A)Epitetul este figura ( tropul ) care arata insusiri neobisnuite ale

notiunilor( notiunile pot fi exprimate prin substantive sau verbe ). Ca parte de

vorbire, epitetul poate fi un adjectiv, un adverb, mai rar un substantiv cu prepozitie
( cu functia sintactica de atribut ).
EX. ,,Flori albastre tremur ude in vazduhul tamaiet.,,( epitet adjiectiv );
,, Al ei chip se zugraveste plin si alb: cu ochiul masuri.,,( epitete adverbe ).
,, S-auzi mandra glasuire a padurii de argint.,,( epitet substantiv cu prepozitie ).
Clasificarea epitetelor :
1) Epitete ornante: - daca exprima o insusire permanenta, constitutiva a unei
notiuni:
EX. ,,Pare ca si trunchi vecinici poarta suflete sub coaja.,,
2) Epitete individuale – daca arata o insusire caracteristica, individuala sau legata
deo imprejurare a notiunii. EX. ,,Cand coboara –n sopot dulce din tapsanul
pravalatic.,,
3) Epitete simple:- formate dintr-un singur cuvant. EX. ,,...suspina –n flori
molatic...,,
4) Epitete duble –formate din doua cuvinte care au acelasi element regent.EX.,,
Langa lacul care-n tremur somnoros si lin se bate.,,
5) Epitete multiple –formate din mai mult de doua cuvinte care au acelasi element
regent.EX.,,Venea furios , incrancenat si aproape dezlantuit...,,
6) Epitete personificatoare – care arata o insusire neobisnuita a notiunii, acea
insusire fiind specific umana si aplicata in context unei notiuni nonumane. EX. ,,
Izvoare... trec cu harnici unde ...,,
7) Epitete metaforice – insolite, cu putere expresiva deosebita , care inlocuiesc
sensul propriu al unui termen cu un sens figurat . EX. ,,Tei(...) Inspre seara apa-
ntunecata lin se scutura de vant...,,
8) Epitete cromatice –care reprezinta o culoare , o nuanta,etc.EX.,,De treci codri de
arama de departe vezi albind...,
B ) COMPARATIA –este figura de stil( tropul ) prin care se alatura , pe baza unor
trasaturi comune, doi termeni pentru a scoate in evidenta semnificatia celui dintai.
Din punctul de vedere al structurii comparati este alcatuita din:
T1=termenul care se compara + elementul de legatura( ca, la fel de, atat de, pare )
+ T2 =termenul cu care se compara). EX. ,,Iarba-(T1) pare(element de legatura) de
omat(T2).,
!!! Uneori trasatura comuna/ trasaturile comune pe baza careia/carora se realizeaza
comparatia apare in text. EX. ,,Bondarul(...) somnoros pe nas ca popii glasuieste –
ncet un cantec.,,
!!! Alteori , trasatura comuna/trasaturile comune pe baza careia/carora se realizeaza
comparatia nu apare in text si trebuie intuita de lector. EX.,,Pana vad pienjenisul
intre tufe ca un pod...,,
A) Metafora –este figura( tropul ) prin care sensul denotativ(propriu) al unui
termen este inlocuit cu un sens conotativ(figurat), pe baza unor insusiri comune.
EX. –sensul propriu la ,,vartej de apa,, este inlocuit de Eminescu cu sensul
figurat ,, cuibar rotind de ape,,, care devine metafora , pe baza asemanarii
vartejului cu un cuib ce se roteste,( interesanta este si investirea cu sens conotativ a
cuvantului ,,cuibar,,).
O alta modalitate de a defini metafora se realizeaza pornind de l a o comparatie
( subanteleasa). Astfel , comparatia din care lipseste elementul de legatura devine o
metaforaexplicita (apar in text atat cuvantul cu sens propriu , cat si cel cu sens
figurat care se inlocuieste). EX.,,Nunul mare , mandru soare si pe nuna , mandra
luna.,, ( soarele ca nun mare si luna ca nuna).
Comparatia din care lipseste atat primul termen(celcare se compara T1), cat si
elementul de legatura devine o metafora implicita ( apare doar cuvantul cu sens
figurat, iar cel cu sens propriu trebuie inruit de cititor).EX.,,Ele sar in bulgari fluizi
peste prundul din rastoace.,, (unde cuvantul ,,valuri,, si elementul de legatura ,,ca,,
au fost inlaturate;metafora ,,bulgari fluizi,, este implicita ,deoarece apare doar
termenul cu care se compara (T2).
B) Metonimia = figura (tropul) prin care se inlocuieste un cuvant cu altul cu care se
afla intr-un anumit tip de relatie : tempotale, spatiala, cauzala, etc. Prin metonimie
se inlocuieste :
cauza cu efectul: Toamna a gonit cantarile din cranguri.(pasarilecauza, cantarile –
efectul);
• efectul prin cauza:In toata camera se aude doar gura ei, (vocea =efectul, gura =
cauza);
• opera prin numele autorului: Am cumparat un Monet.
• Continutul prin obiectul care il contine: Oala curge in foc.
• Produsul din locul din care provine: Fumez o havana.
• Concretul prin abstract: Nu fusesem constient de prostia sa.
C) SINECDOCA –este figura (tropul) prin care se inlocuieste un cuvant prin altul
pe baza unei relatii de felul:
• intregul prin parte: Pierisera in cutremur mii de suflete.
• pluralul prin sigular:Puterea turcului slabise in sute de ani de lupte.
• genul prin specie:Am castigat painea cea de toate zilele.
• specia prin gen: Campul este inca plin de roze.
• obiectul prin materialul din care este facut: au ridicat fierul si
s-au luptat vitejeste.
