Sunteți pe pagina 1din 34

Revirti lunar5 de schimb de experientji qi Indrumare metodologid apicoli editat3 de Asociatia Cresdtorilor d6 Albine din Republiclr + S~cialistSRomania

CUPRINS

I. RECEANU : Dezvoltarea gi apararea avutu- lui obgtesc - datorie de onoare a fiecsruia. :.Conditii identice - rezultate di-

t

DIN EXPERIEN'J'A

UNOR APICuLTORI

t V. VASILACHE. I. VASILACHE: Cum hraniln albinele fn timpul iernii.

t

I. V. CIRNU : Principalele plante nwtaro-pole-

' 1

nifere din tara noastra.

T. CUI.ITA :

Despre

nuclerle

de impel-echrre

i REZULTATE ALE CERCETARII $TIIN'J'IFICE

, Elena SAWLESCU : Instalatie de deshidratare a mierii.

I

: RELATARI DE LA APICULTORI 2. VOICULESCU : Avantajele colectarii. conhi-

I

I

tionhrii,

pAstr5rii

$1 utiliarii

polenului.

I V. ARSU : !3l producem mai multa ceara.

I

Al. VARTOLOMEI:

, ai stupului.

$oarecii

-

daunatori

ai

* *

* :

Valorificarea

superioara

apiteracpeutice In statiunile rice.

produselor

balmeo-climate-

a

DIN VIA'J'A ORCANIZA'J'IEI

NOASTRE

* *

disciplina gi responsabilitatea

fn munca, componente ale con~tiintei api-

cole lnaintate.

* :

Ordinea.

CALENDARUL APICULTORULUI APIMERIDIAN '

0. MILEA :

Australia

-

un

paradis

cios" a1 aIbinelor (11).

"capri-

C~pertaI: Pavilion staftonar din zona Mtercurea Cfuc a1 apfcultoarei Loszlo Am.

(f o t o :

ar11.

C. MAIMADUC)

DEZVOLTAREA S1 APARAREA AVUTULUI OBSTESC - DATORIE DE ONOA RE A FKCARUIA

Ing. Ion RECEANU

999

%$94'

9

$#$

n$$

5.

6

,

indi-

pe-o treapfii noud,

asigurfnd condifii de muncii ~i de gxistenf6 superioare

tare tuturor categoriilor de oameni af qnuncii, attt de la' orase, dt $2

st tot mat uni-

de la sate."

,,Proprietatea socialist& -

se

arat5 in Progra

ul partidului -,

ferent de forma pe

.

,

care o ,frnb,racd, se

va r(%ca

Atitudinea fa@ de avutul ob~tescde- fine~tegradul de responsabilitate ~ipa- triotismul fiec5rui om a1 muncii. In functie de atitudinea pe care o adopt5 faw de avutul ohtesc, fiecare dintre

noi isi demonstreaz5 sau nu : spiritul gospod5resc, capacitatea de a-$i orga- niza activitatea, pretuirea fat5 de mun- c5 ~i fat5 de cei ce muncesc, m5sura in care este un demn continuator a1 eforturilor parintilor pentru crevterea valorilor materiale vi spirituale ale po- porului nostru, respectul de sine. In conditiile ol-induirii noastre so- cialiste este o indatorire de onoare s5 se actioneze cu energie, s5 se mun- ceasc5 cu tenacitate si spirit creator pentru .indeplinirea exemplar5 a pla- nurilor stabilite de partid, pentru a se asigura pe mai departe mersul inainte

toate sectoarele de activitate. Ce pi

cit dau societtitii ? Este intrebarea pe care si-o pun, zi de zi, ceas de ceas, milioane de muncitori din fabrici ~i de pe ogoare, fie ei romsni, romdni de na- thnalitate maghiarfi, german5 sau de alte nationalitgti, oarneni care iqi iden- tific5 propriile interese cu interesele majore ale societ5tii. Pornind. de la o asemenea atitudine

inaintat5, ei se ridica cu hoEirire ~i combat cu fermitate lenea, deliisarea, superficialitatea, chiulnl, indisciplina, tot ce stinjeneste calitatea muncii, dez- voltarea avutului ohtesc. Ca oameni ai rpuncii cu o con~tiing inaintat5, ei manifest5 o atitudine de veghe pentru apsrarea,avutului obstesc, luptind pin5 la sacrificiu p&tru ca nici o p5rticic5 din averea Pntregului popor s5 nu fie

instrfiinat5.

