b

..

Revista lunar3 do schimb de experienta qi indrumare metodologicl apicola editat3 de Asociatia Cresc3torilor de Albine din Republics Socialist3 RomBnia

CUPRINS
I. RECEANU : Fermitate $i exigentit in apitrarea avutului ob~tesca1 Asociatiei CrescAtorilor de Albine 1 M. ATANASIU : Cerinte ale practicii apicole 1 I. ROMANU : Despre ,inteligentau albinelor I I. CAPISIZU-DELABIRCA : Evidenta in stupin3 $t. POPESCU : Corelatia dintre volumul stu, pului $i baza meliferit I. CIRNU : c a i $i posibilititti eficiente pentru sporirea productiei de miere de padure ' Mihaela SERBAN : Al XXXI-lea Congres in' ternational a1 APIMONDIA (I) N. V. ILIE$IU : Contributia produselor ,Apilarnil" $i ,Apilotal N.V. I." la potentarea factorilor naturali d e ap2nare a organismului, cu referire special2 la sistemul imunitar M. POPESCU, Dana-Alexandra POPESCU. Elena PALO$ : Micelii moleculare de produse apiterapeutice biologic active aplicate in unele afectiuni mulare P. NEAC$U : Cum am sc5pat de operatie la stomac datorit3 propolisului . . Al. PATAKI : S 3 respectam recomandarile literaturii apicole E. TARTA : Practicarea apiculturii in mod eficient $i rentabil presupune temeinice cunovtinte d e specialitate CALENDARUL APICULTORULUI WCUMENTAR APICOL SEMNAL P. BUCATA : Crevterea mittcilor simplificat3 de Vince Cook E. TARTA : Un prcstigios volum de apicultur5 ~tiintifica

,
t
,
I
I

C o p e r t a I : Din codru, din cimp, din grcldina casei, formele $i culorile florilor au fost transpuse pe frumoasele cusdturi folclorice care sd bucure, scl incdlzeascd st s& inveseleascii sufletul ~i cugetul omului, a t u n d cind lumea vegetal& fsi urmeazii somnul iernii : (f o t o : Pave1 TANJALA)

0 inalt5 fndatorire patriotic5 $iltotodat5 o esential5 obligatie cettiteneasci a fiec5rui apicultor:

FERMITATE S1 EXIGENTA %NAPARAREA AVUsranul oBsnsc AL ASOCIATIEII CRESCATORILOR DE ALBBME

Ing. Ion RECEANU Vicepre7edinte a1 Asociatiei CrescAtorilor de Albine

,.Comitetul executiv, comitetele filialelor judetene ~i cercurilor apicole, rgspund pentru buna pastrare ~i utilizare a bunurilor date in folosinti5"
Statutul A.C.A., art. 42, alin. 2 Dezvoltarea la care a ajuns proprietatea obrjteascii a Asociatiei Cresc5torilor de Albine este, de fapt, rezultatul profundelor transform-iri revolutionare pe tririln politic, economic $i social, ce au 'avut loc in patria noastrri, fapt ce impune ca in actuala etapii rle f3urire a societstii socialiste multilateral dezvoltate, sarcinile privind apiirarea $i dezvoltarea avutului o b ~ t e s c a1 Asociatiei sii dobindeascii o insemn3tate deosebits. Desigur cii intregul popor este vital interesat in ocrotirea $i intiirirea proprietiitii socialiste, baza orinduirii noastre socialiste, cleoarece ea constituie chezii~iapropgrjirii economice $i sociale a tbrii. Asa cum arzta secretarul general a1 particlului, tovarrirjul NICOLAE CEAUSESCU, proprietatea social i s t i asigur3 realizarea concordantei intre interesele generale ale societritii $i interesele individuale ale cetiitenilor, iar dezvoltarea proprietiitii socialiste reprezinC5 izvorul bunastririi ~i fericirii intregului popor. In cele ce urmeazii, ne-am propus sri relatam despre cadrul juridic a l protejsrii avutului o b ~ t e s c ,considerind cii ~ iin , felu! acesta venim in ajutorul aparatului retribuit a1 Asociatiei, a1 aparatului voluntar cit ~ i a tuturor !nembrilor organizatiei noastre pentru a sc elimina in totalitate unele aspecte negative ce au aparut. sau m a i pot aprirea la filialele Asociatiei Crescritorilor de Albine, unii angajati confundind ljroprietatea ohsteascii cu cea personalri, a$a cum s-a intimplat la filiala judefeana Bihor. Corespunzator amplei problematici pe care o repreziniii apararea avutului ob~tesc,legislatia tgrii noastre contine numeroase $i complexe reglementsri de natur5 juridicz. f n acest sens. Constitutia tarii, in art. 39. consacra indatorirea fiecgrui cetgtean de a apZra proprietatea socialist^, iar in art. 13, prevede aprirarea proprietstii socialiste ca unul din obiectivele principale ale activitritii de stat. Datoria inscrisri in Constitutie - ca un principiu ciiliiuzitor pentru toti ce'

tritenii rji pentru toate organele statului trebuie inteleasz atit ca o grijii atenta fafa cle avutul obrjtesc, pentru inliiturarea posibilitAtii ca acesta sii fie prejudiciat cu intentie sau din peglijenfB, cit $i ca o exprimare de acte pozitive menite sii asigure intririrea sa. 'A int3ri proprirtatea socialistri, inseamnri a contribui activ, con~tient,la- ere$terea ei cantitativri, la imbun4t5tir'ea calitritii produselor, la folosirea rational3 a mijloacelor ?le productie, la buna administrare a bunurilor, la stricta respectare $i aplicare a legilor care dezvoltg principiul constitutional enuntat. Aceste legi de mare important5 sint relativ numeroase $i variate, i n functie de clomeniul de relatii supus reglementzrii. Ele privesc formarea proprietiitii socialiste, activitatile care asigura dezvoltarea ei, administrarea $i paza avutului ob~tesc, controlul respectririi normelor legale, apararea avwtului o b ~ t e s c prin mijloace administrative de drept civil, precum $i prin mijloace de drept penal f a t s cle cei care prcjudiciazii prin fapte grave avutia poporului. latri citeva din reglementjrile care pre' zintri un interes deosebit pentru asigurarea integrit9tii $i bunei gospodiiriri a a-~utului ob~tesc. Fiecare din legile la care m-am referit a r e un rol bine determinat in asigurarea inte- . gritritii $i bunei gospodririri a avutului ob7tesc. Dintre acestea, m-as referi in mod special, pentru largul interes pe care-1 prezintii in toate sectoarele economiei, la Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii $i rHspunderea in legZtur5 cu gestionarea bunurilor ; organizatiilor socialiste $i la Legea nr. 9/1974 privind controlul financiar preventiv. In leg3turii .cu legea privind ~ c t i v i t a t e a gestionarii, aceasta stabilevte cadrul juridic in care se organizeazii huna administrare a patrimoniului organizatiilor socialiste prin instituirea conditiilor de inca,

8 , -

drare in functia de gestionar a unor p e r soane corespunz5toare sub aspectul pred5tirii $i corktitudinii lor, prin intgrirrea sistemului de garantii pentru recuperarea eventualelar pagube aduse avutului obvtesc, precum $i pentru sporirea r5spunderii atit a c o n d u ~ t o r i l o r organizatiilor socialiste, cit $i a personalului 'muncitor care exercit5 atributii in leg8tur5 cu gestionarea $i gdspodgrirea avutului ob~tesc.Prin prevederile sale, legea asigura un regim de disciplina $i ordine in gospod5rirea avutului ob~tesc, de prevenire a pagubelor in dauna proprietstii socialiste $i de recuperare operativs a acestora. Prevederile legii stabilesc P n mod precis' conditiile de virst8, studii $i stagiu necesare pentru incadrarea Pn functia de gestionar, diferentiat in raport de complexitatea gestiunilor, de natura $i valbareq bunurilor, precum $i de cuno~tintelece le .implicS gestionarea lor. Deosebit de aceste conditii, legea prevede interdictia incadrarii in functia gestionar a celor care au suferit c o n d a e n5ri pentru anumite infractiuni: Prin stabilirea concrets a conditiilor mentionate $i a controlului respectiirii lor, s-a creat posibilitatea recrutsrii de gestionari corespunzgtori sub toate aspectele, ceea ce este d e natur5 s5 contribuie la preveriirga p9gubirii avutului obvtesc. I n dezvoltarea ascendenta a economiei nationale, in combaterea hotfirit5 a risipei $i obtinerea unui randament $i a unei eficienfe economice maxime privind utilizarea mijloacelor materiale ~i b g n e ~ t iale societ5fii. introducerea unui regim sever de economii, un rol deosebit revifie controlului financiar preventiv, reglementat prin Legea nr. 9/ 1974. Potrivit prevederilor acestei legi, controlul financiar preventiv vegheaza asupra respectgrii riguroase a legalitatii in gospodsrirea patrimoniului socialist, asigurg cheltuirea cu grij5 $i rispundere a fondurilor, combate in mod hotgrit risipa, contribuind activ la cre~tereaeficientei in toate sectoarele de activitate. Controlul financiar pre\-entiv este . astfel organizat, incit poate preintimpina neajunsurile din activitatea m i t5tilor socialiste, inainte de a se produce efectele negative ale acestora, poate identifica cauzele care le genereaz5 $i stabili cgile pentru evitarea lor. Legqa precizeaz5 obligatiile organelor centrale $i locale, a unitstilor, a conducerilor acestora, de a asigura gospod5rirea judicioasa a p5rtii din avutia national5 ce le este incredintat5 $i de a realiza integral $i la timp sarcinile de plan. Ea reglementeaza in mod unitar organizarea $i exercitarea controlului financiar preventiv pe toate treptele economiei nationale. prevfizindu-se cre~terearolului $i rgspunderii

conduc5torului cu . atributii financiar-contabile in folosirea cu maximum de eficients a mijloacelor materiale $i b&ne$ti, acesta fiind obligat de a efectua controlul preventiv, Btit cu privire la legalitate, cit $I asupra necseitatii, oportunitgtii $i economicitStii operatiilor. Totodat5, legea a c o r a 0 atenfie deosebita efectufirii controlului financiar preventiv asupra cheltuielilor in& din' faza de angajare a lor, in vederea preintimpin8rii neajunsurilor fn activitatea unitiitilor socialiste, inainte de a se 'produce efeetele negative ale acestora. De asemenea, legea stabilevte sfera operatiilor supuse controlului financiar preventiv $i pune accentul pe controlul operatiilor ce a r putea conduce la irosirea unor valori materiale $i bane~ti. A$adar;cele dou5 legi la care m-am referit, au un pronuntat caracter de prevenire a producerii unor pagube avutului obvtesc. Cu toate acestea, este $tiut faptul c5 asemenea pagube se mai produc in unitatile socialiste, a$a cum s-a intimplat $i la unele filiale ale Asociatiei,~este adevgrat putine (Maramure~,Ialomita, Cglgra~i, Bacsu, Bihor). Au fost cazuri cind s-au adus unele pagube avutului ob~tesc prin fapte de inc5lcare a prevederilor legale cuprinse in cele dou5 legi la care ne-am referit, precum $i a altor legi, inclusiv a legilor penale. Prin' contrast cu cerintele cuprinse in documentele de partid $i P n legi, in procesul, atit de complex a1 dezvolt5rii ascendente a economiei noaktre, au fost $i unele cazuri de incglcare sau neaplicare a dispozitiilor legale, de nerespectare a disciplinei de plan $i contractuale, a ordinii $i disciplinei in procesul de productie. Unele persoane cu functii de rsspundet-e sau participanti la procesul de productie, nu $-au indeplinit toate obligatlile legale ce le reveneau t a r neglijenta $i nepgsarea in exercitarea indatoririlor de serviciu, au adus prejudicii insemnate proprietstii socialiste, avutiei ob$te$ti a Asociatiei. Tn alte cazuri au fost uneori incglcate prevederile unor acte normative, cum a r fi cele privind functionarea noului mecanism economic, cre~terea eficientei fondurilor de productie, instalarea unui regim sever de economii $i a unei discipline financiare ferme. Urmare a unor controale s-au constatat, de asemenea, neajunsuri fn activitatea unor filiale judefene ale Asociatiei cu privire la gestionarea bunurilor, angajarea unor gestionari necorespunziitori, asigurarea conditiilor de transport, depozitare $i paz5, precum $i cu privire la evidenta $i controlul financiar $i gestionar $i, ceea ce este mai

grav, asemenea lncalcari de lege au avut uneori consecinte nedorite (Bihor, Maramure$, BacBu, Ialomita etc.). Vastul potential de progres tehnic $i economic pe ca're il reprezinta Asociatia Cresciitorilor de Albine, impreuna cu avutia obvteasc5, se pot valorifica deplin numai dacfi se actioneazs perseverent pentru dezvoltarea $i apsrarea lor, atlt d e catre lntregul aparat retribuit, cit $i de activul jvoluntar. fn evitarea unor neajunsuri din activitatea filialelor judetene, un sprijin important pot $i trebuie s5-1 dea comisiile de cenzori. Reamintesc prevederile art. 33 din Statutul A.C.A. care precizeaz8 : ,,Comisia de cenzori verificg cel pufin o datP pe an $i ori de cite ori va fi nevoie, activitatea economicof i ~ a n c i a r g$i gestionar5 a filialei judetene, informind comitetul filialei f5cEnd recomandgri asupra m5surilor ce trebuie luate". A$a cum arata secretarul general a1 partidului, tovarii$ul NICOLAE CEAUSESCU, lupta impotriva faptelor care prejudiciazj avutul obvtesc, iritarirea legalitgtii, ordinii $i disciplinei sin$ probleme ale intregii societfiti. Ele implic3 perfectionarea permanents a activitstii organelor de stat, dar privesc $i angajeazfi intreaga colectivitate, cu participarea largfi a maselor ce constituie un factor hbtaribr a1 succesului. ,,In societatea noastrg socialistS bungstarea personall este strins legat? d e creyter i a avutiei generale, de bungstarea general5 Nimeni, sub nici o a Entregii natiuni forrng, nu poate sS-$i asigure venituri f5r5 muncl sau pe seama muricii altora ! Aceasta n care se presupune c5 numai in mgsura E dezvoltg avutia general& se asigurg $i ere$terea veniturilor $i bungstarea fiec5ruia E n parte" preciza tovar5$ul NICOLAE CEAUSESCU la Consfatuirea cu activul de partid $i cadrele de bazg din agricultura desf.?i$urats la inceputul lunii septembrie a acestui an. Comitetul Executiv a1 ' ~ s o c i a t i e imiliteaza si va milita consecvent $i neabatut pentru prevenirea $i combaterea ferma $i* intransigent5 a oricaror tendinte de sustragere, diminuare sau degradare a patrimoniului organizatiei noastre. A$a ca $i pin5 acum se va actiona hotarit prin masuri specifice pentru a apdstra $i dezvolta avutul ob~tesc, manifestindu-se intoleranta fat5 de orice incercsri de nerespectare a legilor care aparri avutul obvtesc, vzzind in respectarea strict2 a acestor legi o esenfiala obligatie cet5teneascii $i o inaltg fndatorire patriotic5 a fiecsrui apicultor.

CERlNTE ALE P RACTlCll APICOLE

[ng. Mircea ATANASIU

....

....

Prin ,,practic5 apicol5" se intelege totalitatea lucr5rilor legate de cresterea albinelor. Rezultatele activit5tii privind practicarea apiculturii depind in mare mgsur5 de concepf;ia pe care o are stuparul asupra acestor lucrgri, atit luate fiecare in parte, cit ~i in ansamblul lor. Prin ,,conceptieU se intelege un sistem de idei, dobindit prin gindire, informare, studiu, experientg, etc, asupra unei lucr5ri. a unui fenomen, a unei activit5ti etc. De obicei, o activitate, oricare ar fi ea, este rodnic5 atunci cind executantul ,,:tie ce vrea", adicft are o conceptie personal5 asupra lucr5rii pe care o va execbta ~i a modului de executie. Cu aceste ginduri, s5 arOnc5m o privire asupra activitgtii apicole in general, incercind a d e s l u ~ i linia ce trebuie urmat5 in vederea practicgrii unui stupgrit modern. S5 pornim de la o realitate. Toat5 lumea stie c5 ,,albinele fac mierea" adunind din naturg cele trebuincioase. Rezult5 c5 acolo unde sint multe albine, se va aduna ~i mult8 miere. Si astfel am ajuns la principalul +el a1 stuparilor : familii puternice, care sint capabile s5 adune mult5 miere. Acesta este un lucru pe care il ?tie fiecare stupar. Dar, de la ,,a $ti ce trebuie, la a fi cum trebuie" este o cale nu totdeauna prea netedg. Pentru clarificare, 55 numim punctele cheie ale activitgtii apicole : 1. MEtci de calitate ; 2. Stupi incEpEtori ; 3. Albine sEnEtoase ; 4. Cules asigurat ; 5. Stupari bine orientati. Reamintim c5 scopul acestui articol este evidentierea p5rtii de conceptie, luarea in discutie a punctelor enuntate mai sus, far5 a intra in amsnunte.

