CURS 5-

Ranforsarea structurilor rutiere utilizand programul Alizee

Structurile rutiere se comporta sub circulatie dupa urmatoarele 3 modele:

CAZ 1 CAZ2 CAZ3

10cm - asfalt 15cm- asfalt

5cm- asfalt
2000MPa 2000MPa 2000MPa

25cm- granular 20cm- granular 15cm- granular

4E 4E 4E

E E E

Ramforsarea structurilor rutiere vechi incadrate in cele 3 cazuri se poate face astfel :
Cazul l - se poate face ramforsarea cu materiale stabilizate cu lianti hidraulici sau
puzzolanici si cu doua straturi de imbracaminte asfaltica. Modulul imbracamintii asfaltice
vechi se ia 2000 MPa.
Modulul E al pamantului din patul drumului si al stratului granular considerat 4E sunt
determinate in asa fel incat sa obtinem aceeasi valoare a deflexiunii cu cea care figureaza in ghidul
de ramforsare.

Clasa C2 C3 C4 Cs c6
Deflexiunea 300
75 100 150 200
1/l00mm
Grosimea
anrobatelor 5 10 15 5 10 15 5 10 15 5 10 15 5 10 15
bituminoase
Modulul
pamantului 84 80 71 62 58 51 41 37 31 30 26 22 20 17 13

MPa

Pentru ramforsarea structurilor numai cu material bituminos se pot aplica doar cazurile 2 si
3 iar structura noua se verifica dupa doua criteria:
Deflexiunea verticala in pamantul de fundare;
Oboseala materialului din structura initiala.
Daca criteriul de dimensionare este deflexiunea verticala a pamantului se adauga la grosime
valoarea u*SH, pentru un rise inferior Jui 50% iar la grosimea straturilor asfaltice gasite se scade
1,5cm pentru reprofilaj.
20

I
 Daca criteriul de dimensionare este oboseala materialului se scade numai 1,5cm din
rezultatul brut obtinut pentru a tine seama de reprofilaj .
Metoda de dimensionare franceza bazata pe catalogul de structuri rutiere tip elaborate in
1977 si reactualizata in 1988
Catalogul de structuri rutiere tip reprezinta o metoda clasica prezentandu-se sub forma unor
planse de structuri in numar de 23 clasate in functie de doi parametri: T1si suportul structurii rutiere
PFj.
Proiectantul determina pentru fiecare drum acesti 2 parametri dupa care merge in cele 23
de planse cu structure rutiere si in functie de conditiile locale, de conditiile de calitate ale
materialului isi alege structura rutiera conform urmatoarei scheme:
Studii geotehnice
Resurse materiale geologice si de STUDII
STUDII STUDIU
si studii econimice gelivitate CLIMATICE
PREALABILE DETRAFIC

Determinarea Planse cu Determinarea clasei pamantului Sk

clasei de trafic structuri Alegerea unui eventual strat de forma
Determinarea clasei platformelor

Alegerea unei alte structure care ofera o

protectie superioara la inghet-dezghet

Comportarea ;::i
la inghet
dezghet
Cresterea grosimii straturilor necoezive

Sectiuni transversale

Determinarea costurilor si alegerea structurii rutiere

21
 Fisa tio 3

PF 1 PF2 PF3

-7 ·---···----- BA
7 BAD
7
f--
7
--- -· · · · · ·· ·
BA
BAD
-7
7
· · ·· · ·• · · · · ·
BA
BAD
Agregate
20 Agregate 18
22 Agregate stabilizate
To stabilizate
stabilizate cu cenusa
cu cenusa 18 volanta
cu cenusa 20 volanta
22 volanta

8 BA 8 BA 8 BA
22 Agregate 20 Agregate Agregate
T, 18
stabilizate stabilizate stabilizate
cu cenusa cu cenusa cu cenusa
20 volanta 18 volanta
22 volanta

6 BA 6 BA 6 BA
Agregate
18 Agregate 18
20 Agregate stabilizate
T2 stabilizate
stabilizate cu cenusa
cu cenusa 15
cu cenusa 18 volanta
20 volanta
volanta

6 BA 6 BA 6 BA
Agregate Agregate
Agregate 18
18 stabilizate 25 stabilizate
T3 stabilizate
cu cenusa cu cenusa
cu cenusa 15
18 volanta volanta
volanta

Traficul de calcul

Clasa de calf:ul Ti este determinate in functie de traficul mediu zilnic anual in vehicule grele
pe banda cea·mai solicitatii in anul darii in exploatare si in urmatoarele ipoteze:
Vehicule grele sunt vehicule cu o incarcatura utila de eel putin 50KN=5to
Rata de crestere anuala a traficului de 7%.
Clasele de trafic dupa normativul francez sunt definite astfel:

l 1 l l
50
Ts

150
T,

300
T,

750 2000
To l
22
 Aceste valori reprezinta traficul mediu zilnic pentru vehicule grele pe banda cea mai
incarcata in anul darii in exploatare.
Daca rata cresterii prevazuta prin studiul de trafic este diferita de 7% se determina clasa
de trafic Ti incepand cu un volum al traficului vehiculelor grele, initial fictive care cu o rata de
crestere de 7% , conduce dupa o perioada de 15-20 ani la acelasi numar cumulate de vehicule grele
ca traficul real previzibil.
In lipsa datelor privind repartitia traficului greu pe sensuri de circulatie se propune ca
traficul sa fie echilibrat pe cele doua sensuri 50%-50%.
Daca nu avem informatii necesare in ceea ce priveste traficul greu pe banda de circulatie cea
mai incarcata , acesta se considera 1/20 din traficul mediu zilnic cu conditia ca numarul de benzi
sa nu depaseasca 4.
Daca traficul estimat Ti este mai mare decat valoarea maxima pentru traficul To. respectiv
2000 de vehicule grele se va efectua un studiu de trafic special.
Stabilirea clasei platformei PFj se face in functie de:
Comportarea in timp a pamantului din patul drumului;
Natura si grosimea eventualului strat de forma, impus prin studiul geo.

23