jn

Fiecare la locul de munc5 are fn- datorirea s5 actioneze pentru gospod5-

rirea cit mai efjcient.5 a mijloacelor qi

resurselor

risipei de orice fel, a neglijentei in p5strarea ~i administrarea bunurilor publice, a tuturor manifesEirilor de iro- sire a avutului ob~tesc. Dezvoltarea proprietiitii socialiste este strins legat5 de apiirarea sa impotriva oric5ror fapte .antisociale care ar atinge avutia na- tional& fn acest sens, Codul eticii ~i echit5tii socialiste subliniaz5 c5 toti oamenii muncii au obliga~apatriotic5

socktG$ii, s5 3upte impotriva

de a lupta cu toat5 hot5rirea impotriva furtului din avutul obtesc, a delapi- d5rii din proprietatea socialistg, a ori- c5ror sustrageri de bunuri din avutia nationals. fn societatea noaStr5 sqcialisti, care, sub conducerea partidului, a secrete rului s5u general, tovar5sul NICOLAE CEAUSESCU, inregistreazs realiz5ri tot mai insemnate, exist5 $i actioneaz5 numeroase organisme cet5tene~ti de ap5rare a avutului ob~tesc,prin inter- mediul c5Pora Pntreaga opinie public5 lupt5 impotriva risipei ~i a manifest.& rilor de deteriorare sau de Instrsinare

a avutului oktesc, impotriva abuzuri-

lor ~i a folosirii bunurilor ob~testiin interes personal. Aceast5 participare defineste implicit atitudinea patriotic5

a fiec5ruia dintre noi.

Sporirea continu5 a spiritului gos-. podBresc, lupta pentru produse de

halt5 calitate, valorificarea superioar5

a resurselor, sporirea productivitfitii

muncii etc. sint cerinte principale ale participgrii noastre, a tuturor, la dez- voltarea si ap5rarea proprietfitii socia- liste. ,

,

r

t-

-,

>.

I.

.

.

I

-

,

-

-

\

*

<

.

.

:'CONDITI~IDENTICE -.

.

REZULTATE DIFERITE

.

.

.

.

.

.-

,

,

.

#.

'

,

'

.:: c;." $

.

2

.

,

-

.

-

.

\,

\

,

.

loan KRAm .I

 

7.;->:, . '

 

'~

.:

 

-

,.'

 
 

.

 

,,

 

,

Acum, 'chd anul apicol 1984-1985

' s-a terminat si familiile de albine sint

 
 

.:.

 

:-

!

sati din grup. pot trage In-ac&e'::&nditii corklvtzii decisive cei intere- pentru I

activitatea lor apicolii

cEe.viitor.

.,:.:

.

.

 

pregatite pentru un nou start, este

 

*.

.- i

.:

 

momentul sA analiz5m obiectiv cau- Foarte rar

intilnim .&'grup de 4-5

:

,

 

stupine cu o productleidentic5 sau cu

 

.

.

mici diferente

la

sfiqitul ,culesului.

 

,. zele care genereazii productii diferite la familiile de albine din stupina pro-

.

 

,

prie sau comparativ cu alte stupine.

