ISSAC NEWTON

SI LEGEA ATRACTIEI UNIVERSALE

 INTRODUCERE
Isaac Newton  a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog,
matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society. Isaac
Newton este savantul aflat la originea teoriilor științifice care vor revoluționa
știința, în domeniul opticii, matematicii și în special al mecanicii. În 1687 a
publicat lucrarea Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, în care a
descris Legea atracției universale și, prin studierea legilor mișcării corpurilor,
a creat bazele mecanicii clasice. A contribuit, împreună cu Gottfried Wilhelm
von Leibniz, la fondarea și dezvoltarea calculului diferențial și a celui
integral. Newton a fost primul care a demonstrat că legile naturii guvernează
atât mișcarea globului terestru, cât și a altor corpuri cerești, intuind că
orbitele pot fi nu numai eliptice, dar și hiperbolice sau parabolice. Tot el a
arătat că lumina albă este o lumină compusă din radiații monocromatice de
diferite culori.
VIATA GENIULUI

• Newton s-a nascut la 5 ianuarie 1643 in catunul Woolsthorpe din comitatul Lincoln, ca fiu al unor fermieri. Casa
nasterii sale exista si astazi. In dormitor a fost pusa o placa comemorativa de marmura, pe care sunt gravate versurile
poetului Pope: "Natura si legile ei zaceau in bezna|Domnul a zis sa fie Newton si s-a facut lumina".
•             Ramnand orfan de tata, Isaac a fost crescut de mama sa. La varsta de 12 ani a fost trimis la Scoala generala din
Grantham, un mic orasel situat la vreo 8 km. de satul natal. Ca elev, la inceput nu a fost stralucit. Newton nu a fost un geniu
precoce ca Pascal, Joung sau Gauss, el facand parte din categoria acelora la care geniu izbucnesc brusc, ca un
vulcan. Primele semne ale manifestarii personalitatii sale s-au ivit cu ocazia unui incident avut cu un coleg, caruia in timpul
unei discutii i-a dat un pumn in stomac cauzandu-i nu numai durere fizica ci si un afront moral. Isaac a reactionat imediat
provocandu-l pe atacator, pe care il invinse. Apoi incurajat de mentor, ca dovada a victoriei sale, i-a frecat nasul de zidul
Bisericii de langa scoala, cum era pe atunci obiceiul intre elevi. Nefiind multumit de victoria fizica, Newton incerca sa-si
invinga adversarul si la invatatura, lucru reusit, devenind repede cel mai bun din clasa; pozitie ce si-a mentinut-o pana la
sfarsitul  studiilor din Grantham.
•  In 1656, abia dupa un an de scoala, Newton a trebuit sa se intoarca acasa, pentru a ajuta la treburile .
gospodariei, spre care nu avea nici o atractie. Cand a fost trimis la oras sa vanda bucate, a lasat aceasta
grija unui servitor, in timp ce el citea sub gard. Doi ani mai tarziu, pe timp de furtuna, in loc sa se
preocupe de gospodarie, el se straduia sa masoare viteza vantului, sarind alternativ in directia acestuia
si in sens invers. In aceste conditii familia a hotarat sa-l trimita la inapoi scoala in toamna aceluia si an.

