TERMOHIDRAULICA REACTORILOR

NUCLEARI
curs 1
Daniel Dupleac
Note curs
Analiza termica a elemetului
combustibil
Distributia puterii – CANDU

• In timp
• Radial - in zona activa
• Axial - in canalele de combustibil
• In fasciculul de elemente combustibile
In timp
• dupa prima pornire, aprox dupa
400-500 FPD (“full-power days”),
zona activa CANDU atinge starea
de echilibru:
• rata globala de reincarcare
• gradul de ardere mediu al
zonei active
• gradul de ardere al fasciculelor
descarcate din reactor
• rata de reincarcare in diferite regiuni ale zonei active
devin in stationare in timp
• la intervale scurte (de la 1 la cateva FPD), se realizeaza calcule putere-debit
pentru a verifica operarea reactorului in regim stationar si respecta limitele
licentei de operare si a evita aparitia unor puncte calde sau a power tilts
• Un rezultat important il reprezinta calculul factorului de varf penrtu
puterea canalului - CPPF (Channel-Power Peaking Factor )
• CPPF exprima valoarea instantanee a puterii raportata la valoarea medie a
puterii canalului

• CCPF este util;izat la calibrarea detectorilor sistemului regional de

protectie (in-core protection-system (Regional Overpower/Neutron
Overpower) detectors) – sistemul ROP e proiectat astfel incat reactorul sa
fie declansat inainte de atingerea puterii critice intr-un canal de
combustibil
• E important sa se mentina CPPF cat mai mic cu putinta => influenta asupra
alegerii canalelor care trebuiesc reincarcate.
Radial - in zona activa
• medie in timp
• Axial - in canalele de combustibil
• In fasciculul de elemente combustibile
 Distributia temperaturii in elementul combustibil

• sau

• unde

• este difuzivitatea termica

• In regim normal de operare,
gradientul temperaturii in
directie axiala este neglijabil
fata de cel radial

Obtinem:
• Densitate de putere neuniforma in pastila UO2

• fluxul de neutroni in centrul pastilei

• Functia Bessel modificata de speta 1
ordin zero
• Inversul lungimii de difuzie pentru
neutronii termici in combustibil

• si mai complicat => efectul producerii plutoniului pentru un grad de ardere

mediu de 100 MWh kgU-1.
• Conductivitatea termica
• UO2 95% densitate teoretica – diferite surse utilizata de Weastinghouse

1
  8.775 1013T 3
11.8  0.0238T

cu λ in W/cmK si T in oC.

• Lyon – utilizata de Combustion Engineering

 6.1256 1013 T  273

38.24
 3

402.4  T

cu λ in W/cmK si T in oC.
Influenta porozitatii
• Pentru porozitate mai mica de 10% , formula lui Maxwell-Eucken

T  1  a4 P   a1  a2T  a5 P  a1  a1  a2T 
T   d  0,1 a2 ln a1  a2Tce   a2 T  Tce  a2 ln a1  a2Tce  
ce   
a 1  a4 P  4
 3   aaP
 
T  Tce4  3 5 T 5  Tce5  
4 5 

sau (Olander)
 
 a3T   1  a 4  a5T P
1
  0,1
 a1  a 2T 

unde conductivitatea termică în kW/m oC pentru valori ale temperaturii

în oC, iar
a1  3.11 a2  0.0272 a3  5.93 1013
a4  2.58 a5  0.00058
Valori uzuale ale coeficientilor de transfer de caldura element combustibil CANDU:
– UO2 : 0.02–0.03 W/cm°K
– interstitiu: 0.5–1.1 W/cm2°K
– teaca: 0.11 W/cm°K
– teaca-agent racire: 4.5 W/cm2°K
• Teaca pliabila:
• Teaca EC este intentionat realizata foarte subtire cu scopul economiei de
neutroni
• Ca urmare, devine pliabila pentru presiunea si temperatura de functionare
a agentului de racire => imbunatateste transferul de caldura pastila teaca
=> reduce temperatura maxima in combustibil => reduce eliberarea PFG
• Insa teaca trebuie sa fie suficient de rezistenta pentru a nu permite
aparitia unor creste ascutite (creste longitudinale) care poate duce la
defectarea tecii datorita suprasolicitarii sau oboselii
• Daca tensiunea de comprimare datorata presiunii agentului de racire este
suficient de mare, teca isi va pierde stabilitatea elastica si se va avea loc un
colaps diametral al tecii in interstitiul dintre pastila si teac pana cand teaca
va fi suportata de pastila
• Presiunea la care survine colapsul poate fi calculata cu ecuatia Bryan:

unde P este diferenta de presiunea agent de racire – interstitiu; E este

modulul lui Young, t grosimea, r raza, iar ν coeficientul Poisson.