I' '
I

i n ajutorul apicultorului incepEtor

f

DESPRE ,,INTELIGENTA6' ALBINELOR

Ing. Ion

In toate timpurile ~i la toate ' popoarele, albina a fost considerat5 ca exemplu de hgrnicie, de iscusintii si inteligent5 . Naturalistul francez Felix D u j a r d i n (1801-1860), care s-a ocupat mai mult cu studiul vietii albinelor, le-a considerat ca pe cele mai dotate vietciti in ceea ce p r i v e ~ t einteligenfa, din acest punct de vedere situindu-le imediat dup5 om cu toate c5 creierul lor reprezint5 doar a 174-a parte din greutatea corpului. Datorit5 ,,inteligenteiU - dup5 unii - sau instinctului extrem de precis - dup5 alfii - albinele - mai ales cerceta~ele - sint dotate cu u n simt foarte dezvoltat a1 orientgrii. Este uimitoare precizia cu care aceste insecte pot depista toate sursele melifere, caracteristicile ~i topografia acestor rezervoare d e hran5. Ele cunosc cu precizie ce fel d e plante melifere se afl5 in imprejurimile stupului, mai mult, cunosc cu exactitate chiar ~i distanta la care acestea se afl5. Albinele ~ t i u perfect timpul sb locul cind infloresc anumite plante ~i pot aprecia cantitatea de nectar ~i polen a florilor respective. Pin5 astgzi, omul nu a reusit s5 cunoasc5 toate secretele albinei, astfel c5 nu a fost descifrat5 incci tehnica ,,alchimia6' transformarii mierii in cear5, proces foarte complex, care are loc in corpul albinei. Oamenii de stiint5 sint extaziati de majestria si inteligenta de care au dat dovadii albinele in construirea fagurilor, opera arhitectonicii ingenioas5 si neschimbat5 de mii de ani: incii din secolul a1 XVIII-lea, o serie de cercet5tori au studiat problemele de constructie si functionalitate a celulelor fagurilor de miere, riiminind uimiti de mciiestria, precizia si ingeniozitatea de

care au dat dovad5 albinele in construirea celulelor hexagonale. Nu se cunosc in matematic5 ldecit trei feluri de figuri care pot f i folosite la impgrtirea unei suprafete in spatii mici, regulate ~i identice intre ele. Acestea sint triunghiul echilateral, p5tratul ~i hexagonu1 regulat, ultimul fiind superior celorlalate dou5 in ceea ce p r i v e ~ t ealc5tuirea celulelor, comoditatea de folosire si rezistenfa. Este uimitor cum ' aceste minuscule fiinfe au $iut s5-$ aleagg ca model de construcfie tocmai celula hexagonal& care, pe ling5 faptul cci atinge perfectiunea. permite folosirea cu maximum de eficient5 a suprafetei respective, evitind golurile dintre spatiile mentionate. Oamenii de ~tiii~Cii care s-au ocupat de viata albinelor sint unanimi in a recunoaste c5 nici o vietuitoare de pe P5mint n-a putut realiza in sfera sa d e activitate ceea ce a realizat minuscula albinii in domeniul s5u. Realizarea este cu atit mai valoroasri cu cit nu rnai suferG nici un fel de imbun5tiitire. Multi admiratori ai albinei sint de pirere c5, dac: o inteligenT.5 str8inci. extraterestr5, ar ciiuta pc Terra cel mai desiivir~itobiect a1 lcgizii vietii, acesta n-ar fi altul decit fagurele d e miere. Si mierea insrisi, fabricat5 cu ajutorul ;Inor gland.. si secretii specifice n u ~ n a i :\ibinei, cocstit.~it.:un mira.:.:l pentru 1-,cezia. savoare? s i st:lrca psiholngic5 deosebits pe care o creeazil omului. Nici un om de stiint5 nu si-a pus vreodatg intrebarea dac5 rudele de singe s-ar putca recunoaste intre ele far5 ajutorul deductiei logice sau a1 actelor oficiale de stare civil5. Dar albinele posedii acest uirnitor simt a1 identificririi ,,rudeloru, probabil cu ajutorul mirosului. Albinele crescute in acela$ roi,

in celulele vecine ale aceluia~ifdgure, , Sa' ovem mereu clara' pi exacta' atac5 si 1nteap5, mai ales albinele care le sint ,suroriu numai pe jum5tate. N-ar fi exclus ca aceastg calitate a albinelor s5 aib5 o explicatie genetics. Paradoxal este ~i faptul ca, desi alIon CAPISIZU-DELAB~RCA binele au fost apreciate d e om inc5 Evidenta familiilor de albine este o din epoca tertiar5, viata lor a fost m5sur5 ce nu trebuie neglijat5 de nici studiata si cunoscut5 mai bine abia de ,unul dintre stupari. Este absolut neceu n secol. Cele 16 specii de albine ,domestice'.' (Apis ,mellifica) cite se cunosc sar sB cunoasteril cum se comport5 fieazi, n u difer5 prea mult una d e alta. care familie, cit produce, ce rezerve $i-a strills pentru iarn5. Ad5ugfnd si Cu toate acestea, viata albinelor predate privind dezvoltarea puietului prid zint5 multe pete albe, multe necunosmiivara, blindetea, date referitoare la cute, pe care stiinta n-a r e q i t . jnc.5 s i matc5, predispozitia la roire, culesul le dezlege. Dac5 la acestea se rnai ade polen, clgditul fagurilor etc.; vom 'daug5 faptul c.5 in afar5 de speciile avea utl tablou complet 31 familiilor ,,domesticea mai exist5 ce! p u t j i ~alte noas'tre, ce ne permite la sfirsitul anu4 500 de specii de albine salbatice, rude lui apicol s5 facem o departajare stricapropiate cu ,,Apis mellifica", a cjror t5 absc?:ut neccsar5 pentru activitatea viatg este si mai putin cunoscut5, este .dc viitor. . usor de apreciat ce lume mirific5 si i n stupina mea tin evidenta intr-un faxinant5 cuprinde ordinul apoidelor. caiet tip student cu 200 file, it1 care am dischis partid5 separat5 I n 10 file pentru fiecare familie, partic!; ce oglinCERIN'J'E ALE PRACTICII APICOLE deste ddnamica complet5 si individuals (continuare din pug. 5) g a fiec5rei familii departajat5 pe ani apicoli. riatii mari de la un stup la altul, inFentru ,a avea o situatie cit mai aseamn5 c;i nu a f5cut tot ce era popropiat3 de realitate a fiec5rei familii, sibil pentru stupina sa. 0 aritmetici personal, m5 folosesc de relatia ce a simp15 defineste situptia in cifre fost indicat5 de revista noastr5 in nr. exacte : Tnmultind cantitatea de miere 1/1984 pag. 22, relatie cu ajutorul c5obtinut5 de la cea mai bun5 familie cu reia apreciez, cu ocazia controlului d e numjrul stupilor de pe vatr.5, se vede primdvar5, puterea si stadiul de dezcit5 miqre s-ar fi realizat d a d toate voltare a1 familiilor mele de albine. familiile ar fi fost d e putere egalg. Relatia cuprinde 5 parametri in ceea Practic, chiar dac5 acest lucru n u este ce p r i v e ~ t eputerea familiilor, pe ling2 absolut in totalitate posibil, totusi care se adaug5 num5rul ramelor cu ofer5 o sans5 sigur5 ca rezultatele muncii s5 fie simtitor imbun5t5tite de puiet si rezervele de hran5 la aceadata astfel : la an la an. PI : Familii foarte slabe = 3 intervale f n incheiere, trebuie spus inc5 o data cu albin5 c5 acest cadru general de oricntare in P2 : Familii slabe = 4 intervale cu alale apiculturii este menit s5 pun5 stubin5 parul i n posibilitatea de a-si forma ~i P3 : Familii mijlocii = 5-6 intervale dezvolta propria sa conceptie in ceea cu albin5 1 ce privcste activitatea apicol3. RezulP4 : Familii puternice = 7-8 intervale tatele, atit ca productie cit ~i ca gimcu albin5 nastic5 a mintii cu sigurant5 c5 vor P5 : Familii foarte puternice = 8-10 fi psionante si vor conduce la prointervale cu albin5 gres continuu sub toate aspectele. Deci, familia de albine este, reprezen-

,mi'

tat5 de num5rul individual pe care il poart8, plus elementele d e mai sus, astfel : Fam. 10 = Pg - 5 r p - 7 kg - M2 Pentru o complet5, documentare si strict5 evident& la relatia de mai sus am ad5ugat ~i anul de activitate a1 mdtcii simbolizat prin litera MI, M2 etc. Folosind aceast5 relatie, pot lua m5surile ce se impun l a o anumitii data din sezonul activ ca de exemplu : completarea hranei, ajutorarea cu rarne cu puiet a familiilor qimase in urm5 cu dezvoltarea, sau slgbirea celor ce tind spre plafonul maxim de dezvoltare (egalizare), inlocuirea m5tcilor dup5 cel tirziu 2 ani de activitate etc. Tot in partida fiec5rei familii din caietul de evident5, imi mai notez si allc informatii asupra familiei ca : blindete sau irascibilitate; rame cu puiet cedate pentru ajutorare sau formare de familii noi, sau rame cu puiet primite ca ajutor etc. T n ceea ce priveste matca, pe ling5 anul de activitate ce reiese din relatia rnai sus amintit3, notez in partida fiec5rei familii, originea si provenienta ei (din botc5 de schimbare, de roire, crescut5 in stupin5 sau achizitionat5 prin magazinul A.C.A.), precum si calitatea ei in depunerea puietului.

La incheierea adului apicol in partida fiec5rei familii fac o mic5 situatie co~nparativtiintre anul ce s-a incheiat $i premergatorii 2-3 ani referitoare la productia realizat5, cu observatii asupra gre~elilorpentru a fi lichidate in anul urm5tor. Pe timpul culesurilor de productie urm3resc ziln,ic mersul culesului cu ajutorul ci'ntarului de control, iar inregistrkt-ile lui le evidentiez in partida familiei de pe cintar (familie de putere inijlocie) pentru a avea o situatie clt mai obiectivii a culesului (foto 1). Dac5 pe ling5 familia de bazB formez $i,o famiLie cu matc5 ajutstoare, ea va f~ prins5 in evident5 purtind num3rul farniliei de baz5 qi in plus o liters mica (de exemplu 9 i) pin5 in luna octombrie cind voi hot8ri dac5 o voi unifica cu familia de baz5 sau r5mine ca familie de sine st5t8toare, si in acest ultim caz va fi prim8 in evident5 primind num8rul ce urmeazs in ordine cronolgic5 in stupin5, totodata deschizindu-i partid5. separat5 in caiet. . Asa cum se observ5 si din foto 1, fiecare stup cu familie de 'albine poartii pe latura din fat5 a capacului un num5r de ordine insotit d e o liter5 mare pe t5blite sepahte. Num5rul individualizeazs familia si o va insoti chiar dac5 va fi transvazat5 in alt stup, pe cit5 vreme litera mare individualizeaz5 stupul cu toate elementele si accesoriile lui ca : diafragme, colector polen, elemente de podi~oretc. pe care am scris cu vopsea litera stupului de care apartine. i n concluzie : tinerea unei evidente individuale stricte ~i clare ajut3 pe apicultor s5 cunoasc5 exact personalitatea fiec5rei familii, puterea si stadiul ei de dezvoltare la o anumitii dat5. ,
N. R. Preciziim cititorilor cii redactia noastrii

'

1I
t

I
I

I
i
'

a editat uiz Cnrnet de stupinii complet (conzinind formularisticii de evident5 a Jnmiliilor, n producFiilor si consumurilor, elemente de tehnologie apicolii si calentlarul pe 1un.i a lucrarilor i n stupinii). Cnrnetul de stupinii ,foarte util fieqirui apicultor se gii1-oto I . ;'i~.~oi.ul ui.111~1;.i1?1.l r\voiut:a r i i ! ~ ~ , . a l u i seste de vinznre la tonte magazinele si cu hjutorul cintarului tle control. csrcurile apicole cu gestiune ale A.C.r-1.

RelatZri de la apicultori

MELIFERA CORELATIA DINTRE VOLUMUL STUPULUI $1 B A ~ A

Ing. Stefan POPESCU

Cu mulfi ani in urm5 a m indragit mai m u l t vista albinelor decit dulceata mierii. Convins c5 pentru a putea practica rational aceast5 complex8 indeletnicire este nec w a r s5 posed rnai intii cunorjtintele teoretice respective $i apoi s5 continui cu practica apicol5, a m inceput s5 studiez literat u r a de specialitate apico1.5 $i E n acela$i timp 5%' asist la lucrririle facute i n stupinele apicultorilor cu rnai mult5 experient5. lnc5 de l a inceput a m observat si a m rrimas surprins de faptul c5 in general m5surile $i pro; cedeele recomandate de specialitatea apicol5 n u erau respectate $i executate la timp $7 bine. Multe $i variate3,au fost observatiile me!e, d a r in mod cu totuJ aparte a m fost nedu. inerit cind a m constatat c5 in zone cu a c e e a ~ ibazli melifer5 stuparii n u intretineau familiile de albine in a c e l a ~ i tip de stup ci foloseau dou5, trei sau chiar rnai multe ti,puri, in afar5 de dele ti'pizate in tara noastr8.; i n ultimii ani au ap5rut $i stupi cu 7-9 rame STAS in cuib $i acelarji numir d r rame cu dimensiuni reduse in magazin. F~I-5 ginduri polemicc! sau' de a pleda pentru folosirea unui ,anurnit tip de stup, cu ing5duinta stuparilor colegi as dori s5-mi e s p r i m plirerea c5 aceast5 deocamdatri hazardatii ~i putin fondat5 tendint5 de a introduce noi sisteme de stupi trebuie s5 ducli cit rnai repede posibil la cunoagterea s i ~ p u n e r e ain practicri a corelatiei ce exist& intre volumul stupului, baza melifer6 si producLia d e miere marid, factor de baz5 necesar pentru stabilirea tIpului de stup cel mai corespunzStar, dintr-o anumitB zon5, valabil util pentru stuparii ,care practicri stuQdritul stationar cit $i pentru adeptii stup5ritului pastoral. Se cuvine sri subliniem faptul cZ fiecare zbnli, in functie de altitudine Qi baz? inelifer5 asigurri conditii mai rnult sau rnai putin prielnice pentru cresterea si Entretinerca farniliilor de albitlr. Nu trrbule omis fgptu!, frecvent intilnit in practica apicol8, cli falnilii de albine int:-etinute intr-un a n u l n ~ ttip d e stup, produc recolte bune, Fn-

tr-o anumitri zon5 meliferi, dar intretinute i n acglayi stup, ins5 transportate i n altri zon5 melXer5, produc recolte slabe sau complet deficitare. Dup5 cum $tim munca P n cazul stupului multietajat este inlesnit5 datorit5 faptului c i se lucreaz5 cu corpuri intregi, dar este necesar sri sublinem c3 rezultatele obtinute sint in functie de anumite conditii $i anume de primriveri timpurii, mai cri!duroase $i o bun3 baz5 me!iferri de cules $i intretinere. In lipsa acestor conditii, aplicarea primului corp poate provoca r5'cirea ljuietufui $i frinarea ritmului de dezvoltare a familiilor d e albine. De retinut ca in zonele mai cB1duroase, unde incepind din luna martie inflorerjte migdalul, caisul $i apoi pomii fructiferi, salcimua, floarea-soare!ui $i alte plante melifere, familiile d e albine s e dezvoltg deosebit de repede, roitul este prevenit prin aplicarea corpurilor iar recoltele, in zone cu baza melifer5 bogatl, sint mari $i constante, cu grecizarea cB n u trebuie sB grBbim sau s i intirzlem inversarea corpurilor. Tn zonele cu primSiveri mai tirzii, vreme nestatornica $i baz5 melifer5 nu tocmai bogats, dezvoltarea familiilor fiind rnai lent&, este indicat stugui RL4 1001,,intrucit volu- . mu1 rnai redus a1 acestui stup ofer5 conditii , optime pentru completarea ceva rnai rapid5 a cuibului '$i aplicarea magazinelor pentru depozitarea productiei d e miere marfli (Apicultura in Romfinia, nr. 311987). Dupa cum ~ t i m ,in ani inai prielnici, in cazul stupului RA 1001 se poate intercala $i a1 doilea magazin. Stiinta rji practica apicol5 doyedesc c i potentialul productiv a1 familiilor de a'bifie n u este in functie de numrirul de faguri cu puiet, ci de starea de activitate a familiilor cle albine la inceputul culesului mare, respectiv de cantitatea d a r ~i de calitatea albinelor neangajate in c r e ~ t e r e a puietului. . Aceast5 caracteristic5 biologic5 trebuie s5 n e Indemne s5 admitem cri puterea familii- . :.. lor' de albine ~i produutivita'iea acest6ra ., . consituie dou5 notiuni diferite. Familiile .de; albine cu. foarte mult puiet de toate v~rstel;
,

'

