cu o bază tare:
+ a
[H ] = k a
s
● pentru 90% acid titrat concentraţia acidului netitrat este:
10 1
a 10  10  2
100
iar concentraţia sării formate este:
90 1
s 10  9.10  2
100
+ 5 1
[H ] = 1,78.10 .  0,198.10 5 ; pH = 5,7
9

● pentru 99% acid titrat: [H+] =1,8.10-7 ; pH = 6,75;

● pentru 99,9% acid titrat: [H+] = 1,8.10-8 ; pH = 7,75

23
● la punctul de echivalenţă, în soluţie există doar sarea cu hidroliza bazică:
+ k w .k a 10 14.1,78.10 5 9
[H ] =  1
 1,35. 10 pH = 8,87
c 10

După punctul de echivalenţă în soluţie există ioni de hidroxil proveniţi pe de

o parte din excesul de bază cu care se titrează, iar pe de altă parte din
hidroliza sării rezultate:

CH3COONa + H2O CH3COOH + NaOH

[OH-]total = [OH]exces + [OH]hidroliză

- concentraţia ionilor de OH- proveniţi din hidroliza sării va fi din ce în ce

mai mică, încât practic aceasta se poate neglija:
 kw kw
[H ]  
[OH] total [OH - ]exces
24
● Pentru un exces de 0,1% NaOH:
 10  14  10 pH ≈ 10
[H ]   10
0 ,1 1
. 10
100
● Pentru un exces de 1% NaOH:
 10  14  11
pH ≈ 11
[H ]   10
1 1
. 10
100
● Pentru un exces de 10% NaOH:
 10  14  12 pH ≈ 12
[H ]   10
10 1
. 10
100

25
 14

12 12
11
10 10
8,8
8 7,7
pH

6,7
6 5,7

4
2,88
2

0
0 20 40 60 80 100 120
stadiul titrarii (%)

26
 Reacțiile de neutralizare:
Scrierea ecuațiilor ionice
Acid tare + Bază slabă:

Observă reacția dintre o bază slabă,

Mg(OH)2 (s) și un acid tare HCl (aq).

Cum se scrie ecuația ionică netă?

Mg(OH)2(s) + 2HCl (aq)  MgCl2(aq) + 2H2O (l)

Mg(OH)2(s) + 2H+(aq) + 2Cl-(aq)  Mg2+(aq) + 2Cl-(aq) + 2H2O (l)

Mg(OH)2(s) + 2H+(aq)  Mg2+(aq) + 2H2O (l)

Titrarea unei baze slabe cu un acid tare –
similar

pH scade initial
rapid, apoi
mult mai lent

La PE pH=5,2
 Titrarea bazelor slabe cu acizi tari
titrarea NH4OH 0,1 N cu HCl 0,1 N

În timpul titrării ↔ soluţie tampon = baza slabă netitrată şi sarea sa cu un

acid tare (NH4OH + NH4Cl).
- concentraţia ionilor de hidroxil este:
- b
[OH ] = k b
c

● la începutul titrării:
[OH-] = k b .c  1,79.10 5.10 1  1,33.10 3
pOH=3-lg1,33=2,87; pH=11,13

29
● Pentru 90% bază titrată:
10 1 2 90
b= .10  10 iar concentratia sării c  .10 1  9.10  2
100 100
2
10
[OH-] = 1.79.10 5 2
 2 . 10 6
; pOH = 6-lg2=5,7 ; pH = 8,3
9.10
● Pentru 99% bază titrată:
3
10
[OH-] = 1.79.10 5 2
 1 ,8 .10 7
; pOH = 7-lg1,8=6.74; pH = 7,26
9,9.10
● Pentru 99,9% bază titrată:
4
10
[OH-] = 1.79.10 5 2
 1 ,8 .10 8
; pOH = 8-lg1,8=7,74; pH = 6,26
9,99.10