• Exemplu : pt teaca CANDU – diametru 13 mm; grosime 0.4 mm, modulul

lui Young 80 Gpa si coeficientul Poisson 0.37 => plierea tecii are loc la o
diferenta de presiune de 5.4 MPa.
• Presiune agentului de racire este 10 MPa => cand elementul combustibil
proaspat este introdus in reactor teaca se pliaza elastic pe pastila de UO2.
• Pe parcursul iradierii presiunea interna creste => cand depaseste (10 – 5.4)
= 4.6 MPa, teaca nu va mai avea un contact circumferential extins decat
daca solicitarea elastica nu a dus la o deformare plastica permanenta a
tecii
• Daca presiunea agentului de racire creste cu
mult peste presiunea de pliere, teaca
inveleste pastila ducand la aparitia de creste
ascutite pe toata lungimea EC (creste
longitudinale)

• Creste ascutite -> solicitari la indoire – pot

apare fisuri datorita oboselii
• Cu cresterea presiunii se dezvolta o
deformare permanenta in varful crestei:cand
deformarea specifica depaseste un prag critic
(0.5%) o crestere a presiunii duce la o
crestere foarte rapida a deformarii => citeriu
de proiectare - deformarea specifica sa nu
depaseasca 0.5%
• Daca interstitiul axial este prea lung , teaca poate sa se prabuseasca in
interstitiul axial -> aparitie de fisuri
Rezolvare numerica regim tranzitoriu
• Pasul 1: divizarea elementului combustibil in regiuni axisimetrice centrate
in
Pentru fiecare regiune se scrie ecuatia de
conservare a energiei pentru intervalul de timp
de la tn la tn+1, considerand modificarea
energiei stocare in volulmul (pe unitatea de
lungime)

fluxul termic prin suprafetele latrale (pe

unitatea de lungime)

si surse volumetrice de caldura:

• Obtinem

• Fluxurile termice la interfata le aproximam (sunt evaluate la momentul

n+1 => solutie implicita):

• Temperaturile la interfata sunt eliminate scriind continuitatea fluxului

termic la interfata
• si deci

• Introducand in expresia fluxului termic avem:

• si deci

• Notind

• Obtinem in final

• Ecuatia conservarii energiei devine

• Notand

• avem

• sau

• Aceasta relatie este valida pentru nodurile interne. Pentru primul nod:

• deoarece in centru fluxul termic este zero. Rezulta

• Pentru nodul N, bilantul termic este:

• unde

• si deci
• si in final
• Modele analitice pentru estimarea comportarii elementului
combustibil in regimuri tranzitorii
• Un model simplu pentru a descrie comportarea elementului combustibil în
regim tranzitoriu poate fi obţinut prin scrierea ecuaţiei de conservare a
energiei pe unitatea de lungime pentru combustibil respectiv teacă:

• unde masa de combustibil şi respectiv teacă pe unitatea de lungime este:

• Deoarece în regim staţionar:
• obţinem

• cu

• Înlocuind aceste două expresii în ecuaţiile anterioare vom obţine:

• sau

• unde constantele de timp sunt:

• Utilizând valori uzuale pentru CANDU 6, valorile constantelor de timp de

mai sus sunt t1 = 5,3 s, t2 = 0,5 s şi t3 = 0,017 s.
• Creşterea puterii
• cazul în care perioada reactorului devine pozitivă, iar creşterea puterii este
de forma:

• unde TR reprezintă perioada.

• Dacă temperatura agentului de răcire rămîne constantă (nu apare dryout-
ul), după ce regimul tranzitoriu iniţial se stinge, comportarea asimptotică a
temperaturii elementului combustibil şi a tecii este proporţională cu .
• Putem presupune astfel că soluţiile sunt de forma:

• Pentru a afla constantele Ac şi At, introduce soluţiile în ecuaţiile

precedente şi rezolvând obţinem
• Aceste soluţii se comportă diferit în funcţie de valoarea perioadei reactorului
comparativ cu constantele de timp t1, t2 şi t3.
• Pentru regimuri tranzitorii în care perioada reactorului este mare, putem
presupune că TR >> t1, t2 şi t3. În acest caz, soluţiile obţinute anterior se
simplifică, devenind:
• Revenind la expresiile constantelor de timp, se observă că practic
temperatura combustibilului şi a tecii este descrisă de relaţii cvasi-
staţionare:

• O analiză mai detaliată, utilizând metoda diferenţelor finite, arată că

pentru astfel de regimuri tranzitorii lente distribuţia temperaturii
urmăreşte indeaproape distribuţia din regim staţionar.

• Ce se intimpla daca regimul tranzitoriu este rapid?