$i populatie numeroass, dacg In ajunul mari au mult puiet necgpgcit, In special in mzul culesurilor la salclmul I $i I1 $i populafia este ocupatg cu crevterea pnietului, deci nu In stare activ5, respectiv 'capabilri SA blocheze munca doicilor $i mritcilor $i astfel sri sporeascri numBrul albinelor culegritoare, productia de miere marfa nu poate fi proprtiondri cu puterea familiei de albine. Acesta este $i motivul pentru care ~ t i i n t a apicol5 recomand5 ca in cazul culesurilor abundente $i de scurtri duratri famijiile de albine transportate la asemenea culesuri sj. aibli peste 80-8504 din suprafafa de puiet ciipzlci t. S6 vedem ce se intimpld i n cazul cind fntr-o zon6 cu bazd melifer6 maz slab6 folosim un stup cu volum mare ? Productia de miere marf5, In acest caz nu poate fi mgsura potentialului productiv al unei familii de bazri. De ce ? Culesul slab stimuleazii ouatul mritcilor, familiile se dezvoltzi treptat $i multumitor, suprafata cu puiet creqte, dar hrilnirea acestui puiet se face In detrimentul productiei de miere marfli. P e de altri parte, albinele eclozionate dup3 terminarea cu'esului slab devin de asemenea consumatoare a!e proviziilor, eventual depoz~tate $i in final se impune asigurarea

proviziilor de iarnf prin folosirea siroti(r1ui de apistim. De altfel, nu rareori practica apicol5 dovedevte cri familiile de albine adripostite 1n stupi cu volum mai mic (RA 1001), in conditii egale de cules, dau producfii mai mari decit famiiiile intretinute in stupi cu volum mare (orizontajul). In incheiere precizez cj. alegerea tipului de stup corespunzitor pentru o anumi.tj. zonk m i t 5 ,toate atentia $i este necesar Pntotdeauna s5 tinem seam de corelafia ce exist2 Intre volumul stupului $i potentialul melifer din zona respectivri,' d t $i de posibilitritile de practicare a stupriritului pastoral. Recornand stuparilor care fac priinii pavP in aceastri fruinoasfi indeletnicire sii InceapL stupSritu1 cu un numrir egal de familii d e d b i n e , adspipwitte in stupi multietajati, RA 1 0 0 1 ,$i orizdntali, sri ia lucrurile In serios, sil-~i procute mritci selectionate de la asociatia noastrri, s5 execute bine si la timp mrisurile $i 'procedeele docurnentat expuse In literatura noastrri apicolri gi X i asigur c% vor avea cel mai competent rrispuns cu pri$ire la tipul de stup cel mai corespunz5tor pentru zona in care i$i vor desf%.~ura activitatea apicolri.
,

?n perioada noiembrie 1987 aprilie (988 filialele jude$ene ale Asociatiei CrescZitorilor de Albine din intreags p r z organizeaz5:

pentru incapirtori (ciclul I)

.

! !

i i !
+

pentru avansalji' (ciclul II)

Frecventarea acestor cursuri este gratuitg. La terminare participantii p r i m a c didlome de absolvire qi rprijinul organizatiei noastre spre a deveni apicultori.

i
t t t

~ 4 - 4 0 4 - + ~ 4 ~ 4 ~ 4 ~ + 0 4 ~ 4 ~ + ~ 4 ~ 4 ~ 4 0 + ~ 4 ~ 4 ~ 4 ~ + ~ + ~ H + - 4 ~ 4

SI cunoastem cit

mai bine ~i s5 valorificim superibr resursele meliiere"silvice

CAI 9 POSIBILITATI EFlClENTE PENTRU SPORIREA PRODUCTlEl D E MlERE D E PADURE

Dr. ing. Ion CfRNU Cerintele mereu crescinde pentru mierea de pgdure (mierea de mans), atit pe piata illtern5 cft mai ales la export, constituie in prezent un factor fiot5rftor pentt-11 intensificarea stup?iritului pastoral in zona forestier5 $i indeosebi la masivele d~ rii$inoase pentru culesul de mang. Pn acelavi timp, trebuie sg subliniem c5. dac5 pin5 in ultimele decenii. mierea de pgdure $i i n general. sorturile de miere de culoare InchisFi erau subapreciate $i evaluate mai slab pe giata mondial5, astPzi dimpotrivg, aceste sorturi de miere sint preferate, deoarece prezintii o valoare alimentars yi terapeuticg superioar5. Practicarea unui stupgrit pastoral rentabil $i f5rZ riscuri in zona forestierg. comport5 ins5 o serie de mPsuri premerggtoare, care s;i concure nemijlocit la realizarpa unor productii superioare d e miere $i mai constante de la an la an. f n s c o ~ u lcunoa$twii $i aplicgrii in eractic5 a acestor mssuri operative de catre colectivcle de apicultori, le vom prezenta succint i n cadrul acestei revirte.

IDENTIFICAREA $I CUNOASTEREA fN CADKUL FIECARUI JUDET SAU OCOL, A ZONELOU FORESTIERE CU PERSPECTIVE PENTEU-CULESUL DE MAN&
,

In vederea valorificgrii integrale a acestei importante rezerve melifere din zona forestierg, este necesar s5 se 'idenfitice si sli se delimiteze piidurile cu perspective pentru culesul de man& d cadrul fiecsrui judet sau ocol silvic. Totodatj. sj. se identifice Si sri se inregistreze suprafetele de z m e u r i ~si ffnete riaturale existente in vecingtatea psdurilor, deoarece acestea constituie adeviirate izvoare de nectar si polen, d e calitate superioarj.. . In acest context, mentionam cii alternaraea sau suprapunerea culesului d e man2 cu cel de nectar si polen, asigurat de plantele nectaro-polenifere din zong prezinta o deosebitii important& nu numai pentru sporirea productiei d e miere, ci bi sub raportul dezvoltsrii corespunzatoare a familiilor de albine, care dispunind paralel ~u mana si de polen (proteine) au conditii favorabile pentru cresterea si dezvoltarea normal5 a ~ u i e t u l u,i srevenindu-se . astfel uzura si sllbirea familiilor, ca in lipsit cazul unui cules pur de d e substante proteice.

Pentru identificarea ~i delimitarea masivelor cu man5, precum si pentru stabilirea ponderii economice a manei, comparativ cu resursele nectaro-polenifere existente in zons, este necesar s5 se organizeze in zona forestiers, in cadrul stupinelor deplasate in pastoral, puncte de observatie $i control, cu sprijinul apicultorilor - experimentatori voluntari. In acest sens, redam pentru exemplificare uneIe date obtinute in cadrul cercetgrilor ~i investigafiilor, efectuate 4n judetele BistritaNsssud $i Cluj (Cirnu si col.). Astfel, in prima etapa s-au organizat in judetul Bistrita-Ndsdud 10 puncte de observatie fenologics si cintarire de control la : Preluci, Valea Mare, Cobssel, Silhoasa, Arsita I, Arsita 11, Ierboasa, Gusatu, Cucureasa si Strimba. De ' asemenea, in judetul Cluj s-au organizat 6 puncte si anume la : Piriul 01teanului, BlBjoaia, Doda Pili, Submiirisel, Drumul Soarecului si Ciurtuci. " Rezultatele obtinute la punctele de observatie si control, cu privire la productiile de miere de p5dure in anul 1969 (an mai putin favorabil pentru
Aceste puncte pot furniz;l nevoie, date ~i observatii utile ~i pentru elaborarea grognozei culesului apicol In zona forestiera.

N '

/ ' Tabelul 1 SITUATIA CULESULUI LA PUXCTELE DE OBSERVATIE $1 CONTROL f~ ANUI; 1969, I N JUDETUL BISTRITA-NASAUD (I. Cirnu, E. Texe $i colaboratorii*)

Nr crt.

Denumirea punctului

Altitudinea (m)
.

Resursele melifer; principale Zmeur eonifere Zmeur conifere Zmeur+conif. +linete Zmeur conifere Finete mont. conifere Finete mont. conifere Zmeur conifere Zmeur conifere " Zmeur conifere Zmeur con>fere

Perioada de cules 16.VI- 4.VIII 15.VI-3O.vII 16.VI - 7.VIII 5.VI-21.VIII 1.VII - 16.VIII 6.VII- 13.VIII . . 5.VI-4.VIII 22.V1-53.VII 1O.VI-22.VII 7.VI- 12.VIII

Durata (zile) 49 45 52 77 46 68 . 64 31 42 66

Productia de Man5 (%)miere (date medii) 32,900 25,900 .14,200 . 17,100 15,550 37,200 33,000 7,900 34,700 14,400 28 40 20 25 18 28 36 20 60 32

54 23,285 30,7 - O b s m a J i i . Dintre producgtorii d e man& care a u populat maiivele de conifere, mentionXm Jachnida mare a molidultri, lach*zida pudratd.Bi lecanidele. * Colaboratorii sint apicultori experimentatori, voluntari, care pe baza. figelor d e obscrvatii ne-au furnizat date valoroase din zona punctelor respective $i c8rora ale aducem calde multumiri ~i cu aceast2 ocazie.
, Tabelul 2

1 Preluci -V.Some$ul Mare 2 - Valea Marc-V. Som. Mare 3 CobB$el-V. Somegul l l a r c 4 Silhoasa-V. Ilvei 5 Ar$iw I-V. Ilvei 6 Ar$i@ 11-V. Ilvei 7 .Ierboasa -V. Legului 8 Guvatu-V. Rebra 9 Cucureasa V. Ilvei 10 La Strimba -Media

"

1150 900 950 900 950 850 900 1000 850 850

+ +

. '

+ + + +

'

SITUATIA'CULESULUI LA PUNCTELE DE ORSERV;ATIE - .

71 CONTROL IN ANUL

1969, TN JUI)ETCTL CLUJ

(I. Cirnu, E. T e s e gi,colab.)

'i

Nr crt.

Denumirea punctului

Altitudinea (m) 900 1050 1000 900 SO0 1100

Resursele mdifere principale Zmeuriv + conifere Zmeuriv + conifere Conifere Finete mont. conifcrc Fillet? mont. coniferc Iarb5 neagra , .I

...

..

. .
50 65 52 57 76

Productia

..-, ,,,,
40 35 35 20 20
-

- ,

1 2 3 4 5 6

Piriul Olteanului BlBjoaia Doda-Pili Submlri~el Drumul Soarecului Ciurtuci

--

18.VI- 7.VIII 22.VI-26.VIII 23.VI - 14.VIII 30.1'-26.VII 13.V-28.1-11 8.1'111-4.1s

-

60

52,600 4 1,200 26,700 26,600 25,200 Calamitat 34,860

Media

30

Obsevva,tii. f n masivele de coniferc a u predominat lachnldele; coloniile d e lecn?zzrJc au fost mai frec,fente in punctul Blcjoala,

Nr.
crt.

Denurnirea masivului ~ohdureasa Soimu k u Iara CglPtele Sacuien Riichitele VlItdeasa Valea Ddgan Poiana Horea ChiurcuF , Ponor Biilceyti Beliy Muntele Rece Xegruta Izv. Someg Rece Izv. HItcrit5u Valea KBcIttiIu Somegul Cald Ri~ca Total

\ '

Altitudinea m
950- 1 677 850 - 1 643 850 - 1 475 700 - 1 200 800 - 1 250 850 - 1 148 950 - 1 587 900- 1,835 SO0 - 1 790 950 - 1 566 950 - 1560 950- 1 500 950 - 1 200 950 1 400 460 - 1200

%if'
ha

Din care conifere CU man% ha %

ri$ ha

ha

Iarba neagri ha

Cii de acces psea C . F . F . Qoseadrum forestier

gosea C.F.F. gosea drum forestier Sosea, drum gosea, drum forestier

600 - 1 270 980 - 1 600 950- 1 600 700 - 1 474 800- 1 692 700 - 1 150

zona montan5), precum si o succint.5 caracterizare a peridadelor de cules sint redate in tabelele 1 qi 2. Din analiza succint5 a datelor prezentate in tabelele 1 ~i 2, rezult5 c; resursele melifere din zona forestierg montan5 asigur5 in general culesuri. de lungs durat8, ce inregistreazs in medie 54 zile in jud. Bistrita-NZsBud qi respectiv 60 zile in jud. Cluj. f n aceast5 perioad5 recoltele de miere de p5dure oscileaz5 la punctele mentionate intre 7,900 kg. si 37,200 kg. pe familia de , albine, in jud. Bistrita-NWud qi intre 25,200 ~i 52,600 kg pe famibia de albine 4n jud. Cluj, iar continutul in man5 variind intre, 18 $i 60% in jud. Bistrita-NZsBud si intre 20 si 40/0 in .jud. Cluj. Trebuie s5 mentioniim c5 rezultatele abtinute la punctele de observatie $i cint5iire de control, dispersate larg in zona cercetat.5, la diferite altitudini, constituie o chez5sie pentru apicultori,

asupra bog5tiei qi calitgtii superioare a a recoltelsr de miere, ce rezultii din ,valorificarea resurselor melifere din zona foresties a judetelor Bistrm-NBs5ud ~i Cluj. Ca urrnare a rezultatelor qi observatiilor inregistrate la punctele de observatie mentionate precum si la punctele de sprijin organizate in acest scop in zona respectivg, s-au stabilit suprafetele de conifere cu man;. Totodata s-au identificat si inregistrat qi suprafetele ocupate de zmeuriq si finete naturale in aceste zone, completindu-se astfel, situatia resurselor melifere din aceast; zon5 montan5. Pentru exemplificare, red5m din lips5 de spatiu numai situatia resurselor melifere din judekul Cluj (tabelul 3). Din datele prezentate 4n tabelul 3, . rezult5 c5 in jud. Cluj, ca dealtfel i n majoritatea judetelor cu zon5 montan5 . exist5 conditii favorabile de flora ~i faun5 pentru practicarea intensivg a stupgritului pastoral.

Mihaela SERBAN Institutul de Cercetare $i ~ r o d u c t i e pentru ~ ~ i c u i t u r r i piere ale pa~nicei~ t a f e t e a apicultorilor. Tradifionalul discurs a1 decanului de vi.rst8 membrilor, de onoarc ai APIMONDIA, cavalerul Van R a p p a r d, a fost c a tle obicei o incintare pentru auditoriu - un concentrat de istorie a apiculturii co:ltemPorane, interesante momente ale istoriei tarif gazd3, indemn pentru continuarca coopersrii constructive a asociafiilor nationale in cadrul 'Federavei, adresat tuturor celor prezenti. Pregedintele precedentului congrrs, Y a m a n a k a , a transmis prin vice-preseclintele s5u colanul care la fiecare doi ani i ~ schimbi i r e ~ e d i n f a ,spre mindria tririlor care $i-au inscris nurnele p e el : 1-a primil dr. ZIenryk 0 s t a c h. pregedintele Asociatiei poloneze de apiculturii $i a1 congr~sului. i a orele 1 2 s-a inaugurat, clc cstre oficialitztile Congresului. EXPO API '87 - ln etajul IV a1 aceluiasi palat a1 culturii. Tot atunci a inceput g i $edinfa plenard a COh,lISIEI PERh4-ANENTE PENTRU APICULTURX IN TARILE IN -CURS Dl? DEZVOLTARE. B. S o c k a r t i k o (Indonezia). C. Z r n n r l i c k i $i J. B o b r z c c k i (POlonia) au asigurat prezidiul. Pre~edintelc.a arstat in concluzie c5 cele trei principal? sarciqi actuale ale dezvoltcirii - hrana, nive!ul de trai $i productiile agricole se vor solutions gi datoriti contributiei apiculturii in aceste t51-i. APIDIONDIA are t : i t toria de a atrage atentia organismelor internationale competente care pot interveni in sensul dezvoltsrii. c5 este necesar s3 con- . tribuie la stimularea substantial5 a prog:.arnelor respective. Am remarcat : (1) nevoia esp;imatii d e ' tinerii cgre lucreazg in apiculturs - practicri, dezvoltare sau cercetare - de a comunica intre ei ; multi sufcrs din cauza lipsei schimbului d e idei, in intcriorul domeniului lor de virst2 ; speranta lor de a g5si intelegere la Federatie . ~ i (2) rapida dezvoltare a unei retele nationale d e apiculturri in Turcia., DupG amiazri, Eugen M 5 r z n (Romsnin) prerjedintele COMISIEI PEIiMANENTE DF ECONOMF APICOLA a prezcntat, alrituri avindu-i pe 0. B a r a z a (Mexic). E. T h o r n e (Anglia), J. N o w a k o w s k i si A. P i d c k (Polonia), $edinta plenarri a 11-a. D u p i cpuizarea lucririlor ce s-au sustinut, prevedintele a atras atentia, in concluzie, asupra pa, ralelismelor care apar in zilele noastre, intre principalii factori care concur5 la rezultatele economice superioare $i situatia la nivel
'

AL XXXI-LEA CONGRES INTERNATUN4L AL APlMONDlA (I) -

20 august. V a r ~ o v i a , amfiteatrul mare (Sala Congreselor) din Pa!atul ~ t i i n t e i $i a1 culturii : la orele 10, prezidiul gedintei inaugurale a celui de a1 XXXI-lea Congres international de apiculturi a1 APIMONDIA a luat loc pe scena drapatb in culorile celor 12 drapele ale voivodatelor poloneze, Incadrind steagul Poloniei $i pe cel a1 APIMONDIA. P c toate intrririle somptuoasei sali au inceput sri pritrundri, . printre rindurile de participanti, cba 200 de tineri imbr5cati in port popular din dife'ritele zone ale tririi, in sunetele muzicii interpretate de douri formatii,instrumentale tie amatori. y o n a t in dreptul prezidiului, grupul mu ticolor a intonat- apoi ,,surpriza zilei" - un imn. inchinat APIMONDIEI. Pe acordurile finale ale acestula, copiii au oferit flori. Dupfi aceastfi plicutB dovadri de ospitalikate, urmavul rom8nului Prof. dr. ing. Veceslav Ii a r n a j - cel care, incepin,? din 1965 a dat sens nou Federatiei internationale a asociatiilor de apiculturri - p r q e dintele Raymond B o r n e c k a deschis Congresul. I n discursul s i u , el a remarcat c i lucr5rilk se desfii$oarri sub semnul protejririi rji conservririi mediului .arnbiant (de altfcl. pe fundalul scenei sc afla scris, cu litrre imense ,,PSZOEA I OCHRONA SRODOWISKA NATURALNEGO" (Albina g i ' protectia mediului inconjurritor) ; sub semnul ingrijoriirii cauzate de evolutia varroozei in Europa ; sub semnalul de alarms a1 pagubelor repetate datoritri tratamentelor cu pesticide administrate pe culturile apicole. El considera, de asemenea, cS Federatia trebuie sri fie, pentru a face fat5 acestor probleme, $i mai bine structuratb, $i mai eiicicntri. In acelavi sens a fost s i mesajul pre~edintelui" de onoare Veceslav H a r n a j, c5ruia i-a dat citire in continuare. A vorbit apoi, primu1 ministru a1 guvernului polonez, Zbigniew M e s s n e r. esprimiprl prof. printre altele, mindria pentru contributia compatriofilor s i i la progresul apiculturii mondiale, de la Jan D z i c r z o n pin5 la B o r n u s . K o s t e c k i $i W o y k e in zilele noastre, mindria cb tara sa a aderat la APIMONDIA incri de acum 39 de ani. Fricind o legsturi intre @rile gazdri ale con; greselor 30 $i 31, a adriugat ,,inrudireaC' 101 ca victime ale celui de-a1 doilea rizboi mondial (cu Polonia a inceput acesta, cu Japonia i s-a pus caprit), iar acum cwchi-

-.