30
● La punctul de echivalenţă, în soluţie există doar sarea cu hidroliză acidă,
pentru care:
14 1
k .c 10 . 10
[H+] = w
  7 , 47. 10 6

kb 1,79.10 5
pH = 6-lg7,47=5,12
● După punctul de echivalenţă, ionii de hidrogen provin din excesul de acid
şi din hidroliza sării rezultate:
NH4Cl + H2O NH4OH + HCl
[H+]total = [H+]exces + [H+]hidroliză
● Deoarece excesul de acid retrogradează reacţia de hidroliză, se poate face
următoarea aproximaţie:
[H+]total = [H+]exces

31
 0,1 1
● Pentru 0,1% exces acid: [H+] = 10  10  4 ; pH = 4
100

+ 1
● Pentru 1% exces acid: [H ] = 10 1  10 3 ; pH = 3
100
10 1
● Pentru 10% exces acid: [H+] = 10  10  2 ; pH = 2
100

32
 12
11,13
10

8 8,3
7,2
6,2
pH

6
5,1
4 4
3
2 2

0
0 20 40 60 80 100 120
stadiul titrarii %

33
34
 Titrarea acizilor slabi cu baze
slabe
 În masura posibilităților, în practică se evită astfel de situații
deoarece calculul valorii pH în diferite etape ale titrarii
arata o variație mult mai puțin bruscă la PE, deci acesta este
greu de sesizat concret.
 Titrarea acizilor polibazici
Ex: titrarea unei soluții 0,1M de H3PO4 cu soluție de NaOH
0,1M

În cazul acizilor polibazici,

se
neutralizează pe
rând prima funcție
acidă, care este
mai tare, apoi
succesiv celelalte
funcții
pH initial= 1,62

La prima echivalența
pH= 4,67

La o doua echivalență
pH=9,46

La o treia echivalență
pH=11,93
Calcule
stoechiometrice
Aspecte cantitative ale reacțiilor
chimice în medii apoase
 Prepararea soluțiilor: Molaritatea
 Există mai multe moduri de a măsura concentrația unei
soluții.
masa de subst. dizolvata (md)
Concentrația molară (M) =
M·Volum de solutie (L)

Exemplu 1: Cum preparăm o soluție 1M de CuSO4. 5H2O (M=

249.7 g/mol) intr-un balon cotat de 250mL?

md
CM   m d  C M  M  Vs (L) 
M  Vs (L)
1 mol g
  250  0.250L  62.5g
L mol
Exemplul 2: Cum preparăm o soluție 0.5 M de H2SO4 (M= 98 g/mol) într-un
balon cotat de 50 mL dintr-o soluție cu concentrația 98 % și d=1,84
g/cm3?

md
1. C M   m d  C M  M  Vs (L) 
M  Vs (L)
mol g
 0 .5  98  0.05L  2 .45 g
L mol
md md 100 2,45100
2. c%  100  ms    2,5g
ms c% 98

ms ms 2,5 g
3. d   Vs    1,35cm 3

Vs d 1,84 g / cm3
Preprarea soluțiilor: Diluția

Moli de
substanță din
soluția 1

M 1 x V1

mol1 = mol2 Moli de

substanță din
soluția 2

(mol/L)1 x L1 = (mol/L)2 x
L2
Solutia 1
Concentrată CM2 x V2
Solutia 2 Diluată

CM1 x V1 = CM2 x V2
Preprarea soluțiilor: Diluția
CM1 x V1 = CM2 x V2
Cum preparăm 500 mL de soluție 1.0 M dintr-o soluție 2.0 M?