Anual, intilnim ins5 cazuri,.:dnd,dife-

 

Pentru a'putea face o comparatie o- biectivi este necesar ca fiecare s5 ana-

rentele inregistrate de cfntarele de control, din diferite stupine amplasate

lizeze autocritic situatia din stupina la acela~icules, se ridic5 la.2-4 kg zil-

proprie. htr-o stupins exist5. trei gru- pe de familii ;' Familii excepfionale sau recor- diste cunl se mai nu;mgsc in litera-

tura -de specialitate. Aceste f,-ilii

nic, uneorl chiar mai mult. In -astfel de

,

situatii apar discutii penibile,

Stuparul cu productie .slab5 sau foartf , slab5 cautti explicatii, cauze, care in majoritatea cazurilor sint neobiective, , in ~OCsB~ifac5 0 aIlaliz5 aLltocritic8, facind comparatii, tragind in final con- cluzia unde a gresid ~ice se im~unea fi schimbat In activitatea lui de viitor. nu115 parerea mea sint citeva redi de hz6, care dacti sint respectate si

munca noastrti, a stuparilor, va fi rss- platitti prin rezultate bune $i cl~iar

invidie;

sint

mindria fiecarui stupar.

acestor familii intr-0

Num2sl mare stupid, & 25-

40%, reflect5 priceperea .$ competenta stuparului. In astfel de stupine, pro-

ductia medie pe familie va fi an de

mult peste media altar stupine ingri-

an

,

jite la .intimpla~e.

Familii

normale,

cu productii bune

(dar ,,nu sub media stupinei) bune

-

foarte bune.

1. RASA ALBINELOR DIN STU- PINA. Reprexintk unul din principalii factori care influenteazi direct pro-

ductia familiilor de albine. Cercet5to- rul austriac prdf. dr. F., Ruttner afirma cu ani in urn5 cri o selectie riguroasa' in cadrul aceleiagi rase de albine asi-

gurll un spar de Toduetie de

. producatoare de rniere ~i cearg, rezis-

albinele

tente la boli, rezistente la iernare si

dezvoltare normala primavara,

blinde si neroitoare. Aceste familii dau cea mai putin5 b5taie de cap apicul- torului. Cer putin ;i dau mult.

Familii slabe, cu dezvoltare ane-

mica si producGi neglijabile. Aceste 15-20%. Albina .ror;lineasc5 Apis

familii reprezint5 un balast pentru mellifica carpatica

stupin;.

pu-

insuSiri excep-

noastrti.

Cu

Cu cit numarul lor va fi mai

tionaleSi este adaptat5 conditiilor de

climq ~i cules

albin5 s-au abtinut Si se obt.n . recorduri care, uneori, depgSesc 50.k~:' miere, 1-2 kg ceari marfa si 8-10-kg , polen recoltat. Cum pot justifica, deci, apicultorii care obtin ani la rind pro-

;L

,

 

productia

medie pe

stupina va

fi rnai

mic5 iar

vina

este exclusiv a

stuparului. Astfel de

familii

trebuie

eliminate f5r8 menajamente. In pastoral situatia este si mai con-

cludent5.

Gr~puride stupine sint am-

mic, be-

din

tars

,-

plasate pe un spatiu relativ

neficiind toate de acelea~iconditii de ductii de 5-10 kg miere marf~9

cules. FBcfnd o comparatie tehnic5 pu- tem afirma c5 aceste stupine sint am- plasate pe un vast stand de prob5, stand pe care va fi testae5 priceperea

fieciirui stupar posesor a1 unei stupine calititi de exceptie, capabile de a aduce

2 faguri claditi iar polen. 4ecoltat de- loc? Cine ii opreste pe ace~tistupari s5 mentin2 in stupinele lor m5tci se- lectionate, provenite din familiile cu

'

'.

1

familiile din stupi&i la puterea optimli in momentul oportun ?

Gea mai

2. MATCI

PROLI~;'IGE.