~acroeconomic.I n continuarea dup5-amiezii H. W e i s e (Brazilia), preqedintele COMISIEI PERMANENTE DE TEHNOLOGIE $1 UTILAJ APICOL, acondus lucrarile vedinfei plenare 111 ; Wanda 0 s t r'o w s k a $i W. S k o w r>o n e k (Polonia), secretari ai comisiei si prezidiului, 1-au secondat. Din cele 11 lucrari sustinute, am retinut, printre altele : (3) o interesantii metod5.de acumulare a unei probe, de miere reprezentativii pentru o anurnits perioad? de cules, la o anumitii specie de plants, fiir5 a strica pentru analiz5 o rams de cuib ; (4) posihilitatea dc a se folosi prolina ca indicator a1 falsificzrii mierii cu ajutorul zaharozei, $i (5) remarcabila informatie c5 uzura albinei in timpul unui cules abundent de n e c t a r este compensat5 in 3 4 ssptamini dacs $i polenul a fost abundent $i de calitate corespunzatoare altfel, numai in 10 saptrimini ; se pune, de aceea, problema exploatgrii fie a unui singur cules, $i bun (acolo unde exista), fie a doua - dar cu asigurarea pqlenului necesar, suplimentar (dacii el lipse~te). La orele 11, in ziua de 21 august, dr. F. G n a d i n g e r (R.F.G.) a invitat alaturi, in prczidiul +edintei plenare IV, a COMISIEI PERMANENTE DE PATOLOGIE Al'1COLA, pe G i u 1 i a G i o r d a n i (Italia), 0. F. G r o b o v (U.R.S.S.), 0. V a n L a e r e (Belgia), . H. S h i m a n u k i (U.S.A.) $i D. S u l i m a n'o v i i? (R.S.F.J.), precum ~i pe M. J e l i n s k i $i K. R o m a n i n k (Polonia). Am retinut : (6) folosirea cu rezultate. satisfacjtoare a timolului (toamna) completat de acid fcrmic $i/sau fcnotiazins (prim3vara) impo-

triva varroozei ; (7) metode de wreciere cantitativs a infestatiei cu Varroa ($i am... dedus amploarea respectivelor cantitsti) ; ( 8 ) ch in alte t5ri europene tabloul clinic a1 st+ rilor anormale pe care noi 1-am cunoscut in sezonul trecut, a fost prezent inch din anul 1985 ; (9) posibilitatea/convingerea unora din specialivti c s aparitia frecventa a puietuiui varos se datore~teadministrarii repetate $i indelungate a acaricidelor ; (10) constatarea c s cele mai ridicate nivele de infestare cd Varroa ($i pierderi de colonii) au ap5rnt In stupinele cu productie diversificatii $i c s (11) piretrinele naturale (furnizate de florile de Chrysantemum coccineum yi de Chr. cynerariaefolium) sint atractanti pentru albine, iar piretrinele sintetice, de$i toxice, sint In concentratii mari (cele folosite curent In agriculturri) foarte repelente, dar in atragatoare $i ele (se concentratii mici vor descurca farmacologii I). Duminica 23 august la orele 8.30, gedinta plenars (V) a COMISIEI PERMANENTE DE BIOLOGIE APICOLA a fost co~dusg de F. R u t t n e r (Austria, impreun5 cu Maria Adelaida V e c c h i (Italia), F. V e r m a (Inclia), V. A. G u b i n (U.R.S.S.), J. W o y k e. Zofia K o n o p a c k a $i J. P r a b u c k i (Polonia). Am retinut : . (12) albina rarpatina are eel mai bun comportament, iri conditii variate de clims $i geografie : chiar $i in Siberia, ea asigurs 2-3 kg cear8/colonie ; (13) in timpul p5strSrii in colonii ,,b8nciu, miitcile suferg daune corporale din partea albinelor doici ; (14) rasele nu sidt - dacs cineva mai b5nuia nivte formatiuni artificiale, ci realitiiti certe,

Instnntaneu dintr-o pauzii a ZucrZrilor congresului. De la dreapla In stfnga : Dr. ing. Stelian Dinescu, vicepre~edinte a1 A.C.A., membru al delegatiei ojiciale a tiirii noastre ; Ion Albulescu, presedinte a1 Cercului apicol a1 Sectorului 2 Bucuresti ; Puiu Horia Serbiinoiu, apicultsr ; Ion Tesu, ambasadorul R. S. Romania in R. P. Polonii ~i Nicolae V. Iliesiu, vicepresedinte a1 FiIfalei A.C.A. a Bucuresti ~i Municipiului Sectorului Agricol Ilfov.

i n inzoginc, d e In stinga l a dreapta : Ing. Gzcgcn A:tir.-(l, .recretc~?: a1 ;l.C.A., delegirt oficial In, congres c~1iitul.i d e Dr. IIenryk O.stnl~., prr:csdintc a1 Asociafici npicultorilor polonezi .si ol Colnitetului nntionol poLo?~ez cle oi'qanizare o congrcsului si i:rg. Antnni K u z h a , Director ol Birouluirle orgoizizarc a congrcsului.

'

rc,zultate prin inr!elunxat;~ izolarc, 51 (15) in s f i r ~ i tu n intliciu cle rnorfologie ester]oar2 se profileazLi ca posibil critclriu d e ,,judecare" n m9tcilor : nurnkrul perilor t l e pc a r i p j este foarte semnificativ corclnt cu num i r u l d e ovariole. ' A VI-a sedintS plennrZ i-a a v u t in prczidiu pe proa?:p2tvl ales p r e ~ e d i n t e a1 COAlISIEI I'ERMANENTE D E APITEK4Pl i? A. S t o j k o (Polonia), pe Maria Pilar F e rbn a d c z A r r o y o (Spania) si p c R. Bat! o n (Polonia). Am retinut : (16) in!eres,?ntelc studii asupra componentelor volatile tlin miere ; (17) o nouli valonre a mierii pc-ntra s3n;tatea omului .- aceca c5 nil favori~c?.r3 'cle fel caria d e n t a r s (Streptacoccus mutans) $i (18) valoorea crcscutd a apilarnilului -~i a intercsului pentru el - i n contt,\:tul diferitelor alte studii f i c u t e pe ,,rnericlian:il ehinez" tocmai pentru a se demonstra calitgtile alimentare/energetice ale larvelor cle albin5. J. B. F r e e (Anglia) a condus seclinta plen a r i a VII-a, a CORIISIEI PERA,iANF;NTE P E N T R U FI,ORA RIELIFERA S T I " 0 i E N I ZARE, avintl alzturi in prezidiu PC IIalinn IY o y lt e Si Xolia \V a r a k o rn !i 1; n (Polonia). Cu pzrcl-e cle r2u, nu a m puti:t p ~ r t i cipa. I n ultima zi, in tilnpul ~ec1intt.i rlclunarii generalc a APIMOWDIA si a1 i n c l ~ i derii Congresului a1 XXXI-lea, s-au tlecern a t medaliile pentru difrritele concursuri care s-au desfirjilrat in timpul celor zile. P e n t r u standuri : Ungarin s i Franta a u primit a u r ; interesant d e remarcat, ambele t3ri a u prezentat cite u n stand unic - pentru asociatie, cooperatie, invit3mint. firme, revist5, cercetare (si... rezultatele s-au cunoscut !). Tot a u r a u primit 7i : Asociatia horticultorilor, p r n t r u produse (Polonia) ; Asociatia polonez3 d e apiculturci, pentru miere ; ,,Mary" (Franta) pentru cosmetice, I ( . Jenscn (R.F.G.) pentru dispczitivul de

crcqterc. rnzici ; ,.Sventer" (Danelnarcn) Pent r u dozatoare d e mierc ; ,,Kcrnp" (F'ranfi~?. pentru (uti!aj) rfcuycrarcn cerii ; Ca!;a npic ~ torilor. l . Polonin. prczeniarcn istoricu!ui apiculturii ; IITEA APIMONDIA - Ellc u r e ~ t i5i ilsocintia npicultorilor jnponczi -pcnt1.u ,,Volumul Congt-esului 30 a1 ]\PIh;ONDIA" ; N. V. I 1 i c~ i u (Rominia) pc.;~:!-u filmul 16 mm ,,iIpil;ti.nilW ; hluzc~ll tlc rti'ic11ltur3 din Z-;;u-zc~lz (Po!onin) p i , i l r u filmul TG mm ..Sknn5cn" ; filmlrl video .,Apicuitilr;l s.ilbntic8" (I'olcnia) si ,,Apicu!t?~r.i" ( K . K!)ivulehtn, I.'inlnn(!;l) : hsociafin 1)oion c z i c;c fiiatelie 1,rntl-u colccti:~ apicols ; >i .itlr.1:1 filrttclic pt, t c ~ n n . , a p i r u l i u l ~ ~ (Po!cl-. " nit0 : L. Adarn (I'ranta) pent1.u cartea ,.Apiru1;ul.a r!c-a Icngcl +;c~olclor-". 116: 1nc11'~lon;!i u n f;~pl,carp nc b u c u r i : in t,;lrtcn ..\;)ic?l!lurn tie-a lunfiul srco!rlor" ( p r ~ n z i n t iclr :i?rtlali;~d e am.) - rt,?c>nznt5 la nparitic In rc.;-istn nc?a-;tri fir. 7/1!l:l(i ]lag. 31 - iin capitol tlistinct apal.\ine :~.li R11sei T:?I.!;~. re,lactor r;ul nl Rcci;lc!ici publicnjiilor picol~ si a1 revistci ..ilpiculturn i n RolnBnii~". Dc asemenca, s-au mni acnrdat mcdalii d c aur, pentru benzi drscnate. p ~ n t ? uc21.l.i C I P gopu!arizare si pbxtru pcriodicr. Nu p u t a n inchrin f5r5 n notn ( 1 0 ~ 5rill'? statistice. A u fast in;rinlatc Congrc?uiui t l ~ , c?i:rc ailtori din 44 tlc tliri in total 364 1.rfcrate si comunic5ri. Dintie acestpa 31. c l c . r i C/O din total apartin a u t ~ r i l o rr n ~ n i n i ,till-;? noastr5 situindu-se pcl lccul cloi clupii !ar;r gazdfi intr-un clasnmrnl. al reprczrntirii c('lor 44 c!c f5ri tlup5. num5:'ul d c refcrate inaintatc. con.rre~.ului.:\semcncn cifrc \'orbcsc tlr In sine ticspi.c o p1.ezent2 nctivti n t3rii non7:1-e la con21-cs ca ~i dcsprr prastigiul si locul impol.tar; t -pc rorc apicultul.;r national5 si 1-a clobintiil In ciriuitul rnont1i;ll a1 valorilor npicolc. fntr-un numlir urn~ritorvonl incerca s:; n c referim In unclc i ~ n p r c \ j din ~ excursis dl, clocunlcntare prorc~sionnl3 o1';:;1nizat3 in c n drul congresului.

-!~adxa aseoJaurnu u ! ~ d - sunre e-s ' a ? o ~ n ~ -ou zzj~~zt~nuiz !njnurals!s e glepUnj0~de!em ea~a7Seouna ap alela[ ~olmpaso.!d ( e a ~ -es!j!sep) ea~edn.19 !S eJJEs!JI.IVI3 e1 a a ,213 a~9.ra;e ap aur.roy J o p s - J ~ A Ia~ lvx~dr? sjaluaurele.T1 I!: u r n s a ~ d'.IOT!U 'Jepunur! 1n1nur -o.r,)j"alrr! ~n~.rodr! 'as!So!ounurr ailqse dola1 -a$s!s 1s alerro jsunj a p !nInrus!ue?;ur n a ~ e t -rips ~aun!$se '.1olauy~nqoj3ounur! 11: $t.!iua.~ -;IJ!P ln10.1 ! S ~ . I o ~ ! ~ a Lp IF !nIn;pars ? eF.:n72n.qS -ua;od Ul .l!snjsu! 1eur!uv ~ 5 : r!ourn Inrus!u 'd.ros!~ue-ua8!luu !a!3,sr?ar e~.laj:ue~sap I(; J O I -u8.10 ui !jua?s!sa a ~ e ~ c d a!) e JoI!Jo$sej re -!d.roo!lue !!.r;)snpoJd jnLus!Lru;aur '(a~arraS!~ LeurJou !n[nlq!I!rlsa ea~au!juaur u; '!nln-l~~ - L I ~ ? ) !u.ralxa .ro~!.rosa.~;lOe e a u n ~ i xI S e.rnl.m.i:s -ol!dv IS !n~n-[!u.re~!dv ~ n l ~ o du er a p a h a ~ d '!!jr:l!unur! e!i!u!jap : alia~!.rct as uaas u! C{r?!puour Ernss ad ur!ur?rrn s ~ u ~ c I ~ ~ ~ 1j Jz F n 1 ~ !j: rualieouns 1:s drug el!ge ,,a~eu!j ~ ! z n p -uoa a;'aun r?[ as-npu!Sunre '~!3o[ounur! In[ -um" ap ~ J O Aura$nd n u n!pe$s lsase U S -nIusls!s aIE arna[qo.rd slr?s.rs:~oilnos !cur a!as ~urnse quid ~ n x o u n s a usnJ!A !nun g!.rolep Ir:l)isn[a n e '3na~a.r !ern slenq-aj,~ ('>la ao!9 's!Yo[ounur! !nInuials!s !!.ql8a~ap aIc a j u p -oiosn.f!i\ 'as@o!o~i;) sj~!pn.ls !; ~>!jli:laa.ra3 -asuos a1Jt\l?.i3 t,.zua.r?s!,"aJr!! as aJes u! '!!ur '('sla !.lnsn.r!.%'su!rol '!qJ~.;ijur)!u.ralxa ~ o : ! . ~ o s J . I ~J;!J!~s!.I~)~sI?.Ics u ap !I yl?:r!rrr.ral -nI ale auoz q!urnue Joun wjelndod ! z ~ ~ s e -;~p I?,LI!!J g.iv77z1nztr! nz i ~ o , ) '.q ~a ?$SJ!.I ! is a s aliasyo' as a.im rr! gucrLrJu[l? r?liun$!s a p .)I' ' ~ ~ i ? a[) !.t ~ I I ~ ) ~ L !j: L I s.re~dul?t? all sl!!i!puoo .rt~:ol3 ur!lu!ruc ?;s . ~ u ~ [ ~ u ! l n l aa[) ~ c lTnlnuro J ~ I' ( ~ a ' v 1111.:ocIt') I ~ S I : D U J . ~ vju~n;ju! ap t ' J $ u j p r s pzr!ai>aje a.1~3( ! e ~ ! [ j ~ raal>sA ~r sp a!iounj u~ 'p!,~!pu! u~ p!.t!pcr! GI ap ,a!osds 7 : l a ! ~ a d s t?j a[) 1c!iua.1s;![) SJSJ .Ie$!unu!! 1~und n![~ ~ s u ! al!qe~!!dsau!) auamouaj alsun ~nuta~s sa!E ! ~ !DUI 113 ' L U S I U E ~ . 1 ~ 1 1 ~ !lunlsjs~ ~ n ~ r . i nu r ? epr?o!.rad glsease u~ JOJ, .alcu!2 ,>:l:.i~?-'lc 311 !Ic.rnluu !!.rolscy J ~ I ~.?s ? $c.r~srroiu asnpo.rc1 Joun u a~uz![r?3.131) .101!!$1l)uo3 -31: E 'a[os!paru !~ju!!lj: F a$.rcd 5 ' 3 ' D Z ( ~ O ; O ~ L -!.TO i:a.r!j~jyunqur! s!ur~ad nu a[r?nlsc !a!u"OjOU - r l z c i ! '!u? 08 !!iu!$In u!p '.ro:o.ioqni s p ri- asjrr -11.3 &as!j!j~!!~i S I ! . ~ C J ~ J J ~ ~ a~!~l;ll!;i:l!.:~d - Y S ~1r: ! ; !aiu!!ls' 1nsa.r8o.rci '~t!!i!u! s)nzt:A X D Uip L.2 ~ ~ F U O ! ~ ! ~ E . I ~ - ~ ~ ! . : ! C ~ L't:!2l[>.?LLl ILIJ -a.rdau as!jdu,>q a l s q a I , E I , F ~ S U O ~ n ~ - s - !A!$ L I ! ?;)!ir?h.rasqo ~ a p .ro[;qcIr?; u s.lctrr.rn u;) . -se t-iriulsqns - ~ ! L I J I ? ~ ! ~ a13 u ~ z e qad ale1

