TERMOHIDRAULICA REACTORILOR

NUCLEARI
curs 3
Daniel Dupleac
Note curs
Transferul de caldura catre agentul de racire

Convectia
• Are loc intr-un fluid datorita efectului combinat:
– Conductie prin fluid
– Amestec datorita deplasarii fluidului la nivel
macroscopic
• Implica formarea unui strat limita termic linga
perete unde avem atit conductie cit si amestec
• Legea lui Newton

• defineste in fapt coeficientul de transfer de

caldura:
• Transferul de caldura prin convectie este caracterizat de numarul Nusselt

• Interpretare: linga perete se poate considera ca transferul de caldura se

realizeaza doar prin conductie

• Astfel numarul Nusselt poate fi interpretat ca fiind gradientul de

temperatura adimensional
• O alta interpretare porneste de la egalitatea

• unde este grosimea fictiva a stratului limita termic in cazul in care am

avea doar transfer de caldura prin conductie
• Analiza adimensionala arata ca:
– Convectie fortata: Nu = f(Re, Pr)
– Convectie libera: Nu = f(Gr, Pr)

• Numarul Reynolds
• Asociat cu regimul de curgere
• Reprezinta inertia curgerii in termeni relativi
– Numaratorul fractiei reprezinta forta de inertie
– Numitorul reprezinta forta viscoasa

• Numarul Prandtl
• Este functie de proprietatile fluidului
• Reprezinta raportul dintre difuzivitatea moleculara a impulsului si
difuzivitatea moleculara termica
• Numarul Grashof

• unde L – lungimea de referinta, β – coeficientul de dilatare termica, ΔT –

diferenta dintre temperatura peretelui si a fluidului
• Reprezinta raportul dintre fortele de flotabilitate si cele viscoase
• Uneori este utilizat numarul Rayleigh:
• Deoarece

• Raportul

• ce reprezinta raportul dintre fortele de flotabilitate si cele de inertie, este

utilizat pentru a determina daca convectia fortata este dominanta fata de
convectia libera sau vice-versa.
– daca convectia fortata este dominanta
– daca convectia libera este dominanta
– daca trebuie considerata convectie mixta
Convecţie forţată, lichid subrăcit
Curgere laminară
• Doua cazuri:
 Regim de transfer de caldura in curs de dezvoltare: la intrare in
conducta – grosimea stratului limita creste si profilul de temperatura
se modifica continuu
 Regim de transfer de caldura in complet dezvoltat: distributia radiala a
temperaturii adimensionale, T*, tinde asimptotic catre o valoare
constanta (nu depinde de z)

• Lungimea regiunii de transfer de caldura in curs de dezvoltare

Regim de transfer termic complet dezvoltat
• Pentru flux termic constant Sellars obţine o soluţie exactă pentru curgerea
laminară complet dezvoltată în conducte în care proprietăţile termice ale
fluidului sunt constante

• Pentru temperatură constantă a peretelui prin rezolvare numerica se

obtine:

• In codurile de calcul de obicei se adopta un compromis între cazul în care

fluxul termic este constant şi cel în care temperatura peretelui este
constantă
Regim de transfer de caldura in curs de dezvoltare
• Numarul Nu este mai mare in aceasta regiune decat in regimul de transfer
de caldura in complet dezvoltat
• Hausen - Numarul Nu mediu la o distanta L de intrare
Curgere turbulenta
• Profilul vitezei in curgere laminara

• Profilul vitezei in curgere turbulenta

Dittus – Boelter

• Este cea mai utilizată corelaţie în codurile de calcul termohidraulice pentru

reactorii nucleari, verificând bine o multitudine de date experimentale cu
o eroare < 20 %.
• Proprietăţile fluidului sunt evaluate la temperatura masei de fluid.
• Exponentul 0.4 pentru numărul Prandtl este valabil pentru cazul în care
fluidul se încălzeşte. Acest exponent trebuie înlocuit cu valoarea 0.3 atunci
când fluidul se răceşte.
• Au fost făcute diferite încercări pentru a unifica valoarea acestui exponent,
atât pentru încălzirea cât şi pentru răcirea fluidului, însă fără succes.
• Datorită dificultăţilor generate de modificarea exponentului, în codurile de
calcul se preferă valoarea 0.4 pentru ambele situaţii.
• Pentru presiunea de 17,24 MPa, acest lucru conduce la valori mai ridicate
ale coeficientului de transfer de căldură în cazul răcirii fluidului cu 15%
pentru vapori şi 10% pentru lichid, eroarea scăzând semnificativ pentru
presiuni de saturaţie mai coborâte sau în cazul vaporilor supraîncălziţi.
• Comparatia relatiei cu datele pentru fascicule de EC arata ca aceasta
relatie este mai degraba conservativa adica Dittus-Boelter subestimeaza
transferul de caldura (sau supraestimeaza temperatura peretelui)
• Fasciculul CANDU nu prezinta colturi (exceptia distantierilor si patinele) =>
relatiile pentru conducte sunt potrivite pentru fasciculul CANDU prin
utilizarea diametrului hidraulic
Gnielinski
• una din cele mai precise corelatii disponibile