bun5 ras5, cea mai atent5 Pntretinere si indiferent de Ppul de stup nu ne vor da satisfactii, dac5 nu vom avea matci corespunz5toare. Neajunsurile pot apare datoriti unor defectiuni cor- porale, .chiar in cazul m5tcilor tinere. Se face o grqealg capital5 dac5 astfel de m5tci sint introduse sau p5strate in fmilii de productie. Acela~ilucru Se intimpl5 mentinind In stupin5 m5tci virstnice de 3-4 ani, atcaror capaci- tak de ouat esfe mult dirninuat5. In stupina mea mitcile sPnt marcate pen-' tru a putea fi urmgrite iar matcile ti- nere sint ,testate61pe 4-5 rame STAS, inainte de a fi introduse in familiile des productie. 3. REZERVELE DE HRANA.*0 fa- milie fir5 hran5 sau cu hran5 pdtin5 nu nuniai c5 se dezvolt5 anemic, dar va fi dispus5 $i la fmboln5viri. Consi- der ca minimum necesar o rezerva in- tangibila de 10-12 kg miere in ori- care perioad5 a anului. Dac5 rezervele sint mai mari cu atit mai bine, iar dac5 pe lfngi aceastg rezerv5 de miere mai avem suficient polen sau p5stur5 in stupi situatia este normals. Legat de hran5 as dori s5 fac dou5 precizari :

- In cazul hrinirilor de stimulare, prim5v'ara sau toamna, indiferent de

felul stimulArii, efectul va fi nesatisf5-

&tor, dac5 farniliile, de albine nu

dis;

pun de acea minim5 qezerv5. Dad este cazul, prima parte a hrgnirii este o hr5nire de completare, dup5 care con- tinui ctl hr5nirea de stimulare

- fn cazul pregstirii in vederea cu- lesului, completez rezervele de hranfi din cuiburile familiilor de productie. Numai astfel reusesc ca majoritatea nectarylui cules s5 reprezinte un sur- plus pentru albine gi s5 fie depozitat in magazinele de strinsur5. 4. % PUTEREA FAMILIILOR DE AG BINE. S-a scris mult despre acest su- biect ,in - paginile revistei noastre si

majoritatea -apicultorilo~cunosclegti- tura strins5 dinbe capacitatea famili- , ilor de albine de a prodi~cemi mulM miere pi numZirul albiwlor ce alcEitu- iesc populatia coloniilor respective. Oft de mult diferg productia medie zilnic5 a familiilor avind populatii diferite a fost evidentiat inc5 in anul 1949, prin datele prezentate de Ministerul Agri- culturii, la expozitia de documentare apicoli. Se specificfi astfel :

- 20 000 albine culeg in medie 1 kg . nectar la un cules bun ;

- 30 000 albine culeg la acelagi w- les 2 kg nectar ;

- 40 000 dbine vor culege 5 kg nec- tar ;

- 50 000 albine vor re~is5 culeaga 8 kg nectar. Analizfnd aceste date, care se con- ' firm5 anual, comentariile sht inutile. 5. STUPII DIN'DOTARE. La htre- barea :, Care este cel mai bun tip de stup ? cu greu am putea da un rfispuns L obiectiv. De obicei, fiecare dintre noi sustine c5 tipul 'de stup din dotare are calitgti superioare celui folosit de ve-

cinul. Ceea ce trebuie s5 ne dea

de

gindit este faptul 'c5, acelasi tip de stup, la acelasi cyles dG rezultate foarte diferite. Cunosc stupari care lucreaz2 simultan cu stupi echipati cu rame de multietajat, precuy ~i cu stupi echipati cu rame Dadant, obtinind in ambele situatii rezultate foarte bune. Se poate afirma, deci, cu toat5 convingerea, c5 in final nu tipul de stup este hoGrftor, in obtinerea productiilor diferite, ci priceperea stuparului de a adopta me- todele specifice fiecirui stup scopului urdrit. Am ales doar citeva aspecte, care, sfnt convins, pot fi completate d&multi alti bleifi stupari. Am u&5rit un sin- gur scop : s5 propun un subiect de me- ditatie, tuturor acelora care in nereugi- tele lor cauta scuze obiective, neglijind contributia direct5 si hotfirftoare a stu- parului in dirijarea.stupilor.

Cum hknim albine'le in timpul iernii

. Ing. Virgilius VASILACHE gi ing. Ion VASILACHE

Iat5

o problem5

care

fr5mint5

pe

apicultori, pen+tru cii opiniile diferii.