-1!03 313 jsoj nt! urns eke 'a~~lcs![iu!!~r,.l -r:lsuo.~ s p !I:rrrnrr 13 ',,J[CU!J ! ! z ~ [ ~ L ! o J "a;)

sB rehctioneze prin formarea anticorpilor rnent5ri ~i test5ri la formularea (concespecifici de apsrare, inclusiv mobilizarea ceperea) $i aplicarea zmunitiitii artificiale lulelor active imunologice. active (prin producerea' $i utilizarea de vaccinuri) si pasive (prin transfer d e anticorpi) Este adev5rat c5 ,,Apitotal N.V.I." (contine venin de albine) este ufi potential anAst5zi se $tie c5 de buna functionare a tigenic, care la majoritatea oamenilor eaDe sistemului imunitar natural sau artificial dereucyzoneuz& normal din punct d e vedere pinde r e u ~ i t aoperatiunilor de transplant de imunologlc nu determina un riispuns Cnun, organe, ,avindu-se in vedere respectarea.idenspre deosebire de persoanele alergice, care titatii imunologice, reprezentatg, printre alau o reaactivitate imunologic5 diferits de tele, ~i de grupa safiguina compatibils a fiecazurile normale, majoritare. cgrui subiect. Exist5 ~i deficienfe ale functiei imunitare PARTICIPARE DE apartinind unei clasificsri bine definite : de- . PERSPECTPVELE ALE APILARNIL-ULUI SI APITOTALficiente ale functiei imunitare d e naturci geULUI f N COMBATEREA SINDROMULUI netic& (primar5-lnn5scut5) $i deficient5 imulMUNODEFICITAK DOBfNDIT S.I.D.A. nitard dobinditii In cursul vietii (secundars). Prin teste de laborator, sindromul de deAceast5 problem5 cuprinde dou5 aspecte ficit imunitar Se poate diagnostica, indicrnsi .poate fi interpretat5 sub forms afirmadu-se factorii imunitari care nu sfnt sintetiv3 sau interogativ5 : Afirmativii pentru cri tizafi de organism. In general aceste grupe se cunosc efectele celor dou3 produse. in d e deficients ale rkpunsului imun se datoutilizarea lor sgparat3 sau impreunri (in reazz scgderii sintezii de anticorpi (imunosinergism) pentru stimularea factori!or naglobuline), aparitig unor imunoglobuline turali de apsrare din organism ,(apilarnil) ' structural anormale sau scaderii numZrului 7i pentru utilizdri In reumato!ogle, alergode limfocite. S-a stabilit c5 imunodeficienlogie $i imunologie (Apitotal N.V.I.), Intee l e clohindite sint cauzate de infecfii (boli) rogativd, pentru c3 Sindromul irnunodeficivirale, bacteriene, micotice sau de bolile ma- - tar dobindit SIDA; c& toatt' c~rcet?.ri!e in-. ligne, iar capacitatea de apsrare a organis. tens efcctuate pin5 in prezent, mai are lnulte mului este mult redus5 de existenfa infec$i complicate probleme de fond nelhmurite, tiilor amintite precum $i datorit5 bolilor atit In ceea ce p r i v e ~ t eInsSsi etiologia, moautoimune, artritei reumatoide, hepatitei crodul de infectare ~i proliferare, mij!oacele nice, bolilor de nutritie sau altor stari patode combatere etc. Este deci necesar ca In logice cum s i n t : ciroza alcoolic5, s u b n u t r i paralel cu elucidarea acestor prob/leme, s5 tia etc. De aceea, practica medical5 reccr se studieze in ce mssurs cele doua produse mancis ca inainte de corectarea imunodefiapicole 'active ar putea fi implicate in accientelor dobindite s5 se trnteze boala initiunea de stsvilire ~i coinbatere a Sindrotia'i5 cauzal5 a reducerii capacitstii de apzmului S.I.D.A. , , rare a organismului. ,\ evaluj posibilit5tile de Pentru a putea 'AceastA scurt5 incursiune 'in ,,funcfionaparticipare la aceasts actiune este util S?I res" sistemului imunitar ne permite s5 lnte5tim ce este $i ce pericol reprezintj SIDA, legern $i s5 justificsm efectele pozitive ale cunoscind T n acest scop rnaterialul inforina,,Apilarnil-ului" $i ,,Apitotal-ului" obtinute tiv documentar publ.icat pin3 'in prezent de in acest domeniu de aplicare, cu posibilit5fi Organizatia IvIonclial~a Sjnstritii (OMS). Din de extindere, pe baza unor noi si aprofunacest, documentar-informativ af!rim urm5date cercetzri. toarele : Pentru ,,Apilarnil" experimentsrile si tesa). ,,Virusul imunodkficientei umane (dot5rile clinice realizate pin5 in prezent, au bindite) I-IIV, care cauzeazs SIDA, faee denionstrat aportul actiunii sale de potenparte dintr-o clas5 de virusi numifi ,,l'etare a factorilor naturali de apbrare esistroviru;i". Ca toti v i r u ~ i i ,retrovirusii se retenti i n organism, datoritg compozitiei sa!e produc numai In celu!ele .vii ale speciilor active in care a fost identificatii $i prezenta gazde. Ceea ce ii deosebe~tepe retroviru~i acidului dezoxiribonucleic (A.D.N.). de ceilalti v i r u ~ ieste felul lor unic de rePentru "Apitotal N.V.I." se stie c5 aclioproducere In care este implicats o enzim6 .neaz3 favorabil in afecriunile reumatismale, numitg ,,transciptoza inversii". Aceasts endatoritg veninului de albine pe care-1 con.zim3 permite virusului s5 multiplice infortine 5i c5 pentru putinele persoane alergice matia genetic5 Intr-o form5 care poate fi la acest venin, se utilizeazil (in doze initia!e integratri in codu! genetic a1 celulei gezdg. mici) in tratamentul de desensibilizare TII De cite ori se divide celula gazds'se provederea inl5tur5rii -,,simptomelor alergice cab duc $i copii ale virusului - impreunii cu racteristice. Deci este un antigen care inalte noi celule gazd5, - fiecare continind trodus in organism oblig5 sistemul impnitar codul virotic. '

18

b). Odat5 cu pstrunderea virusului intr-o ce!ulA gazds se instaleazg infectia permanents. T o t u ~ ise poate ca u n retrovirus s5 nu aibe nici un efect dsungtor, timp de mai multi ani. Apoi, in anumite conditii care nu sint inc5 lcimurite materialul genetic poate fi activat producind astfel noi v i r u ~ i . Noii viru5i pot fi rliberati din. celula gazd5 $i pot infecta alte celule. In cazul virusului H.I.V. care infecteaza mai intii nnumite celule ale sistemuiui imuni.tdr stimularea unei reactii imunitare a r putea fi una din conditiile care activeaz5 producrrea d e noi virugi. 117 prezent cercetfiri'e cu privire la tratamentul infecfiei 1-J.I.V sint concentrate asupra unor medicamente care sii blocheze functia indeplinita de enzima transcriptoza invers5. prevenind astfel infectarea de noi celule de c5tre virus. c). Sistemul imunitar a1 oknu!ui este o re. tea complexri de celule gi organe interdepentlente. Orice acident ap5rut in oricare component a1 acestei retele poat,e deregla intregul sistem. Se, presupune c5 dereglarca sistemului imunitar asociat5 cu SIDA este cauzat5 - In primul rind - 'de o singura defectiune : distrugerea treptat5 a unuj grup cle leucocite specializate (limfocite) numite celule T-ajutatoare sau T-4. Aceste c ~ l u l e joacd un ro! hotgritor E n reglarea reactiei imunitare : ele declan~eazri reactia sistemului imunitar. Ele sint semnnle chi. mice care stimuleazri producerea de anticorpi ~i declan~eaz5 maturizarea a mai multor tipuri de celule din components sistemului imunitai-. Virusul HIV infecteaz8 in mod selectiv celulele T-4 precum si alte citeva tipuri de cclule ale sistemului i ~ n u nitar : cclulele B. $i macrofagcle, precum $ j celulele nervoase. d). Nu a fost grisit incZ remediul eficacc lrnpotriva imunodeficientei dobindite cauzate de virusul HIV ~i nici un medicament nu a eliminat definitiv. pin5 acum, virusii din organism. ~ r a t a m e n t dvizeazri mai degrabB infectiile specifice care se instaleazci ca urmare a existentei deficientei imunitare. Aceste tratamente sfnt idcniice cu cele aplicate cind aceste boli apar la persoane neinfectate cu HIV. e). Toate mndicamentele Pmpotriva HIV sint experimentale. h momentul de fats ccrcetitorii fac teste cu : - medicamente destinate s5 impicdice reproducerea virusului (medicamente antivirotice) ; - medicamente gi alte tratamente care s5 refac5 sistemul imunitar dereglat ; - combinatii de medicamente antivirotice $i de rcfacere a sistemului imunitar dereglat ;

- incercriri de a realiza un vaccin impotriva SIDA sau un vaccin care s5 determine producerea de anticorpi care s5 atace proteinele din miezul virusului HIV (gog). Se incearcg obtinerea unui vaccin pe baza tehnologiei A.D.N., recombinat ; o alt5 stratagems posibill care se Pnbearc5 este inljturarea genei tat care confers virusului H'IV capabilitatea de reproducere. f). In 1986 $i mni recent In luna aprili? 1987 Adunarea Organizatiei Mondiale a Scin5tritii a aprobat o serie de masuri pentru controlul SIDA, in intreaga lume. Prin aceast5 actiune reprezentantii tuturor guvernelor, au recunoscut 1 1 1 mod oficial cri SIDA este o problem2 cu care sint confruntate toate natiunile, fie cri au multe, putine sau Inca nici un caz de SIDA semnalat. OMS care isi aduce din 1983 aportu! sga la efortul de a controla SIDA, a elaborat $i a organizat un program special cuprinzind actiuni la nivel central si regional, cu. acordarea asistentei necesare pentru a lupta contra SIDA.

'

Consideriim cri in actualul stadiu de cun o a ~ t e r ea evolutiei bolibr cauzate de virusul imuno-deficientei umane HIV, aprofundarea cercetfirilor privind posibjla ,utilizare 9 produselor Apilarnil $i Apitotal N.V.I., In programul O.M.S. de combaterc. a SIDA, trebuie s5 tin5 seaina $i sS aibe in vedere urm5toarele directii de actiune st ap!icabilitate : Apilarnil~ll este un produs biologic activ vita!izant, biotrofic, tonifiant $i psihotonic, caracteristici specifice potcntsrii fattorilor de aprirare naturali ai organismului. inclusiv de protejare a sistehului imunitar echilibrat atit ca mecanism fiziologic cit ~i neurologic. Deci poate fi folosit in tratamente prcfil.actice tocmai pentru a preveni, st5rile. carentiale de dereglare a sistemuLui, situatie in care virusu! HIV a r fi favorizat. ' Apilarniiul continind acidul dezoxiribonucleic A.D.N. se preteaz5 eventual la realizarea unei biotehnologii de manipulcre gcneticii (tehnologia A.D.N. recombinat) pentru o posibil5 manipulare genetic5 celulara in vederea obtinerii interferonului resnonsabil de ap2rarea agresiunei virale HIV. Apilarni!ul este un excelent mediu dc culturli care poate sli atrags antigenii inainte ca ace~;tias5 se instaleze in celulele

gazds $i sS atace 'sistemul imunitar, care, ,prin linfocitele specializate numite celule T-ajutgtoare ar putea reduce proliEerarea virusului atras de prezenta apilarnilului ca mediu de culturs $i ar mentine .mai u$or echilibrul reactiei antigen-anticorp. Apilarnilul este un bun reglator a1 metabolismului, ceea ce permite sii contribuie la mentinerea unui nivcl de perfect5 stare de veghe rji siinstate a lntregului organism. -' Produsul ,,Apitotal N.V.I.", pe ling5 substantele nutritive organice (proteine, gr2pimi etc.), aminoacizi, vitamine, mai contine secrefii glandulare provenite din organismul albinei, printre care venin, hormonl, $i epazine, sBruri minera!e, ~nicroelemente precuni $i unele principii medicamentoase $i imunologice. ' Utilizat ca matbrie Grim2 deosebit de activs din punct de vedere biologic, In -domeniul terapeutic, I n industria farmaceutic'g, In actiuni profilactice, vitalizante rji .de regenerarc celularii, inclusiv in combaterea afecliunilor reumatismale, produsul ,Apitotul N.V.I." are efecte specifice P n alergologie, rji in special in imunologie, participiild direct la formarea unor anticorpi datoritii sinergismu!ui yeninului de albine (pe care-1 contine), cu celelalte substanfe, elemmte $i principii active din structura sa compozitionalii. - Ca $i Apilarnilul: (cu care se poate asocia P n vederea multiplic5rii efertelor in organismul uman $i animal) Apitotal N.V.I. prin anumite tehnologii dirijate special pentru determinarea unor reactii antigen-anticorp specifice reglsrii sistemului imunitar, se poate experimenta ln combaterea virusului HIV. Am' evidentiat numai directii!e principale pe care cercetstorii $i cadrele de specialitate trebuie s5 le aibe P n vedere atunci cind procedeazii la realizarea programului indicat de OMS pentru gasirea mij!oacelor de combatere a Sindromului imuno-deficitar dobindit SIDA. Se infelege cB vor fi necesare $i aite elemente de detaliu precum $i aprofundarea experimentelor pentru a contura mecanismu1 inovator de actionare a1 celor dou5 produse apicole, stabilindu-se valoarei $i aportul lor la potentarea factorilor naturali proprii de apsrare existenti In organism, inclusiv la influentarea favorabils a becanismului sistemului imunitar.