Convecţie naturală
• Miscarea fluidului este datorata fortelor de flotabilitate care apar datorita
gradientilor de densitate (distributie neuniforma de termperatura si/sau
de concentratie a speciilor) si a fortelor de masa (grautatea)
• uzual fluidele (cu putine exceptii) sunt caracterizate de un coeficient de
dilatare izobar pozitiv
• Pentru geometrie orizontală, cazul fasciculului de combustibil CANDU, se
poate utiliza corelaţia lui McAdams dedusă pentru o placă plană

• cu

• Incropera şi DeWitt au propus ca lungimea caracteristică a convecţiei

naturale, L, să fie raportul dintre aria suprafeţei şi perimetru.
• Pentru un cilindru orizontal:

• lungimea caracteristică în criteriile Nusselt şi Rayleigh este reprezentată de

diametrul cilindrului.
• Convectie libera peste o placa verticala

• Convectie mixta

• semn minus cind convectia libera ajuta convectia fortata (produce

miscarea fluidului in aceeasi directie ca si convectia fortata) si semnul plus
in cazul invers

• În practică însă, în special în regimurile tranzitorii, coeficientul de transfer

de căldură se consideră a fi valoarea maximă între coeficientul obţinut
pentru convecţie forţată şi cel pentru convecţie naturală.
Curba fierberii
• Aparitia primelor bule de vapori - Onset of Nucleate Boiling
• Aparitia primelor bule de vapori – desprinse de perete sunt condensate
instantaneu datorita temperaturii reduse a fluidului
• Modelele teoretice arata ca nucleatia intr-un lichid incepe cand
temperatura lichidului pe partea rece a bulei atinge conditia de echilibru
• Lichidul si vaporii sunt separate de o interfata care este mentinuta de
tensiunea superficiala
• conditia de echilibrul mecanic

• conditia de echilibru termodinamic se poate scrie aproximativ

• -> lichidul care inconjoara suprafata bulei este supraincalzit –

supraincalzirea e cu atat mai mare cu cat raza e mai mica
• Pentru apa, corelatia Bergles-Rohsenow pentru ONB

• Corelatia Frost and Dzakovic pentru apa plus alte fluide si valida pe o plaja
larga de presiuni (0.1 - 20 MPa):

unde Tsat este temperatura de saturatie in Kelvin.

Locul aparitiei fierberii subracite
• Punctul in care bulele de vapori se desprind de peretele tecii fara a fi
condensate instantaneu este momentul in care incepe fierberea subracita.
• Din acest punct, vom avea o anumita fractie de vapori si deci un titlu real
in canal desi fluidul este subracit si deci titlul termodinamic este mai mic
ca 1.
• Acest punct se numeste punctul de generare semnificativa a vaporilor OSV
(Onset fo Semnificant Void fraction)
• Pentru stabilirea acestui punct se recomanda utilizarea corelatiei Saha si
Zuber (1974)
• Saha si Zuber : OSV este localizat acolo unde titlul termodinamic de
echilibru local este:

unde numarul Peclet este

CANDU
• Snoek şi Leung, comparând predicţiile pentru pierderea de presiune în curgere
bifazică diabatică cu datele experimentale au arătat că modelul Saha-Zuber nu
este adecvat în cazul fasciculului CANDU cu 37 elemente combustibile cu o
distribuţie neuniformă a fluxului termic datorită distribuţiei de entalpie în
subcanelele tubului de presiune.
– În acest caz modelul Saha-Zuber poate supraaprecia lungimea de curgere
monofazică cu aproape 50 %.
• Snoek şi Leung au modificat relaţia Saha-Zuber pentru Pe > 70000 (cazul
CANDU)
q
xe,OSV  568
Gilg
• Tousi si aceasta relatie isi pierde din precizie pentru subraciri initiale mici*