Unii sustin cii albinele nu trebuie s5 fie deranjate in timpul iernii cu pri- lejul controlului, pentru a nu riici cui- bul ~i a se imbolniivi.albinele de dia- ree. ,Ei rnai sustin c5 lasii albinelor, din timp, miere suficientti ~i nu e ne- voie s5 deschid5 stupul iarna. Altii sustin c5'se poate qi chiar este necesar sii hrinirn albinele iarna, cu

o turt.5 cump5ratii de la filiala Asocia- pei Cresc5torilor de Albine sau prepa- rat& in gospod5rie. Iarna 1984-1985 a fost un adev5rat examen atit pentru apicultori, dar rnai ales pentru albine. Noi, in stupina noastr5 am pornit de la nivte consta- tAri practice qi' anume :

- Iarna, albinele se adunii in ghem ca s5 supravietuiasc5. Temperatura in miezul ghemului estw Pn a doua parte a iern5rii de plus 34-35"C!, iar in afara ghemului, in stup, cu 2-3OC rnai ridicati decit temperatura din afara stupului. Noi consider5m cii problema trebuie bine analizat5 $i nu interpre- tatA mecanic. De aceea, considerim ci un stup poate fi deschis cu atentie ~i mare biigare de seam5, intr-o zi din ultima decad5 a lunii decembrie sau prima decad5 a lunii ianuarie, cind temperatura afar5 este de cel putin 5-6'C, fiir5 s5 rnec5m ramele - deci f5r5 s5 stric5m ghemul. Ridicgm doar 2-3 scfndurele de podi$or. Acest con- trol, de~ifoarte superficial la prima vedere, ne spune foarte mult. ,

- 0 alt5 constatare este c5, de obi- cei, ghemul se forrneaz5 sub coroanele de miere c5pPlciG. Deci, cind ridich cele 2-3 scfndurele de. podisor, dacii nu se vede nici o albin5 sub podi~or

$i se aude un zumzet linigtit - conti-

4

.

.

C

\

nuu, insearnng cii familia ierneas bine, sub coronit5 $i rnai are inc5 re- zerve de hran5. Dac5 sub scindurelele de podisor, deasupra spetezei superioare a ramelor, exist5 albine multe, inseamn5 c5 albi- nele au consumat mierea de pe rarnele v.nde este format ghemu'l $i au nevoie de ajutor imediat, adic5 de o turu. Turta cea rnai bun5 este cea preQarat5 . din zah5r pudr5 si miere de salcim sau de tei, la care se adaug5 ceaiuri din plante medicinalej dup5 retetele publi- cate in literatura de specialitate. Dac5 temperatura afar5 este scSzut5, albinele nu desfac ghemul s5 se mist6

rnai la dreapta sau la stinga, unde este miere c5pZcitii. Ass c5 peste citeva zile vom g5si colonia moart5, cu mierea c5p5cit5 ling5 ghem. A$a au murit in iarna trecut5 mii de familii de albine ciirora stuparii le-au lhat rniere dp5- cit5 suficienti, dar nu le-au controlat. Turta pe care vreni s-o administrh la nevoie trebuie s5 o avem pregatitii ling5 noi, cind facem controlul. Dup5 8-10 zile repet5m controlul si admi- nistrim ratii mici, de 350-450 g la o familie. Daci ghemul e mare, pe rnai multe rame, dim 2-3 turte la o fami- lie. La majoritatea familiilor noi le-am

'

-

dat 1-2

turtele se umezesc $i se invechesc. Este e rnai bine, s5 administr5m turt5 proas- p5t.5, care se va consuma cu rnai multil . pl5cere si este si rnai igienici. Dincolo ' de gkem albinele nu se duc dupi turt5.

fn iarna trecuti noi am procedat in acest mod si am obtinut rezultate bune. A pierit o singur5 familie - foarte dezvoltat5 - in luna februarie, cu mie- rea ciip5citii ling5 ghem, care a consu- mat qi mierea cip5citfi din dreptul ghe- mului yi turta pus5 in ianuarie. &e- qeala a constat c5 de la 1 la 23 'februa- rie n-am contr.olat-a.

turte. Dac5 punem rnai mult,

PRINCIPALELE PLAHTE NECTARO-POLENIFERE

DIN TARA WOASTRA

Dr. ing. Ion CfRNU

Cunoa~tereain ansamblu a principa- lelor resurse nectaro-polenifere, a suc- cesiunii epocilor de inflorire, precum ~i

a

rgspindirii lor pe teritoriu, permite

o

orientare rnai judicioasg asupra per-

spectivelor de cules din zona noastr5 de practieare a stupgritului pastoral.