MICELII MOLECULARE APLICATE 1N UNELE

Conf. univ. dr. Mircea P. POPESCU Institutul de Cercetare $i Producfie

f n afectiunile oculare, tratamentul se forme. poate aplica local sub diferite , Astfel solutiile care contin medicamentele necesare sint aplicate sub formd de colire in instilatii, sau sub form5 de injectii subconjunctivale, aerosoli ~i iontoforez5. Experimental s-au efectuat studii ~i s-au dozat in umorile ochiului (umor apos ~i corp vitros) substantele care s-au aplicat pe diferite c5i. S-a constatat c5 cea mai mare cantitate piitrunde prin aerosoli ~i iontoforezii si apoi prin injectiile subconjunctivale si instilatii. Penetrarea substantelor in cantitate mare in umorile oculare in aceste forme, se datoreazii faptului c5 substanfele s i ~ transformate t in micelii moleculare. Miceliul molecular este o particul5 foarte fins, sub un micron, inciircats electric, In general avind acela~isemn browelectric ~i permanent in m i ~ c a r e nianii. .Prin aceastii form5 de miceliu Molecular substanta piitrunde in celulele epiteliului corneean ~i conjunctival in cantitate mare, unde apoi miceliile se reunesc ~i realizeaz5 molecula de la care au fost formate. Penetrarea este rapid8 ~i actiunea la nivelul fesuturilor oculare este eficace, oprind procesele morbide ~i restabilind functia normal5 cu transparenta corneeanli. Producerea miceliilor moleculare s-a realizat prin aerosolizarea substantei fiind aplicate ocular ~u masc5 special5 ocular5 (dr. Mircea P. Popescu). Experimental s-a studiat la iepure cu masc5 special5 concentratia substantelor aplicate prin doziiri din 2 in 2 ore timp de 24 ore. S-a constatat penetrare maxima" in primele 6-8 ore.

un domenid\ in care Romania derine priorit5ri rnondiole

D E PRODUSE APITERAPEUTIC,E BlOLOGlC A C T I V E AFECTlUNl OCULARE'

dr. Dana Alexandra POPESCU pentru ApicUltUr5
farm. Elena PAI,OS-

Miceliile moleculare avind dimensiuni foarte mici ~i inc5rc5turB electric5 pot penetra in celulele epiteliale prin micile orificii stomate cit ~i la nivelul desmozomilor. fn interiorul celulei se regrupeazli si din starea coloidal5 initiala %la intrare, apar nloleculele din care au fost produse, apoi incep s5 intervin5 fizicochimic in protoplasma celulelor. Astfel, foarte rapid, substantele pot actiona la nivelul tesuturilor oculare, traverseaz5 corneea, conjunctiva, p5trund in umorul apos ~i apoi in corpul vitros, unde este nevoie d e restabilirea metabolismului. Substantele care se pot transforma in micelii sint diverse ~i au greutatea molecularil mare ~i deci penetrarea este greoaie in starea initial5 si deci actiunea ocular2 de asemenea intirziat5.' 'Putem aminti +i faptul cri produsele introduse parenteral sau per os ajung la ochi cu mari intirzieri si deci interventia lor este lentri, cunos-

cindu-se si rezistenta barierei hematooculare. Deci aceast5 form5 de aplicare prin micelii moleculare este cea mhi activri ~i rezultatele sint din cele mai bune posibile. Ca efecte benefice putern mcntiona si revenirea la ~lorinal a homeostaziei oculare. Echilibrul de membran5 celular5 corneean ~i conjunctival este mentinut prin participarea miceliilor moleculare coloidale provenind din substan\ele ce se aplic5 in terapeutica ocular5. Am folosit procedeul de acrosolizare a substantelor apicole ~i ailumc colirele cu miere (Colmel) cu laptisor de rnatc5 (colgel) $i cu propolis (oftalmosept). La aparatul de aerosolizare am utilizat nlasca ocular5 sau masca pentru ochi, nas si gur5 realizat5 de Dr. M. Popescu. Bolnavii tratati au fost grupati pe tipul de afectiune de pol anterior : Blefarite eritematoase ; Blefarite scua-

* Referat prezentat la cet d e a1 X X X I - l e a Congres Int c r n a ~ i o n u l d e Apiculturii a t APIndOhrDIA, ~ a r s o v i a , PoZonia, 19-25 august 1987.

Fig. 1 : A - Aplicarea aerosolilor oculari, experimental la iepure cu mas& ocular5 adaptat5, pentru dozarea concentratiei miceliilor In umorul apos $i corpul vitros. I 3 ' Masca pentru ochi, nas ~i gur5 (ONG) d e aplicare la om.

anoase ; Blefaroconjunctivite ; Conjunctivite catarale subacute ; Conjunctivite catarale cronice ; Eroziuni corneene ; Cheratite imaginale alergice. Aerosolizarea ocular5 dureaz5 15 mipute $i s-au efectuat una sau dou5 sedinte pe zi, in raport cu gravitatea afectiunii. in unele cazuri ce au prezntat o rezisten\& diminuat5 de ap5rare a organismului am asociat qi un tratament general cu preparate apiterapice : polenapin, melcalcin, lfiptisor de matc5 tablete, proposept, apivitas forte. Tratamentul a fost f5cut in cuss de 15 zile repetat dup& pauze de 15-20 zile. Miceliile moleculare obtinute prin aerosolizare, ~i aplicare local ocular au dat rezultate foarte bune chiar de la prima sedint5. Astfel, fenomenele subiective de jen5 ocular5, senzatie de corp strgin, usturime, prurit, durere locala, au disp5rut in majoritate de la primele ~edinte. 11Zecanismul fiziopatologi,c se explic5 prin penetrarea miceliilor moleculare in cantitate mare prin membranele celulare, avind o m5rime foarte mic5, intrind in structura tesutului ocular ~i restabilind cc!lilibrul ionic, metabolic, enzimatic, :! tuturor schimburilor, incit exsudatul care exist5 din cauza afectiunii inflamtorii, pericelular ~i perivascular, este oprit in producerea sa s i apare fenomenul de resorbtie. De asemenea se c u n o a ~ t e sensibilitatea mare a corneei, care este cel mai important plex nervos din organism ce poate s5 produc5 stress lipotimic prin atingere simultan5 a ambelor cornei. In orlce afectiune iritativ5 corneea devine sensibil5 prin mo~dificiiri fizicochimice din jurul terminatiilor nervoase, ce sint aproape de membranele celulare ale primului strat epitelial. fn aceast5 situafie de hipoxie si de depolarizare apar senzatiile de disconfort, dureri oculare ce se transmit la centrii superiori nervo~i. Aceste modific5ri de chemo ~i baroreceptie sint cele care ne informeaz5 asupra afectiunii oculare. Interventia miceliilor moleculare
t

din prima ~ e d i n t 5opresc ~i reduc depolarizarea prin interventia ionilor de Ca++, Na+ K+ care sosesc direct ~i restabilesc fluxul neuronal care era intrerupt. In acela~i timp 0 2 care patrunde adat5 cu miceliile moleculare participa la echilibrul metabolic local. Apoi miceliile moleculare contin fragmente de vitamine, flavone, proteine, glucozi3, acizi aminati, ADN ~i intervin urgent la realizarea ADN specific corneei ~i conjunctivei carea E S i reia cursul normal. Mic$opolizaharidele de aspect coloidal din corneene, i ~ refac i structura prin aparitia miceliilor coloidale. De asemenea prostaglandinele E2 ~i F2 care se sintetizeaz5 la orice agresiune ocular5 sint inhibate de aceste micelii moleculare, oprind astfel producerea exL sudatelor pat~logice ~i toate fcnomenele fiziopatologice. Aceste mecanisme intervin in vindecarea cit :mai rapid& a modific5rilor patologice oculare. Aplicarea substanfelor sub forma de micelii moleculare local ocular este cea mai bun5 metoda, cu rezultate exceptionale pentru restabilirea homeostaziei oculare si deci o functie normal5 ocu1 x 5 cu vizibilitate perfect5. Miceliile moleculare pgtrund si ir. interiorul ochiului in umorul apos, in corpul vitros ~i deci pot actiona direct asupra aparatului acomodativ, corp ciliar, m u ~ c h i ciliar si mai ales la schimburile nutritive ale lentilei cristaliniene. De asemenea actioneaz5 si asupra trabeculului 'putind s5 restabileasc5 by pass-ul la acest nivel prin starea coloidal& specific5 structurii reticulare a sa. Particips de asemenea prin p5trunderea in corpul vitros si la mentinerea transparentei edificiului coloidal a1 acestui mediu, care are o structurii deosebit de fin& transparent5, pentru a permite s5 ajungg nemodificate cuantele de lumin5 (care sint excitantul natural a1 retinei) la straturile neuronale - conuri si bastonaye din retins. Miceliile moleculare pot participa la procesele fotofizicochimice de la nive-

'Un apicultor ni se Bestginuie:

Cum o m sciipot de operatie la stomac datoritii p r o p o l i s ~ l u i

Petru NEAC$U Cu citiva ani in urm5, din cauza unei tulburzri grave la stomac tot ce consu-' main imi provoca mari suferintc, iar in ,urina rcgiinului alimentar sciizusem c U 15 kg in greutate.. DupS inai multe esamin2ri medicale s-a apreciat c3 sufar de gastritW, ulcer, coiitS $i insuficientl hepatica, pentru care pe' ling2 medicamente mi s-a recomandat sa fac o cur5 de ape minerale la Si5nic-Moldova si sri tin un regirn alimentar corespunzritbr. ' UrmSrind tratamentul prescris boala se ameliora. dar sDre sfirsitul anului se agrava din nou,' fiind 'nevoit .s5 merg ani la rind la Slhnic, far5 o vindecare definitivri. I n aceastii situatie am facut un nou control medical cind s-a consiatat prezenta unor polipi in stomac, fiind suspect de cancer. R?i s-a recomandat de urge-nt2 int ~ r v e n t i e chirurgical5. Dar in acelasi tiinp fiind programat pentru brii la Vatra Dornei pentru circulatia singelui, am cerut aminarca operatiei cu doua luni, aprobarc care nhi s-a aurobat cu conditia sB fac un tratament moclerat, i a r dupa dou5 luni control medical radiologic. Dup5 8 zile de bSi cu acid carbonic, boala mea de stomac s-a agravat in asa m?isui-ri incit am fot;t nevoit' sB in. trerup tratamentul balnear. Intrucit la gazda uncle locuiam erau 12, stupi vechi f5rB albine, mi-am amintit de propolis, criruia nu-i diiciusern nici o atentie pIn5 atunci, cum de altiel fac ioarte multi apicultori. Din acevti stcpi am recoltat propolis pe care am incepct s5-1 iau pe cale bucal5. f5r5 nici o recomandare $i fSrh sa-i cunosc proprietjfile lui apiterapice, provocindu-mi mari dureri la stomac. Dup8 4 zile, trecind pe la magazinul nostru apicol, am gBsit cartea ,,Propolisul" apsrutri in Editura APIMONDIA, din care a m eflat ca propolisul vindecB foarte multe boli prinlre care ~i bolile de stomac. Acesta se poate lua de la 1-3 g/zi pe cale bucalri , prin rnestecare, sub form2 de pulbere sau. granule mici in apri, intr-o lingurifri, precum . ~ i dizolvat in alcool raiinat- sau alte suhstanfe, conform indicatiilor date d e tlr. K. Lund Aagaard din Danemarca, in capitolul ,,Propolis, substant3 natura!5 calea spre sZn5tate". Am lnat zilnic pe cale bucald, de 2 ori pe zi, sub form% de granule, dup8 mesele ci- dimineaG ~i la prinz, la inceput cit un bob de mazrire pentru incercare, apoi am continuat, crescind cit un bob de fasole mai mare, mestecind propolisul pin5 cind se dizolva in granule de mWrimea nisipului pe care le inghitisem. In cazul cind propolisul nu se dizolva in 2-3 ore sau cu o or5 inaintea meselor, il rupeam cu tiintii in bucfitele mici pe care le inghiteam. La dou5 luni de la ultimul control, dupii ce m-am intors de la b5i, prezentindu-1n5 la medic, acrsta mi-a recomandat acelasi' tratament cu regim alimentar sever ~i apoi contro! la 45 de zile, cind m-a 'intrebat tiacl mai iau .?i alte medicamente deoarece so vrid unele lmhun2trifiri fn evolutia bolii. Medi.cu1 mi-a I-ecomantlat in cdntinuare regim alimentar $i propolis, 'precum $i control la 3 luni. Dup5 acest control, deoarece boala s-a ameliorat mult am fost chemat la 9 luni la control radiologic, cind s-a constatat cZ polipii au disprirut $i nu mai era nevoie de operafie. Pe parcurs, alimentinciu-m:i normal Bm revenit la greutate $i toate suferintele la stomac au disprirut.
,

lul extremitstii externe a neuronilor conuri si bastona~eu ~ u r i n dproprietatea' piezoelectric8 a acestor neuroni. Particips la transformarea energiei luminoase - cuantele de lumin5, In energie electric8, diferent8 de potential diferit modulat8, care se transmite superior prin csile optice la proectia cortical5 unde psihic imaginea - mesaj receptionat ca la un aparat de luat vederi n e dB un instantaneu al mediului inconjur8tor. Afectiunile de pol anterior pe care le-am tratat cu acest procedeu - s-au vindecat in procent de

peste 8g0/0, restul au fost ameliorate iar 30/,, au ramas stationar. Grupele de amcliorare si stationare au prezentat complicatii cu lnaladii generale, focare de infectie etc. care au avut nevoie de tratament combinat prin procedeu adaptate, opera!% etc. pentru oprirea acestor' procese. In cbncluzie putem indica procecleul cle aplicare a terapiei locale oculare prin micelii moleculare ca cel mai eficace dintre toate tehnicile locale de aplicare a medicamentelor la nivelul ochiului.
- 8%

Cu doug 'exemple din p r a a i c i ni se precizeazii de ce este important

Alexandru PATAKI

In practica apicol5 trebuie s5 tinem seama de faptul c5 ceea ce s-a concretizat pin5 in prezent in teoria apicola este un rod a1 observatiilor efectuate in decursul. a numerosi ani de stupgrit, verificate in conditii diferite de clim8 si loc. Nu trebuie s5 c5dem ins5 nici in extrema cealalt5, generalizind o observatie f5cutri intr-o conditie oarecare, care nu se mai rypet5 sau care se repeta foarte rar in viata unui stupar. Atit minimalizarea celor invti;ate dar neintilnite in practic5, cit si generalizarea unor observatii neverificate fn timp sint d5unritoare activit5tii de stup5rit. Redau in continuare douri observatii proprii de acest gen din ultimul timp. Exceptind primii ani de stupsrit, cind curiozitatea m5 indemna sB deschid mai des stupii, in general m-am obivnuit, obligat de altfel $i de lipsa de timp, s5 intervin cit mai i a r posibil in viata albinelor. Dintre aceste interventii majoritatea sint legate de lucr5ri in campanie, cind urm5rind un scop bine determinat nu am timp s2 aprofundez problemele ivite intimpl5tor si pe care le rezolv sau nu atunci, dup5 importanta lor, in modul cel mai simplu posibil. Cum stupii mei erau in pastoral la munte, mi s-a p5rut atragatoare solicitarea unui fost coleg de serviciu, stupar, incepstor, de a-i vedea u,n roi prin ling5 blocul de locuinte. S-a plins la telefon c5 nu stic J dac.5 r o ~ u lare matc5, deoarece nu cl5de~te si c5 albinele umbl.5 dezordonat pe faguri. Deschizind stupul prins de circa 3 zile, mi s-a p5rut lini~tit,albinele nu b5teau din aripi ca ~i cind
'

a r fi fost orfane. Cercetind fugitiv ramele am ~i observat intimpJ5tor matca neimpachetatii intre albine, ar5tindui-o si lui. Am tras concluzia cii roiul nu cl5de~tefiind flrimind, plecind P n perioada respectiva secetoasri din luria iulie, probabil dintr-o familie cu rezerve minime. Am sf5tuit pe colegul stupar fncepiitor s8 hr5neasc8 din seara respectiv5 roiul, dindu-i si un hr5nitor mare tip uluc. ~ d citeva ~ 8zile m-a c5utat din nou la telefon si m-a chemat s8-i v5d roiul. Mi-a marturisit c5 a mai fost ajutat intre timp si de alt stupar, de cel care ii vinduse cele dou5 familii cu care a fnceput s5 practice apicultura. Acesta 1-0 convins c5 roiul este orfan din care cauz.5 a procurat si la introdus o matc5. Deschizind din nou stupul, am observat cti fagurii int-rodugi sint cljditi ~i au puiet. Am lucrat foarte prudent, neavind mas&, afumator si dalt5 apicol5. Cind am scos cu grij5 ultima ramri, am observat pe ea o matc5 frumoas5. Dorind s5 o cercetez mai bine am apropiat rama. Matc,? a zburat imediat pe marginea stupului si ping s5 reusesc s5 pun rama la loc, matca ajunsese jos, pe p5mfnt. Spre norocu1,nost.r~ solul era neted si f5r5 vegetatie. Am Entins mfna ling5 matc5 si aceasta mi s-a urcat pc degete, putind incet s% o apropii de stup ~i s5 o scutur pe rama de la margine. Am putut observa c5 era matc5 nemarcat5,. deci era matca initial5 a roiului. Deci, am avut dreptate la primul control. In cei 20 de ani de stupririt nu am mai-putut observa o astfel de purtare a mritcii. M5 intreb in leg5tur5 cu

I-,
acest caz, oare de cite ori Spierdem astfel m5tci noi valoroase, cind contrar recomand5rilor din literatur5, cercet5m stupii imediat in zilele urm5toare imperecherii acestora, cind acestea sint neruoase, vioaie si destul de suple ca s5 poat5 zbura. De multe ori, cind cercet5m la pgrioade mai mari un stup, poate nici nu stim c5 familia are o astfel de matc5. Ea poate s5 zboare f5r5 s5' o observ5m ~i ulterior ne Pntrebiim ce s-a intimpIat cu aceast5 familie. fn astfel de cazuri trebuie s5 proced5m foarte prudent, iar in cazul cind stim de existents m5tcii noi, s5 nu deschidem stupul o peribadii de cel putin 10 zile, asa cum ne recomandj literatura apicol5. Vara trecut5, am procedat la formarea unor nuclee, in care sci introduc m5tcile cump5rate. Cum era normal la adunarea ramelor cu albine si puiet c5pcicit, ain c5utat prima data rama cu matca familiei, pe' care o mutam perrtru s i d r a n t 5 intr-o lad5 de transport. La un stup, dup5 ce am giisit si ' separat matca: am csutat dou5 rame

,"

potrivite formgrii nucl~ului. Ggsind una, era s5 o al5tur deja celorlalte adunate arlterior, cind am observat pe ea tot o matc5 bine dezvoltatii, dar .dup5 aparente cea b5trin5, initial8 .a familiei, prima fiind fiica ei. Am stiut de altfel din controlul anterior c5 in stup a existat o singur5 botc5 c5p5cit5 si c5 d,eci se preg5tea de schimbare l i n i ~ t i t s a m5tcii. Am folosit matca b5trin5 la o familie orfanizat5, r5mas5 far5 matcii, din botcile introduse initial ~i care nu mai avea puiet. A ~i primit aceast5 matc5. Dac5 nu observain a doua matc5 a stupului si o introduceam in nucleu, ratam sigur primirea miltcii noi, devenind inutilii munca ~i cheltuiala efectuate. Din .cele dou5 intimplgri a trebuit sli. trag concluzia c5 este bine sci aplic2m m5surile: de precaufie recomandate de literatura apicol5, chiar dac5 pentru unele din,ele r5spunsul practic P 1 g5sim doar dup5 mai multi ani de stupgrit.