• In primavara lui 1661 absolvise scoala din Grantham cu atata succes, incat directorul Henry Stokes
l-a laudat cu acest prilej in fata tuturor elevilor, prezetandu-l ca pe un exemplu stralucit de sarguinta la
invatatura. La 5 iunie al aceluiasi an a fost trimis la Trinty College din Cambidge, unde a inceput sa-si
viata in intregime stiintei.
•  Aici insa s-a dovedit a fi destul de slab la matematica. De aceea el s-a apucat sa-si imbogateasca
.
cunostiintele despre matematica, ceea ce totusi i-a fost destul de simplu. 
•  Primul succes al lui Isaac Newton a fost teorema binomului, urmata de calculul infinitezimal-in1665 .
•               Mult mai, tarziu in 1672 dupa ce studiase si forta gravitatiei, fenomenele optice etc., a fost numit profesor de
matematica la Cambridge Newton.
•               Astfel in 1672 a scris un nou tratat asupra flexiunilor, discutand aceasta problema cu Leibniz. In 1673 a facut
experiente de electrizare a sticlei si ii comunica matematicianului Nicolaus Mercrator parerile lui asupra Libratiei Lunii
(Libratia Luni: variatie periodica a anumitor miscari relative ale Lunii fata de Pamant). De ase-menea slefuia sticle,
prepara aliaje si discuta chiar si chestiuni de agricultura. in 1976 s-a consultat cu Oldenburg, secretarul Societatii regale
in privinta plantarii merilor pentru fabricarea cidrului, dar in acelasi timp se ocupa in continoare de problema gravitatii,
amannd insa mult timp publicarea conceptiilor sale asupra gravitatiei universale pana cand a primit un impuls dinafara
care sa-l decida a-si da vileag marea descoperire. Alti trei oameni de stiinta voiau sa descopere cat mai multe despre
gravitatie: Hooke, astronomul Edmund Halley si arhitectul Wren. La un moment dat Newton a ajuns la concluzia ca
orice corp din apropiera pamantului poate sa-i demonstreze rotatia in mod vizibil, Intradevar, daca pamantul ar fi imobil,
un corp lasat liber ar cadea vertical. Din cauza rotatiei insa corpul va fi deviat putin spre E, ceea ce ar putea verificat
experimental. Dupa un timp Newton se duela in descoperiri cu Hooke. Dupa cinci ani de alte studii nelegate de
gravitatie si doi de studii in acest domeniu (gravitatia), in 1684 deduse din legea a treia a lui Kepler ca forta de atractie a
soarelui asupra planetelor variaza in raport invers cu patratul distantei..
.

•   Newton a scris o adevarata nemuritoara opera Principiile matematice ale filozofiei naturale.

•                In 1690 Newton si-a reluat activitatea de profesor desi intre anii 1690-1693 sanatatea sa
lasa mult de dorit si atentia sa era atrasa de chestiuni religioase
•                O cotitura inportanta in viata lui Newton a constituit-o scrisoarea pe care i-a adresat-o la19
martie 1695 Charles Montagne, mai tarziu lord Halifax, pe atunci presedinte al Societatii regale si
ministru de Finante.
•                In ultimii ani ai vietii sale Newton s-a ocupat de editarea si reeditarea operelor sale. Astfel
in 1711 a publicat Metoda diferientala, in 1713 editia a treia a Principilor, iar in 1726 editia a treia.
•                Incepand din 1722 Newton a ineput sa sufere de litiaza renala, boala care treptat s-a
agravat. La 20 martie Isaac Newton a incetat din viata la varsta de 84 de ani.
LEGEA ATRACTIEI UNIVERSALE
• Legea atractiei universal a fost descoperita si formulata pentru prima data de catre Sir Issac
. Newton.Corpuri punctiforme sunt corpurile cu masa foarte mica si dimenisuni mici in raport
cu dinstanta dintre ele

• Unde k este constanta de proportionalitate si se numeste "constanta atractiei universale".

Aceasta a fost determinata experimental de catre Cavendish folosind balanta de torsiune. Din
punct de vedere fizic, constanta atractiei universale este numeric egala cu forta de atractie
care se exercita intre doua corpuri punctiformem, avand masele egale cu un kilogram cand
se afla la distanta de un metru unul de celalalt.
 ENUNT
• Fotra de atractie universala dintre doua corpuri punctiforme de masa m1 si m2 situate la distanta r unul
de celalalt este direct proportionala cu produsul maselor, invers proportionala cu patratul distantei
dintre corpuri si actioneaza de-a lungul liniei ce uneste cele doua corpuri. F=Go (forta de atractie dintre
un corp de masa m si Pamant (de masa M) cand corpul este situat in apropierea suprafetei Pamantului,
Rp=raza Pamantului=6400 m) Acceleratia gravitationala se modifica cu altitudinea. ( g=f(h) )
=FINAL=