• obiectul prin insusirea lui: Inflacaratul de pe cer icepea sa paleasca.
• persoana prin instrumentul pe care il foloseste: A intrat sabia otomana in tara.
D) OXIMORONUL: - este figura( tropul ) care consta in asocierea in aceeasi
sintagma a doi termeni care exprima notiuni contradictorii( se afla in relatie de
antonimie) ,incompatibile din punctul de vedere al logicii, dar care, prin asociere ,
creeaza o imagine artistitica deosebit de expresiva. EX.,, Asa-s de negri ochii tai,
lumina mea.,,/,,Pana-n in fund baui voluptatea mortii neinduratoare.,,
E) HIPERBOLA –este figura(tropul) de insistenta prin care expresia este exagerata
, fie prin marirea , fie prin micsorarea obiectului, peste limitele firesti. EX. ,,Iar la
poala lui cea verde mii de capete pletoase/Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-
ntunecoasa,.
F) SIMBOLUL – este figura care da numele curentului simbolist si prin care se
exprima o idee abstracta cu ajutorul unei notiuni concrete , pe baza unei analogii
care sa exprime corespondente intre imagine si emotia pe care o sugereaza. EX. In
poezia ,,Plumb,, de George Bacovia , cuvantul plumb care apare in titlu si de sase
ori in text, este un simbol care exprima corespondentele dintre culoarea ,
greutatea , sonoritatea cuvantului plumb si sentimentele poetului.Prin culoare
trimite la o existenta terna, gri,prin greutate se sugereaza o existenta apasatoare,
prin sonoritatea sumbra o imagine a spiritului captiv in trup si in contingent.
G) CORESPONDENELE -reprezinta raportul de concordanta intre lucruri
,afinitatile invizibile pentru ochiul neavizat, intre diferitele elemente ale
universului. Cel care a dat statut literar acestei tehnici a fost Charles Baudelaire cu
celebru sonet,, Corespondente,,, considerat a fi si primul manifest literar al
simbolismului.
H) SINESTEZIA – este o tehnica specifica curentului simbolist , reprezentand o
varietate, o forma a corespondenteleor, care transpune, in maniera impresionista
,perceptiile unui simt in fprmele de perceptie ale altui simt.In acest sens ,
poetulArthur Rimbaud ajunge in sonetul ,,Vocalele,, la celebra ,,auditie colorata,,,
gasind analogii subtile intre vocale si culori:,, A e negru, E alb, I rosu, U verde si O
de azur...,,
I) ALEGORIA - este o figura complexa , ale carei dimensiuni depasesc o singura
sintagma sau un singur vers si care consta intr-o sccesiune de figuri de stil care
impreuna configureaza o idee concreta care face trimitere la una abstracta. Prin
urmare , analiza unei alegorii presupune doua etape: a) identificarea figurilor de stil
care trimit la aceeasi notiune; b) identificarea realitatii concrete prin care se
defineste notiunea abstracta.EX .In balada populara ,, Miorita,, ciobanul
moldovean creioneaza ideea de moarte( notiunea abstracta) prin intermediul unei
nunti cosmice(notiunea concreta), cu ajutorul mai multor figuri de stil.EX. ,,Sa le
spui curat/Ca m-am insurat/ C-o mandra craiasa-metafora/A lumii mireasa-
metafora/Ca la nunta mea/ A cazut o stea;/Soarele si luna/ Mi-au tinut cununa –
prsonificre/Brazi si paltinasi/I-am avur nuntasi, – metafora/Preoti, muntii mari-
metafora/Paseri , lautari – metafora/Pasarele mii – hiperbola/Si stele faclii! –
metafora.
J) ALITERATIA –este figura cu efect eufonic (sonor) care consta in repetarea unei
consoane alaturate.EX.,, Prin varfuri vantul viu vuia.,, Aliteratiile realizateprin
repetarea consoanei V creeaza o imagine artistica auditiva a zgomotului sumbru al
vantului.
K) ASONANTA –este figura de stil cu efect sonor care consta in repetarea unei
vocale accentuate incuvinte apropiate.EX. ,,Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni
il incarca..,,
IMAGINI ARTISTICE
In literatura, imaginea artistica reprezinta un produs al imaginatiei creatoare , o
reflectare subiectiva a realitatii, o transfigurare a acesteia, determinata de viziunea
despre lume a autorului.
Imaginile artistice se raporteaza la elemente senzoriale si astfel se clasifica in:
1. Imagini vizuale( care se adreseaza ochiului) EX. ,,Sunt solitarul pustiilor
piete/Cu tristele becuri cu pala lumina...,,
2. Imagini auditive(care se adreseaza auzului) EX.,,O palida fata cu gesturi
grabite/Asteapta pe noul amor/Pe cand discordant si infiorator/Scartaie toamna din
crengi ostenite.,,
3. Imagini olfactive (care se adreseaza mirosului) EX. ,,Carbonizat, amorul
fumega/Parfum de pene arse , si ploua...,,
4. Imagini tactile ( care fac trimitere la pipait) EX. ,,Si-s umezi paretii/ Si-un frig
ma cuprinde...,,
5. Imagini motorii sau dinamice/ statice –( care sugereaza miscare sau starea) EX.,,
Havuzul din dosul palatului mort/ Mai arunca , mai ploua, mai plange...,,
Cam atat in acest an scolar!!! Cand vom incepe in toamna mai avem ceva , putin
din liric, anume: elemente de versificatie ( metrica si prozodia),arta poetica,relatii
de opozitie si de simetrie , elemente de recurenta,si caracteristicile limbajului
poetic. Cu ele vom incepe, apoi vom face consolidarea notiunilor predate in timpul
pandemiei si apoi vom intra in materia de clasa a XI a.( daca scapam si al doilea
val