Asigurafi-v5 stupinele cu fagurii necesari productiei apicole din anul 1988

i
I , I \ h

i i P i
\

predafi in periooda OCTOMBRIC~XILIE filialei judefene a Asociatiei Crescdtorilor de Albine, de care apartinefi, la schimb si achizitii, - intreaga cantitale de cear5 produsi.

Deci nu uitati:
numai in acest mod -vi se pqate asigurs satisfacerea la timp a necesarului dv. de faguri artificiali, deaarece pentru preluerarea eerii i n faguri este necesarH o perioadl de eel putin 30 zile. PREDATI IMEDIAT CEARA PRODUSA SPRE A VA ASIGURA APRQVIZlONBBEA DIN TIMP CU FAGURII NECESARI IN ANUL VIITOR.

i
i <
$*

'
\

PRACTICAREA APlCULTURll IN MOD EFIC!EMT $I RENiABfL PRESUPUNE TEMElNlCE CUNOSTlNTE DE SPECIALITATE

Ing. Eiisei TARTA

In general apicultorii sint oameni receptivi si interesati E n directia continuei perfectioniiri a cunostin;elor lor profesionale. Riispunzind acestui interes ca si in scopul inrleslinirii unei sarcini majore (vezi articoZ u l publicat S n nr. 9 la pag. 3 al rcvistei nocistre) in cadrul asocicitiei sint organizate m a i multe forme de instruire, perfectionare ~i specializare i n apicultura. ASCL c u m se cunoaste, ca si i n alpi ani, i n luna fzoiembrie in intreaga pard Encep . cursurile, conferintele si dezbal-erile de aviculturii oronnizatk de' cdtre tonte filialeie judetene (lie A.C.A. i n douci sectiuni: pentru incepdtori (anul I ) si pentru avansati (anul 11). i l l unele judepe in care lnstitutul de Cerceture si Productie pentru A?jiculturii are oryanizate Statii zonale sau pepiniere de crestere a miitcilor ca de exemplu in judetele Cluj, lasi, Vilcea, Tulcea, Timisoara ca si i n &iunicipiul Rucuresti, specialistii d i n aceste stntii zo;zale sau d i n institut au fost si sin! Zectori ai cursurilor d e apiculturii, impdrtdsind cursantilor cele rnai noi aspecte din teoria si practica apicold. Programcle cur-u- rilor prevdd Ensusirea cunostinfelor cle biologic, de tel~nologiea c r e ~ t e r i isi iiztre~incrii familiilor de albine, cle tehnologii de produccrc g i concL?$ionare a principalelor produse ale stupuiui, de resurse me_lifere, d~ patologie apicolii. Mu sint neylijute asppctele legate de crestera miitcilor, stiut fiind

Foto 2 : Dr. r2urelia1~ EnCiz~ esnlicfnd cursantiior r ~ l u lramelor port-botci ([otografii realizate de Nicu Dirddrii - nhsolvent, a1 cursurilor apicole anul 1).

cd u n adcv2rat apicultor este acela care $tie s5 crcascs n15tci din familiile recordiste ale stupinei. F'e parcursul cursurilor organizntorii se strddtiiesc s5 imbine armonios lectiite .y? preiegerilc teorctlce c u aplicatiile practicc care dr obicei se desf@oard spre sfirgitut periondci, i n priindvarii cind cursan!ii se instruicsc corlcret in stupine efectuind personal sub indrumarea specialistilor lucrdrile spe,:iJice sezonului. U n esenzplu in. aceastii activitate il constituie Filiala judc:fand Iasi a asociatiei noastre unde conducerea filialei reprczentatd priw rir. Ion A!cxandru Luca - presedinte si I G I I Doh06 - ~ c c r e t a r tehnic, ajutati bineinpelcs d c inembrii comitetului - azi reusit a:z de aiz sd asigure pentru u n numdr ?narc de participanti (anul trecut au fost 170 de absolueizti) u n con+ n u t interesant si 0 inaltii calitate a prelegerilor si aplicatiilor practice. Relatdri desspre actiunile privind pregdtirea profesionalii a apicultorilor a m primit pe pnrcursul acestui a n d i n rnai inultc judete u ~ ~ dasemenea a acciuni stau i n atentia activului retribuit .yi voluntar a1 asociatiei noastrc. in Vrancea de pildii exist6 0 Preocupare sustinutd pentru formarea celor m b i tineri apicultori - ~ c o l a r i si pionieri - asa c u m se evidentia in articolul publicat in nr. 8 la .pag. 23. Desigur ne-ar hucura sii primim cit rnai multe asemenea informiird Foto 1 : 0 parte din cursanti la o demonstratie practics m a i ales c d ' i n ideea de a n e privind creqtcrea matcilor desEB~urat8la Statia zonal3 api(continuare i n pag. 28) cola Poieni-Ia$i.

Lucrari apicole Fn luna noiembrle

exist5 $i problema merit5 disgutatg, dat* fiind preocuparea pe care ea o constituie pentru apicultori, respectiv importanfa pe care o are atPt pentru productie cit $i pentru iernare. f n mare,: locul unde se instaleaz3 o stupins trebuie sB satisfac5 trei exigente: s5 favorizeze dezvoltarea optima a familiilor de albine, s5 uvureze munca apicultowlui $i sB limiteze daunele pe care albinele l e pot aduce vecinilor. DacB pentru primele douB conditii este suficient s5 f e s p e c t a normele tehnice, rnai mult sau rnai putin cunoscute, pentru a treia urmeazg s i ne In toate zonele din tar3 albinele intrri in ghidrim dupri bunul simt (conform zicalei perioada repaosului de iarnil. Zborul lor se ,,ce tie nu-ti place altuia nu-i face"), dat rilrer;le $i chiar inceteazri. Se formeaz5 comfiind lipsa unor prevederi legale in acest .. plet ghemul de iarn?. Toate lucrjrile prisens. vind organizarea cuiburilor, impachetarea, Ce inseamng un amplasament ideal? asigurarea cu hranii, tratamentele antipaS 5 fim intr-o zonri meliferri, in care sB razitare, instalarea gratiilor la u r d i n i ~ etc. a u fost terminate de apicultori in lunile .putem face mai multe recolte f5r5 a deplasa stupina. "Noroco$i sint cei care au aceasts precedente. Tot in aceste luni, in care temposibilitate. peratura le-a fost favorabilk albinele au S 5 a ~ e z 5 mstupina critre soare, cu uractivat ~i ele intens pe linia preggtirilor dini~ele spre sud sau sud-est vi pe un teren de iernare, ultima mlisurs fiind etanSeizaadripostit fat5 de vinturile reci, de preferea locuintei cu cearil $i propolis. Ar fi deci rintB in fata unui zid sau taluz. o greveals ca acum, cind frigul nu le rnai dB posibilitatea sB repare eventualele striS 5 evit5m (in zona de munte rnai ales) caciuni fricute de noi, s5 rnai deschidem locurile prea umbrite (care favoriieaza nostupii ~i sci umblilm in cuib. 0 prim5 consemoza), ca $i pe ce!e unde zripad se insecint5 a r fi c5 podivoarele, desprinse din grrimBde$tc. Se intimplt5 ca zripad! de pe propolisul intgrit, nu se p a i a~eaziletan$, stupi sH formeze un bloc care, inaintind Pniar golurile r&ase vor permite curenti de cet sub actiunea dezghetului, ajunge uneori aer, clBuniitori pentru buna iernare. 0 alt5 s5 basculeze capacul $i chiar stupul. uvmare negativri este deranjarea albinelor, . Un teren Pnalt este preferabil unui fund intr-o perioada in care zborurile de cursde vale, unde brurna, ceata $i umiditatea d i tire devin din ce in ce.mai rare, sau pot ' uneazri albinelor. i n c e b pentru o lung5 perioad4 de timp 8 Departarea de 'ciroulatia , publicZ asiS 5 le 15s8m dcci in pace, sB lu5m chiar gur5 l i n i ~ t e a albinelor. Totu.si, accesibiljtam5suri ca nimic s H nu Ic tulb~lre lini$tca. 'tea pentru vehicule a r e , $i ea o mare im. Singurul deranj justificabil a r fi mutarea portanti, cBci s5 transporti t l i ~ t ecaturi piistupinei ,sau stupilor pe un amplasament ne, chiar numai pe o distant5 de 50 ni, nu mai bun, ca urnlare a unor deficienie sau inconveniente majore, constatate sau sur- . e deioc o pl5cere. 0 Vara, o familie de a!.bine consumri mai venite in sezonul ~ e s p i r a t . Luna noiembrio perinite asemenea deplasriri, intrucit albimulti litri de apri pe zi, a$a incit prezenta unei ape naturale in apropiere ne-ar prinde nele ies rar $i in numiir mic din stupi, fcarte bine. astfel cB riscul intoarcerii lor pe vqchiul Imprejmuind stupina, o ferim de inamplasament sau a1 r5tAcirii in alti stupi cursiunile animalelor. Construind paravane este practic inexistent. Sigur c3 unele presau adriposturi, asigurBm protectia impotricautiuni sint necesare : s5 alegem o Z i pova intemperiilor. Punind greutriti pe capacele stupilor, impiedicam ca acestea sB fie trivit5, cu temperatura h t r e i-10C, care Iuate de vint. impiedicri albinele sB ias5 la zbor, dar le permite totuqi s 5 se urce pe fagnri, in ca0 f n s f i r ~ i t , l5sind distante rezonabile zul cind eventualele zdruncinjturi le-at far5 de locuii~televecine, de drumurile cirdesprinde ,din ghem ; evitarea unor astfel culate cle oameni $i animale, precum $i de d e zdruncinilturi, lovituri sau vocuri fiind vetre!e tovarri~ilor de breaslri, ne asigursin de asemenea o altri necesitate in cadrul aliniritea proprie $i plgcerea unei convietuiri cestei actiuni. amiabile. Sigur cri e foarte greu, dac5 nu chiar imCam acesta a r fi esentialul de ~ t i u tpen- . posibil s i gsseyti un amplasament ideal tru o buns amplasare. In rest, ce rnai pupentru stupins, totu$i solutii intermediare tem face P n luna noiembrie ?

Q S s topim fagurii reformati $i s% precile Siretului $i Prutului precum ~i zone din d%m ceara la Asociatie pentru Combinatul luncile bazinelor superioare ale Oltului $i apicol, astfel incit acesta s5 dispung ciin Murerjului unde n u depiivesc 30 limp. timp de materia prim5 necesar5 fabricgrii In ansamblu, luna noiembrie din acest an fagurilor artifi,ciali d e care v o m avca ne- . n u se v a .evidentia ca o ~ x c e p t i ede la tavoie la prim%var8. . bloul climatic. Terntic cele mai ridicate va8 S5 continujm reparatul, recondifionalori se a~teaptiis5 urce p i d i n jur de 20C tul $i vopsitul stupilor $i utilajul.ui detei n Cimpia Romdnd, In timp ce minimel6 riorat In sezonul activ. termice ale lunii situate In apropierea l u i SB n e aprovizion5m cu utilajele $i ma10C vor fi atinse trecBtor h depresiunile terialele necesare pentru anul urm5tor. intramontane $i i n nordul Moldovei. Aceste e S2 studiem lucrari de specialitate $i s5 fluctuafii intrli in domeniul firescului comn e abonlim la revista ,,Apicultura in Romipartiv cu v d o r i atinse de-a lungul anilor in 'nia" pentru 'anul 1988. luna noiembrie, c u m ar f i 30,S0C InregisS3 participam la cursurile auicole de trate i n 1926 la CBlBrasi sau vis-a-vis de mass, la conferintel.e $i schimburiie de excoborirea mercurului termometrului pin5 l a perient5 organizate de filialele Asociatiei -27,4"C i n anul 1915 la Joseni, statia' meCresclitorilor de Albine. teorologic% ce-$i merit% dupli c u m vedem SB analizBm rezultatele obtinute $i efinumele d e polul frigului din Rombnia. cienta economic5 a activitstii desfliburate l n Precipitatiile, indeosebi sub form5 de sezonul recent incheiat. ploaie $i burnits, vor depdsi pe alocuri cantitdtile medii multianuale i n Banat ~i 01- tenia si se vor situa i n apropierea valorilor normale pe restul teritoriului. In intervalele de &ire, lapovita $i ninsoarea vor fi prezente rji in zonele de cimpie. 0 not6 particulardi a lunii noiembrie din acest an o vor constitui perioadele de int e n ~ i f i c d r isustinute ale vinlului i n sudul si estul tdrzi cu viteze de 50-70 kmlor8. Asociat acestora sint conciitii ca trec5tor in nordul Moldovei s5 se procluc5 fenomenul de viscol. Calendaristic luna noiembrie Tncheie anoCorneiiu P O P timpul de toamns. Din pupct d e vedere a1 vremii la o analiz5 mai atents a ciclului anual se face simtiti nevoia unei diviziuni inai nuantate pe sezoane omogenc. Dup5 astfel de criterii noiembrie este cup--' ~ l n sin sezonul de tranzitie dintre toamn5 $i iarn% PGACTICAREA APICULTURII numit preiarnli. Aceastli clasificare este susf N MOD EFICIENT $1 RENTABIL tinut% de o serie d e .argumente climatice. (continuare din pag. 26) Temperaturile diurne inregistreaz2 valori maximc i n primele zile ale lunii cuprinse ingriji atent si responsabil cle viitorul apide regul5 intre 14OC Zn zonele de ses din .culturii prin formarea de noi apicultori a m . Banat, Oltenia si Muntenia, precum si pe lipublicat i n nr. 9 la pug. 25 o nzetodologie toral si mai coborite f n zonele b e deal -si a activitdtii cercului apicol pionieresc si SCodepresionare 'pin6 la' 1I0C. I n mod obi$lar. Asa cum precizam rnai S U S , la Iasi . nuit acestea scad pind la sfirsitkl lunii la exist6 o adeva'ratd emulatie E n direccia for6 7 C in zonele de Ses, 2C In depresiuni mlirii si perfec$wndrii apicultorilor. Statia $i se mentin inc5 relativ ridicate, 9C zonal6 apicold de la-Poeni constituie u n adepe tdrmul Mdrii Negre. A4inimele termice vdrat centru d e rdspindire a cuno~tintelor nocturne inregistreazd scdderi cuprinse intre apicole. Gratie eforturilor colectivului de 3 si 5OC pe parcursul fntregii Zuni, sfirsiaici planul de productie pe anul acesta a tului de noikmbrie fiindu-i caracteristice temfost realizat i n proportie de 133%, ceea ce epraturi cuprinse intre 2-5' i n depresiuni inseamnd obtinerea unui numdr de 6 000 T i 0" tn zonele de'cimpie ~i +3O pe litoral. mdtci selectionate ~i verificate care au fost Nebulozitatea se accentueaza mult comdifuzate i n teritoriu. Dr. Aurelian Enciu, partiv cu lunile septembrie $i octombrie $eful statiei zonale apicole, pe Zingd sarciajungindu-se la 14-18 zile cu cer acoperit nile de productie i ~ indeplineste i cu pasiune fat3 de numai 6-8 zile cu cer senin. Tot$i competent6 $i sarcina de propagator a 2 odat5 ceata devine u n fenomen frecvent. progresului tehnic i n apiculturd fiind unul Pluriometric conditiile medii lunare se sidintre cei mai activi lectori ai cursurilor tueazB intre 40 ~i 70 l / m p , exceptie fBcfnd apicole. f n acest sens, doud imagini din perioada cursurilor apicole ale anului de iniona montan5 In. care pe alocuri se ating v&f&mint 1986/1987 sfnt edificatoare. 100 l / m p qi pe de alt5 parte BBrBganul, lun-

Prognoza

pentru luna

REZUMATE ALE REFERATELOR PREZENTATE LA CONGRESUL A L XXXCLEA AL APlMONDfEI, POLONIA, VARSOVIA, 19-25 AUGUST 198?
TEHNOLOGIE INTENSIVA DE CRESTERE A MATCILOR Aurel ~ A L A I U Stelian , ONEA, Maria DRAGAN

.prelucra doza' minim5 de sirop Pntr-Un interval de timr, determinat (programat).