* C HA. Snoek, L K..H. Leung / A MODEL FOR PREDICTING DIABATIC PRESSURE DROPS IN MULTI-ELEMENT FUEL CHANNELS; Nuclear Engineering and Design 110
(1989) 299-312
• De asemenea, pentru fasciculul CANDU, pentru evaluarea titlului si a
fractiei de vapori necesare determinarii pierderilor de presiune bifazica
recomanda utilizarea relatiei lui Levy pentru calculul titlului:

unde Xe este titlul termodinamic de echilibru

• Iar pentru fractia de vapori relatia Armand si Treschev, si Massena
• Snoek şi Leung au aratat ca corelatia lui Friedel pentru multiplicatorul
bifazic este cea mai potrivita pentru a calcula pierderile de presiune
pentru sirul de fascicule de elemente combustibil de tip

unde fg este coeficientul de frecare pentru curgere monofazica vapori, ff

este coeficientul de frecare pentru curgere monofazica lichid, Fr2ph este
numarul Froude bifazic, iar We2ph este numarul Weber bifazic.
Tmediu fluid < T saturatie Tmediu fluid = T saturatie
Fierbere subracita Fierbere la saturatie

Fierbere nucleica Fierbere in convectie fortata

 Fierbere nucleica cu cresterea temperaturii peretelui

Fierbere in film

Fierbere in volum mare Fierbere in convectie fortata Fierbere in convectie fortata

in fascicul de combustibil
Curgere orizontala
Fierbere subrăcită
• În mod uzual, în această regiune coeficientul de transfer de căldură se
determină fie prin interpolare între convecţia forţată lichidă şi fierberea
nucleică, fie în cele mai multe cazuri din relaţii pentru fierberea nucleică,
cel mai adesea din relaţia lui Chen pentru fierbere nucleică cu factorul F=1.

Fierberea la saturaţie
Chen
• domeniul de presiuni este validat până la 70 bar;
• considerată una din cele mai bune relaţii: eroare 11 %;
• acoperă un domeniu larg pentru titlu şi face o tranziţie lină între fierberea
nucleică şi modurile de transfer de căldură prin evaporare.
 0 , 25
  1 x   G 
1, 75

 2   L     
 G   x   L 
Gungor-Winterton
• corelaţie de forma

• hf este calculat cu corelaţia lui Dittus-Boelter, utilizând debitul de lichid,

adică

• Cu în expresia lui Ref , iar

• unde Pr este presiunea redusă, M este masa moleculară, iar fluxul termic
se introduce în W/m2 pentru a obţine coeficientul de transfer în W/m2 oC.
• Dacă orientarea canalului este orizontală şi numărul Froude este mai mic
decât 0.05 , atunci este vorba de curgere stratificată şi factorii E şi S
trebuie multiplicaţi cu

• valabilă atât pentru curgere verticală ascendentă şi descendentă cât şi

pentru curgere orizontală;
• corelaţie mai precisă decât cea a lui Chen şi Shah;
• relaţie mai complicată decât cea a lui Chen , dar mult mai uşor de utilizat
decât cea a lui Shah;
• poate fi aplicată la fierberea subrăcită cu E=1.
• Cele doua relatii prezentate pot fi aplicate in cazul geometriei fasciculului
de elemente combustibile deoarece fierberea nucleica este un fenomen
local nefind semnificativ dependent de aria sectiunii de curgere a
canalului
Fierbere de tranziţie
• Fierberea de tranzitie reprezinta un mod unic de transfer de caldura in
care in general coeficientul de transfer de caldura scade cu cresterea
temperaturii peretelui.
• Este o combinatie intre fierberea in film instabila si fierberea nucleica
instabila care alterneaza in fiecare pozitie a peretelui
• Aparitia fierberii de tranzitie depinde de parametrii sistemului
– sisteme controlate de fluxul termic: dupa atingerea CHF, temperatura
creste rapid de la temperatura la CHF la temperatura de fierbere in
film => regimul de fierbere de tranzitie cu greu poate fi detectat
– sisteme controlate de temperatura: intalnim regimul de fierbere de
tranzitie iar temperatura se afla intre temperatura la CHF si
temperatura minima de fierbere in film
• Pentru acest regim, uzual este utilizata interpolarea intre punctul maxim si
minim al curbei fierberii
• => aplicabilitatea metodei depinde puternic de precizia corelatiilor pentru
aceste puncte
Bjornard-Griffith
• calculul fluxului termic prin interpolare pătratică între temperatura din
momentul atingerii fluxului termic critic,TC, şi temperatura minimă pentru
fierberea în film, TM