M 1 x V1

mol/L1 x L1 = mol/L2 x L2
mol1 = mol2
M 2 x V2

M 2 V2 (1.0 mol/L)( 0.500 L )

V1    0.25 L
M1 (2.0 mol/L)
 Una din solutiile de laborator folosite este NaOH 1 M. Descrieti cum preparam 100
mL din această solutie dacă avem la dispoziție o soluție stoc 3 M folosind o biureta si
un balon cotat de 100 mL

Din soluția Preparăm

3.0M NaOH 100 mL 1 M
NaOH

100 mL Vol
Flask
Determinarea concentrației unei
soluții prin titrare
O tehnică analitică volumetrică prin care determinăm
concentrația solutului dintr-o soluție făcându-l să
reacționeze cu o altă soluție de concentrație cunoscută
(standard).
Neutralizare:
# moli(acid) = # moli(bază)
(CMxV)acid = (CMxV)bază

HCl (aq) + NaOH (aq)  NaCl (aq) + H2O (l)

Soluția de Soluția de concentrație
concentrație cunoscută (CM Bază)
necunoscută (Standard)
(CM acid?)
Reacționează un volum Măsurăm volumul cu care
cunoscut (VA) titrăm (VB)
 Titrarea

moli bază ()

= CMBazăVB

moliacid () = moli ()

HCl (aq) + NaOH (aq)
bază


= MAVA NaCl (aq) + H2O (l)

 acid
Trebuie să fie acidul adus în soluție?
 Titrarea
Indicator fenolftaleină

ACID (incolor) ↔ BAZĂ (roșu)

Neutralizare: #moli1(acid) = #moli2(bază)

Curba de titrare: pH vs. Volum
Exces bază

Acid = Bază

Exces acid
 Calcule stoechiometrice:
HCl (aq) + NaOH (aq)  NaCl (aq) + H2O (l)

Neutralizare: #moli(acid) = #moli(bază)

CM AcidVAcid = CM BazăVBază
Problemă: Când 20.0 mL HCl soluție de concentrație necunoscută a fost titrată cu o
soluție standard 0.1M NaOH, s-a folosit un volum de 10.3 mL bazăpentru a
neutraliza acidul. Care este concentrația soluției de HCl?

M B VB (0.100 mol/L) (0.0103L)

MA    0.052 M HCl
VA (0.020 L)
 moli de solut
CM (M) =
L soluție

2H3PO4 + 3 Ca(OH)2  6 HOH + Na3PO4

Pentru titrare:

CM Acid·VAcid CM Bază·VBază
=
xA xB

Unde xA sau B = coeficienții acidului și respectiv bazei

din ecuația chimică egalată
 Problemă: Un volum de 16.3 mL cu concentrația 0.30M
Ca(OH)2 s-a folosit pentru a titra 25.00 mL H3PO4. Care este
concentrația de H3PO4 soluție necunoscută?

The picture can't be display ed.

2H3PO4 + 3 Ca(OH)2  6 HOH + Ca2(PO4)3

CM Acid x VAcid = CM Bază x VBază

2 3
Unde 2 , 3 = coeficienții din ecuația
egalată
2C V 2 0.30M 16.3 mL
C M A cid  M Bază Bază  = 0.13 M H3PO4
3 VAcid
3 25.00 mL
Titrarea acizilor poliprotici

În acezt caz
avem câte un
punct de
echivalență
pentru fiecare
disociere.
 Problemă

O probă cu masa 0.8365 g unui acid diprotic se dizolvă în

75.0 mL apă distilată. Se a daugă câteva picături de
indicator și se titrează cu un volum de 35.35 mL soluție
NaOH pentru a ajunge la punctul de echivalență. Masa
molară a acidului diprotic este de 150 g/mol.

1. Spuneți dacă pH-ul la punctul de echivalență este mai

mare sau mai mic decât 7.
2. Precizați ce indicator poate fi folosit la o astfel de titrare.
3. Calculați concentrația molară a bazei (molaritatea).
În primul rând se scrie și se egalează ecuația
reacției chimice :
Ecuația: H2A + 2NaOH  2H2O + Na2A

Cunoastem
md acid   g
Vs acid  75mL  0.075 L
M  150 g / mol
md 0,8365
CM    0,074 moli / L
M  Vs 150  0,075
 2CMacidVacid
CMbază 
Vbază
2 0.074 75
  0.314M
35.35
 Aplicații ale volumetriei de neutralizare
Proprietaile acido -bazice ale aminoacizilor

Deoarece au în molecula atât grupări

acide cât și bazice, aminoacizii au
caracter amfoter, acționând astfel fie
ca acid (donor de protoni), fie ca
bază (acceptor de protoni).