Tmbuniit5tirea permanent& dar ~i intensivizarea tehnologiei de lucru in ~ewinierele d e c r e ~ t e r e industrials a. m ~ t c i l d r 'prezint5 o deosebit5 important5 pentru apicultura rnultor t5ri. Noua tehnologie propus2 vizeazj marilea e f i c ~ e n t e de ~ lucru prln irnbun5tFitirea lucrZri!or din anumite etape din fiuxul tehnologic, din etapele starter, crescltor, incubare rji nucleu de Imperechere. P r ~ naplicarea 'noii tehnologii c r e ~ t eprocentul de acceptare la starter (8,8%) reduce de 14 or1 num5rul de familii de albine ce se ruleaz3 pentru aceast8 fazii, c r e ~ t eprocentul de acceptare E n familia cresc5toarc (4,3Q,/0). Procentele ramin constant asigurate statistic tot timpul sezonu!ui. Folosirea incubatorului P n fluxul tehnologic elibereazs familia crescritoare cu G zile mai devreme realizindu-se 19 cresGtori in plus. Folosirea micronucle~lui tip ,,caset&" in Zmperecherea m&tcilor reduce de 3 ori (70 'g) cantitatea de albin5 folositii fat2 de vechea tehnologie (200 g). Se obtin 58 matci kg albin5 fat& de 24 m5tci/kg albin5 cornparativ cu tehnologia clasicg curents.

Traian OLARIU, Elena PALO$, Anca Iosefina OLARIU Lucrarea contine datele obtinute, pe o perioad5 de 2 ani, in tratamentul cu propolis a giardozei. Au fost tratati un numar de 350 copii +i adulti c u tinctur8 de propolis 30% ~i in paralel au fost urmgrite $i 160 cazuri de giardoze la copii ~i adulti tratate cu alte medicamente. \ Din cei 35Q bolnavi tratati cu propolis s-a obtinut negativizarea examenelor coproparazitologice la 305 cazuri, adicri 870/0. R~zultatele oQtinute demonstreazg superioritatea tratamentu!ui cu accst produs apicol fat5 de Fasigyn, Flagyl, Metronidazol $i alte medicamente' - prodcse chimioterapice. Dup3 'ce se inregistceaz5 un procent mult mai .mic de rec5der-i la tratamentele cu propolis, bolnavii au putut s2 repete tratamentul far5 nici un pericol de toxicitate, in tinip ce ceilalti bolnavi nu au putut relua tratamentul clasic, din cauza pericolului toyicit5tii acestor produse chimioterapice.

cu

TRATAMENTUL GIARDIOZEI TINCTURA DE PROPOLIS"

ROBOT DE FURAJARE A COLONIILOR DE ALBINE UTXLIZAT PENTRU SELECTTA.ACESTORA.

~ a l e n i i n oCORNEA

Ratlu FURTUNA. Aurel FURTUNA Robotul gestioneaz3 administrarea siropu, lui la coloniile de albine instalate p e o vatr5 sau pavilion, asigurlnd selectiv cantit3tile de sirop necesare, functie c k puterea sau productivitatea .fiec&rei colonii. Siropul pentru stimularea sau furajarea colcmii:or de albine este depozitat intr-un rezervor central de la care prin intermediul bnui distribuitor controlat de un dispozitiv ' electronic este administrat fiecjrei colonii. Siropul este administrat de preferin@ noaptea, e~alonatin mai multe doze, la intervale d e timp programate, fiecare colonie prilnind nous doza numai dupa ce a consumat-o pe cea, precedentz. Acest procedeu permite ierarhizarea coloniilor 'de albine dup5 productivitate $i punerea in evident3 a lamiliilor ce nu pot

, Pe parcursu! multor ani mi-am dat seama c5 veninul de albinri joac5 un rol importailt C n tratarea sau prevenirea afecfiunilor reurnatice. , ~ ~ t f am ~ ajutat l , pe unii reu,natici s5 sea- : . , pe de durerile chinuitoare specifice acestei afectiuni, iar pe altii sg, le preving. 1, sezonul cald am folosit intep5turiie albine!or, iar in sezonul rece - veninul de albin3 sub form& de lotiune rji unguent. Acest tratainent se completa cu masaj, fizioterapie ~i gimnastics. Semnificativ este cazui, autorului care fiind suferind de : PERIARTRITA SCAPULO HUMERALA STG. ?i COXARTROZA RILA- . TERALA, cu ,reducere functional& 90%, a rehrjit ca d u ~ a un numgr de SedinP corn- -, : plete s5-$i restabileasca functiile membrelor .,,;":' . .. respective. Consider c3 a v a s t 8 problem5 a r putea f i . ; ' ; aprofundat5 pentru a sluji inl5tur5rii .du- : rerilor. si restabilirii ~ g ~ s t g t ,organisii mplui 'uman.'
,

:'
8
.h

0 carte

dedicate'

upicultorilor de pretutlndeni:
kt

CRESTEREA M-ATCILOR SIM~~LIFICATA" d e Vince cook*

toarea succesiune de etape : fig. 1-5. Fgr5 a avea uretentiile unei lucrfiri monografice*i* autorul mentioneaz5 incB din Introducere. ca orice apiaultor mentului albinelor $i expebun cunoscfitor a1 comportaiimeptat in practica apicolB poate cre$te cu succes r n i l k l . Este locul $i momentul potrivit de a readuce in memorie afirmatia lui G. M. Doolitlle , (Crevterea $tiintificB a m8t.5lor", 1889, S.U.A.), autorul Cupe. de botci din plastic ; sistemului de crevtere a matPregritirea leaturilor cu cupe cilor care-i poartB numele, de botci ; Tehnica transvazri- care a revoIutionat domeniul rii ; Familia crescfitoare. Fa- prin introducerea transvaPrezentind ,de fapt un sis- miliile pentru imperecherea zdrii, adicB transferul larvetem de crestere a m5tcilor mfitcilor : Sfin5tatea ; Consti- lor tinere din celu!cle lor n a pus la punct in crescatori- tuirea nucleilor ; Prevenirea turale in cupe de botci din i!e de mfitci din Noda Ze- r5t5cirii ; Distribuirea botcb ceara sau din plastic : ,,!Vici plandfi ~i .verificat in prac- lor la nuclei. AdSugarea coi- un apicultor nu poate fi contic2 si in alte zone: Europa purilor la familia crescritoare: siderat desgvir~it decit dac5 (Anglia) gi in Asia (China) Program de s f i r ~ i t de ssp- stzpineste la perfectie t ~ h i ~ i autorul oferB sfaturi celor In- tsminfi. CButarea miitci!.or " :, ca de crestere a mdtcilor". teresati far5 a incerca ,s5 lfi- Introducere ; Pnfriti~areamiitmureasc5 . cititorii sfi accepte cii ; Gitsirea mstcii este o tleideile sale si mentionhd c5 prindere care se formeazB ; * Titlul in original: ,,Queen simplified" Vince nu are pretcntia de a fi e- Echipament de protecfie ; Un- rearing de se caut5 ; Controlarea fa- Cook F.R.E.S., Publicatii apipuizat subiectul. miliei ; Concentrarea asupra cole britanice, 1986. Autorul Ce!e GZ de pagini ale czrtii 1ucr.ului.; Lucru rapid ; CB- lucrdrii este un cunoscut spebogat ilustrate cu fotografii gi utarea sistematicfi ; Ultima cialist in apiculturd, expert, graficS sint structurate ast- ~ansB.Index de termeni. fe1 : Introducere ; Anieliorare; Pentru, conciziune, metoda fost consilier in probleine dc Blindete ; Productivitate .re- se prezinkfi grafic in urmci- personalitate bine cunoscutd. apiculturd la Ministerul Agriculturii al Noii Zeelande, o si apreciatd in lumea apicold. HATCI. . HATCA Reamintim celor interesati cd si in paginile revzstei noastre (nr. 5/1984$ s-au prezentat diferite procedee referitoare la acest subiect: a** A se consulta versliunea in limba romhnd a monagrafiei ,,Cre$erea mdtcilor" d e Fr. Ruttner, Editura Apimondia, Bucuresti, 1976, datoratli Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 profesorului V. Harnaj, presedinte de onoare a1 Schema graficd a succesiunii e t ~ p e l o r siste7nului de crestere APIMORIDIA. a mdtcilor prin nzetoda simplificatd lativ5 ; Rezistentfi la iernare; Alte calitfiti ; Culoare ; Sursa stocului d e ameliorare ; Consangvinizare ; Scopul final. Productia de botci : Transvazarea larvelor ; Pregritirea ramei cu cupe de botci ; Confectionarea cupelor de botci ;

MATCA. PUlET Sl REZERVE

BOKI CRESNTE INDEPARTATE FAGURI APROPlATl

HAKA CU CUlBUL DE P U l E T DINE

ALCLTUIT

GMTE , SEP~WLT~WE

este adaptabilg atPt apiculturilor mici cft $i celor cu multe familii, nu sInt necesare albine suplime~tarepenttu a produce botci ; - botcile pot fi produse in orice tip de stup cu perete simplu ; - nu slnt ncesare utilajeapicole ;

Fig. 4

Fig. 5

A4ETODA COOK care se ba- . tr-o familie produc5toare de zeazs in mare pe procedeul miere fiirri s s diminueze proDoolittle, are urm5toarele ca- ductia de miere sau poten;ial racteristici : de polenizatoare ; - botcile sint produse in- este simplfi ;

- albinele din familia producstoare de botci pot zbur3 liber tot timpul. Cartea ne-a fost donat5 d r Cecil Tonsley, vicepre~edinte a1 Apimondia $i secretar responsabil a1 publicatiei Br;tish Bee Journal din Angiis si poate fi consultat5 la .redactie. Biolog Paul BUCATA

Dintre u1ti:nel.e publicatij pra unor specii de plante t5tii din Bari sau a lui GuaL reprezint6 alte dou5 teme c a tiero S i m o x e t t i rji Renzo sosite la redactie ne face cere sB scmnalsm pentru c!. baz3 melifers ahorclate de w.1 B a r b a t - t i n i de la Institutitorii n o ~ t r i un destul de am- grup de cercetitori din Ro tul de protectia p!antelor a l ~ l vdlum u (ueste 250 vaa~ni) ma, Florenta ~i Udine. Ne Universithtii din Udine. Pe intitulat mo&st ,,APICULTUunii dintre cei citati i-am cuRA REVISTA STIINTIFInoscut in u r ~ n kcu citiva an1 CA DE APIDOLOGIE'" (nr cu prilejul unui stagiu de do2/1986) editat de Institutul cumentare efectuat P n ltaiia Experimental de. Zoologie ala Universitritile din Udme grarfi din Florenta - Italia ~i Bo1ognn unde 'am tinut ciT i p k i t in condirii grafice dt: . teva conferinte $i am avut exceptie ~i continind 11 luun fructuos schimb de excrari stiin~ifice, unele bogat perientii cu universitarii din ilustrate volumul acoper5 0 cele douri orage. arie largs de domenii ale aPn a c e e a ~ i ordine de idel picultui-ii reurjind s s reflectt am parcurs cu real interec un ~ ~ h i l i h rjust u $1 necesar . studiul : ,,Perizinul lichid, prointre cercetarea fundamental3 dus sistemic pentru comba $i cca aplicativa. U n lob ~ m terea chiinicd a varroozei" portant este rezervat In vo. avind drept autori doi cercelum probleme!or noi din dotfitori ai Uni,versitritii din limeniul cercethrii apicole indine - iTaln numit pe SteJano sistindu-se in primele dou3 1 3 4 a r c iz e t t i $i Aluuro D'Agalucrkri asupra spectrului poro, acesta din urmri fiind mai linic a1 unor specii exoticr de inult beneficiarul unui an din Somalia $i America tro- bu'cur5 sfi notriln numele u de per:ectionare in apicuitupical5. Jncidenta si relaTiiie nor prestigio~i speclalisti in r B In tara ncastrfi $i statordintre flora apicolri rji grupa- domeniile respective ca de nic prieten a1 Romgniei. rea cronologicfi a infloririi esemplu R i c c i a r d e l i Marco A c o r t i de la Sectia 1 1 D'A 1 b o r e de la Institutu] de ApicultuPA a Institutlllui speciilor de interes apicol 1 Entomologie agrars a U- de Zoologie Agrarri din Rollfa provincia nordicfi Friuli-Ve- de niversitritii din Perugia, a lui nezia Giulia ; actiunea pole. Raffaele M o n a c o de la in- Impreuns cu alti doi cercetinizatoare a albinelor asu- stitului omonim a1 Universi- tori din Udine citati mai

'

:
..,. .
,

'
.

,.
'

'+

,,
,

Pnainte (Barbattini rji Marchetti. cu colaborarea prefioasa a .lui D'Agaro cu ajutorut unor, contributii financlare din partea Comunitalii Comune Europene 'rji a Ministerului Agriculturi,i rji Si!viculturii din Italia au reallzat G interesantri lucrare privind diagnosticul qi combatere3 varroozei propunind o unificare a mai multor metode experimentale care $i-au dovedit eficienfa. ,,Caracterele morfologice 'esentiale pentru o rapidd identificarc in diverse stadii a pnrazitului Varrooa Jacob. soni" este titlul unei comunicBri ~tiintificein care ,autorul Roberto N a n n e l l i, cercetritor la Sectia de acaro logie a Insitutului ex'perimen.tal pentru Zoologie agrarg ciin Florenta - utilizind scheme 5i imagini color, alb ncgru, multe realizate la microscopul electronic cu baleaj - a stabi-, lit metode sim,ple pentru o'

idcntificarr rapid5 a parazifi- ma) -Elen& Bp 1d i $i ~ a lor masculi rji femele in di- ria G i o i a P i a z z a de la verse stadji (ou, ou cu larvs Iristitutului de Industrie aprotonimfs, deutonimfg ~i a- grarii din Pisa. dult). Aceste metode sint nefn sfirqit, volumul contine cesare in programele de cer- un apendice in cadrul ciiruin cetari prin care se urm8re~t.;. estg publicata o lucrare refecunoagterea biologiei $i dinn- ritoare la principalele cariicmicii de inmullire\ a parazi- teristici de calitate la mieree tului. monoflorri italian5. Nu p u t e ~ n . hi volum sint abordate rji incheia far5 a remarca scrisunele probleme de analizi zitatea modului de abordare chimica cantitativs $i calita- rji tratare, ampla documentivg a produselor stupului ca tare folosits ca rji util.izarea unor mijloace de investigatie , de piIda in lucrarea ,,CO?L[ZL nutul in sdruri minerale a moderne (calculatorul elcctroliiptisorului de matcii" (au- nic, microscopul electronic .U tori : Luigi B e n f e r a t i; baleaj) toate acestea conleAnna Gloria S a b a t i n i, An- rind tuturor lucrririlor din votonio N a n e t t z (Institu- lum un nivel ridicat de v2tul National de Apiculturl loare teoreticii $i practicl. A; mai fi cle adriugat ca din Bologna) sau P n cea initialg : "Aciditatea si pH-ul ia acest vo!um 1-am prilnit cie principalele sorturi de mie1.e la editori care ne-a solicitat monoflord italiand" (autori : la schimb revista noastr8. ALivia P e r s a n o O d d o - ceasta ne face s% credeln c,i de la sectia de apiculturii a ,,Apicultura in Rombnia" este cunoscutri ~i prefuit8 in 1tali.1 Institutului experimental penE. T. tru zoologie agrar5 din Ro-

W O R M A M CITITORII CA REVISTA ,,A P I C U L T U R A f N R 0 M A N 1 A" PUBLICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE PENTRU V ~ N Z A R P SI CUMPARARI DE MATERLALE SI UTILAJE APICOLE. ROIURI $1 FAMILII DE ALBINE CU'SAU FARA STUPI. PAVILIOANE APICOLE ETC. Costul linui cuvint este d e 5 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte. Pentru ajt' caracter de liter5 se aplicg o majorare de 20%. iar pentru inchiderea textului in chenar se aplicg o majorare de 30% fat2 de costdl total al'anuntului simplu. Anunturile se primesc de c5tre redactia noastr5 str. Iulius ~ u c i knr. 17, sector 2, cod. 70231, Bucuresti, cont. 45.96.01.4 - B.A.I.A. SucursaLa rnunicipiului Bucuresti, cu m a t i u n e a ,,pentru mica publicit'ate", prin Lscrisoare rji m a d a t poqtal de la solicitantii din provincie qi personal d e la solicitantii din capital&

VIND pavilion apicol pentru 64 Samilii cabinri confort, lungime 8 m; Urdea Aurel Bra~ov,. str. Lacurilor nr. 9 bl. 8, SC. B ap. 5 (37)

V f N D pavilion apicol confortabil 60 stupi populati. Telef. 929/11561 Tg. Jiu

8
~

(38)

RECTIFdCHRE: h num5rul 8 la pag. 2 coloana I rfndul 22 de jos in loc de anul , ' 1985 se va citi anul 1945.