• de exemplu datorită inserţiei rapide a unei reactivităţi pozitive mari,
perioada reactorului are valoare mică astfel încât TR << t1, t2 şi t3
• În acest caz, soluţiile ecuaţiilor devin:
• Observând că

• pentru t >> TR vom avea:

• Deci, dacă perioada reactorului devine mică în comparaţie cu t2, adică cu

timpul necesar transferului de căldură de la combustibil la teacă,
combustibilul se încălzeşte adiabatic şi numai o mică fracţie, TR t 2 , din
căldura produsă e stocată în teacă.
• Practic în acest caz, căldura este în principal stocată în combustibil, ducând
la un profil aplatizat în cea mai mare parte a pastilei şi cu un gradient
abrupt la suprafaţa exterioară a pastilei.
• Pierderea bruscă a răcirii elementului combustibil
• Efectul redistribuirii căldurii în interiorul elementului combustibil poate fi
ilustrat printr-un model simplu. Să presupunem că la momentul t=0
reactorul este declanşat instantaneu. Neglijând căldura reziduală, qt   0
pentru t>0, vom presupune de asemenea că atingerea CHF are loc
instantaneu şi va cauza o pierdere totală a răcirii elementului combustibil,
adică h  0 sau t 3   pentru t>0.
• Ţinând cont de aceste aspecte, ecuaţiile devin:

• Pentru a rezolva acest sistem de ecuaţii, înmulţim ecuaţiile de mai sus cu

t1 şi respectiv t2 iar apoi să le adunăm. Vom obţine:
• Utilizând definiţiile lui t1 şi t2, ecuaţia precedenta este echivalentă cu a
spune că temperatura medie a elementului combustibil

este independentă de timp.

• după scăderea ecuaţiilor vom obţine:

• Această ecuaţie are soluţia:

cu
t 1t 2
t 
t1 t 2
• Pentru constantele de timp tipice pentru CANDU 6 vom obţine pentru t’
0,45 s şi o putere liniară de 57 kW/m (valoarea maximă de referinţă) vom
obţine

• => iniţial temperatura tecii şi a agentului de răcire sunt apropiate iar

temperatura medie a combustibilului este mult mai mare datorită rezistenţei
termice ridicate a pastilei de combustibil. Temperatura medie a elementului
combustibil este mult mai apropiată de cea a pastilei de combustibil decât
de temperatura tecii deoarece masa specifică pe unitatea de lungime a
combustibilului este mult mai mare decât cea a tecii.
• GENERAREA CĂLDURII ÎN REACŢIA DE OXIDARE A TECII

• Pentru temperaturi ridicate ale tecii, reacţia dintre zirconiu şi abur

reprezintă o sursă suplimentară de căldură:

• În plus reacţia este acompaniată de producerea H2 (sau D2 şi H2 în cazul

CANDU) care difuzează în metal şi îl fragilizează, iar în cazul acumularii în
anvelopă reprezentând un pericol pentru integritatea anvelopei datorită
posibilităţii de explozie.
• Reacţia are loc la suprafaţa tecii, a plăcilor de închidere a casetei de
combustibil şi la suprafaţa tubului de presiune, producând căldură,
hidrogen şi oxidarea zirconiului.
• În condiţii de accident acestă reacţie are loc înainte de topirea tecii cu rate
de reacţie ce cresc cu creşterea temperaturii.
Pentru zirconiu după 1200 oC (~1500 K) rata de reacţie cu aburul creste exponential,
astfel încât căldura produsă în reacţie devine semnificativă, adăugându-se celei
produse în combustibil.
• Masa de zirconiu pe unitatea de suprafaţă care interacţionează cu aburul,
w, este dată de o lege parabolică de forma:

unde kW este constanta ratei de reacţie.

• rata de reacţie la fiecare moment de timp va fi:

• Dacă reacţia nu este limitată de cantitatea de abur disponibilă, această

relaţie este independentă de presiunea aburului iar constanta de reacţie
creşte cu temperatura.
• Dacă w este exprimată în kg/m2 iar timpul în secunde, atunci pentru
domeniul de temperatură cuprins între 980 oC şi temperatura de topire a
zirconiului constanta de reacţie poate fi foarte bine aproximată de relaţia
(modelul Baker-Just):

cu temperatura exprimată în K.
• Dacă suprafaţa zirconiului reacţionează uniform cu aburul, adâncimea de
penetrare a oxidării, d în m, este legată de pierderea de masă, w
exprimată în kg/m2 prin relaţia:

unde r este densitatea zirconiului în kg/m3.

• Din prima ecuaţie obţinem:

şi

• Dependenţa lui kd cu temperatura poate fi dedusă direct din modelul

Baker-Just, obţinând:
• Pentru teci cilindrice, adâncimea de penetrare a oxidării este egală cu
diferenţa dintre raza exterioară a tecii înainte de oxidare, ro şi raza
exterioară a tecii dupa oxidare, r.
• Astfel, masa de zircaloy pe unitatea de lungime, m în kg/m, care a
reacţionat cu aburul va fi:

iar rata de reacţie

• Cantitatea de căldură generată în reacţie este de aproximativ 6.53 MJ/kg.

• => căldura degajată pe unitatea de lungime a tecii:

• unde pentru m în kg/m, qL este obţinut în MW/m.