În soluție, gruparea carboxilică poate

să disocieze ioni de H+, căpătând sarcină
negativă (COO-), iar gruparea aminică, bazică,
poate prelua ioni de H+ (poate fi
protonată), căpătând sarcina pozitivă (NH3+).

Dacă ambele grupări funcționale ale

unui aminoacid au sarcini, se obțin
zwitterioni (din germană ioni hibrizi
=amfiioni.)
Punctul izoelectric al aminoacizilor

Aminoacizii dizolvați în medii ionizate prezintă fenomenul de migrare în câmp

electric, fenomen ce poartă numele de ionoforeză.

În soluții acide, moleculele ionizate vor migra spre catod (-), iar în soluții
alcaline spre anod (+).

Pentru fiecare dintre aminoacizi există o valoare de pH, numit pH

izoelectric sau punct izoelectric (notat pI), la care molecula este
neutră, iar fenomenul de migrare electroforetică încetează.

La punctul izoelectric, numărul sarcinilor pozitive și negative sunt egale

(aminoacidul este deci electroneutru), disocierea lui ca acid fiind egală cu
disocierea ca bază.

În medii cu pH mai mic decât pI, aminoacidul se va comporta ca bază, iar la

pH mai mare decât pI el se va comporta ca acid.

Astfel,aminoacizii pot îndeplini funcția de tampon acido-bazic în

organism, proprietate manifestată mai pregnant în jurul valorii pK1 și
pK2.
Exemplu:
Glicina
 Aplicatiile volumetriei de neutralizare la controlul
alimentelor

1. Determinarea aciditatii alimentelor:

Alimente de origine animală: lapte, produse lactate,
produse din carne/peste, miere
Alimente de origine vegetală: paine, faina, bauturi alcoolice,
legume/fructe, produse din legume/fructe, determinarea aciditatii
libere la grasime

2. Determinarea alcalinitatii alimentelor

!!!Determinarea acidității se face prin titrarea acizilor continuți

de aliment cu o soluție de hidroxid de sodiu 0,1N în prezența de
fenolftaleină
Test de autoevaluare
1. Ce este analiza volumetrică?

2. Ce este punctul de echivalență?

3. Ce este titrarea?

4. Care sunt tipurile fundamentale de volumetrie?

5. Ce este un acid conform teoriei lui Arrhenius? Dar conform teoriei Bronsted-
Lewis?

7. Aranjati urmatorii acizi ȋn ordinea tariei lor: CH3COOH 0,1N, HCl 1N, HCl 0,01N,
H2CO3 .

8. Ce este pH-ul?

9. Care sunt domeniile de pH ?

10. Cum se masoara pH-ul ?

11. Ce sunt soluțiile tampon?

12. Ce este neutralizarea ca și metoda analitica?

13. Ce este curba de titrare, ȋntr-o determinare volumetrica de neutralizare?

14. Ce se poate determina prin intermediul curbei de titrare ȋntr-o

determinare volumetrica de neutralizare?

15. Care din urmatoarele nu reprezintă situații la care se poate referi

volumetria de neutralizare:
a. Titrarea unui acid tare cu o baza tare
b. Titrarea oțetului cu NaOH
c. Titrarea Cl- cu AgNO3
d. Titrarea NaOH cu HCl

16. Dați minim un exemplu de acid polibazic titrat cu o baza tare.

17. Ce rol au indicatorii ȋntr-o metoda volumetrica ?

18. Când sunt utili indicatorii de neutralizare fluorescenți?

19. Dați minim doua exemple de aplicație a volumetrie de neutralizare