• unde q FT reprezintă fluxul termic la fierberea de tranziţie, q C este fluxul
termic critic, iar q M este fluxul termic în punctul în care începe fierberea în
film calculat cu corelaţiile pentru această regiune în care temperatura
peretelui este înlocuită cu TM, iar temperatura în punctul în care s-a atins
fluxul termic critic,TC, e definită ca temperatura din punctul de intersecţie
dintre curba fierberii nucleice şi fluxul termic critic:

• hFN este coeficientul de schimb de căldură în fierbere nucleică iar hFF

reprezintă coeficientul de schimb de căldură la fierberea în film
Temperatura minima pentru fierberea în film
• Nu există un consens general asupra efectului pe care diferiţi parametri de
sistem îl au asupra temperaturii minime de fierbere în film la fierberea în
convecţie forţată

• Recomandata corelatia Groenveld-Stewart

• deoarece fierberea in film este un fenomen local nefind semnificativ

dependenta de geometria sectiunii de curgere a canalului, relatia este
valabila pentru diferite alte geometrii
Fierberea în film
• Fierberea in film este cel mai putin eficient regim de transfer de caldura
• Transferul de caldura de la perete la fluid se realizeaza prin:
– radiatie
– convectie catre vapori
– interactiunea dintre picaturile de lichid si perete
– conductie (in general neglijabila datorita conductivitatii termice reduse a vaporilor)
• Vaporii pot deveni puternic supraincalziti – temperatura acestora este
controlata atat de transferul de caldura perete-vapori cat si de transferul
de caldura vapori - lichid
Regiunea de curgere cu picături dispersate în faza de vapori
• Groeneveld-Delorme

indicele Gf se referă
la temperatura
filmului de vapori
• Groeneveld
b
G   G 
ha  G
Re x  1  x   Pr c
Y d

L
p
D   

0 ,4
ReG 
GD    G 
G Y  1  0,1 L  1  x 0 ,4
 G 

Regiunea de curgere inelară inversată

• Berenson modificată
 3 3 3

   g (  L  G ) ( hGsat hLsat)
2 2
h  0.425 G G  1   (1  0,025T )
 G ( TP  TG ) 1/ 2

 

• Pentru condiţii post-dryout în fasciculele de combustibil CANDU se

recomandă următoarea logică pentru selectarea coeficientului de transfer
de căldură
hpost DO  max hG  D , hmod  Ber 
• Pentru fascicolul de tip CANDU s-a observat ca coeficientul de transfer de
caldura pentru regimurile post-dryout pentru puteri usor mai mari ca cea
de dryout este considerabil mai mare decat decat cel prezis cu relatia
anterioara
• Pentru puteri mai mari cu 16% decat puterea de de dryout, coeficientul de
transfer de caldura pentru regimurile post-dryout converge catre cel
obtinut cu relatia anterioara
• => aceasta metoda de predictie a coeficientul de transfer de caldura
pentru regimurile post-dryout poate fi utilizata ca atare pentru
geometria specifica a fascicolului de tip CANDU
Convecţie monofazică spre faza gazoasă
• Hadaller

Condensare
• Shah

• x este titlul static, adică (masa de abur + masa de gaze noncondensabile)/(

masa de abur + masa de gaze noncondensabile + masa de lichid), pred =
p/pcritical, este presiunea redusă, hsf este coeficientul de transfer de căldură
superficial

• hl coeficientul Dittus-Boelter calculat în ipoteza că tot fluidul este în stare

lichidă
• Corelatiile sunt determinate pe baza datelor experimentale pentru H2O.

• Deoarece diferentele intre proprietatile D2O si H2O sunt mici, corelatiile

derivate pentru H2O sunt aplicabile si pentru D2O fara a se pierde din
acuratetea predictiilor
 Regimuri de transfer de caldura - corelatii

Regim transfer de caldura Corelatie Valori coeficient transfer

caldura (W/m2K)
Convectie fortata lichid Dittus – Boelter 20000- 40000

Fierbere subracita Chen

Fierbere nucleica Chen 17000 – 114000

Fierbere in convectie Chen 17000 – 114000

fortata
Fierbere de tranzitie Interpolare 1100 – 85000
(Bjornard-Griffith)
Fierbere in film: Groeneveld 57 – 570
Dispersa cu picaturi
Fierbere in film: Berenson 850 – 2800
Inelara inversata
Convectie fortata vapori Dittus – Boelter 800 - 3000