In flora t5rii noastre se intilnesc unele dintre cele mai importante plante nectaro-polenifere, apreciate $i pe plan mondial. Astfel, incepind din re- giunea de cimpie ping in zona mon- tang cresc numeroase specii nectaro- polenifere erbacee si : arborescente, spontane si cultivate, care asiguri fa-

miliilor

de albine culesuri insemnate

de nectar

si polen

pe Pntreg sezonul

apicol;

Din analiza potentialului nectarifer

a1 acestora si a duratei lor de secretie

se evidentiaz5 o serie de specii nedaro-

polenifere deosebit de valoroase gi cu o mare pondere economico-apicolg.

Dintre acestea citsm, in primul rind SALCIMUL (Robinia pseudacacia), care constituie pentru Cimpia RomGn5 priri- cipala specie nectarifera arborescent& ocupind aid suprafete de zeci de mii de hectare (fig. 1).

Fig.

1 -

Stupsrit pastoral la un masiv de. salcirh In Cimpia RominB.

Dintre masivele de saIcim mai im- portante pentru stuparit pastoral arnin- tim : Apele Vii, Poiana Mare, Calafat, Ciurumela, Ciuperceni, Cetate, Piscu Tunari, Girla Mare, Balta Verde, Gri- vina etc., in sudul Olteniei; Cioara, Rimnicelu, hsur5tei, Tgtaru, in jude- ful Brdila ; Hanu Conache, Liqti, Bu- cesti, BgliMne$ti, Bordei Verde etc. in judetul Galafi; Ruqetu, Largu etc., in j'udetul Buzliu ; Groasa, Dridu, Mol- ' doveni, Alexeni, Buias~ca,Slobozia etc. in judetul Ialomita ; Ileana, Lehliu, Bogdana, Floroaica, Dorobantu etc. in

judetul

Cdldra~i; BBlBnoaia in judetul

Giurgiu; PasBrea, Riioasa, Valea MQ-

canului etc. in Sectorul Agricol Ilfov ; MBt5saru in judetul Dirnbovita ; Cer-

navodi, Medgidia, Cobadin, Cumpgna, Limanu, Mircea Vbd5, Ciodrlia, Valu - lui Traian etc. in ju&@l Constan@. Masive importante de salcim se fntil- nesc gi in vestul farii la Valea lui Mi- hai, Simian, Secuieni, Carei etc. La masivele de salcim sint deplasate

anual zeci si sute de mii de farnilii de albine, de'la mari distante, realizin- du-se de obicei importante cantit5ti de

miere

monoflorg, de calitate supe-

rioar5.

Salcimul

in5lore$te in

chrsul lunii

mai

si

asigur5

in

primiivaa-5 culesul

principal de productie. Acest cules se caracterizeaz5 prhtr-o durat5 relativ scurt5, in general 8-10 zile, dar de mare intensitate, inregistrfndu-se in masivele forestiere in conditii favora- bile intre 6-12 kg nectarlzi, in raport

cu puterea farniliei de albine. h vederea valorific5rii superioare a intregului potential nectarifer a1 sal- cimului, este necesar ca apicultorii s5 ia din~vrememisuri pentru stimularea qi dezvoltarea corespudtoare a fami- liilor de ~lbine.

r

-

.

'u

: . A dbua specie mbliferi arborexenti, '- , in ordinea importantei este TmUL (Tilia sp.), care infloregte la aproxima-

'

. tiv 20-25 zile dup5 salcfm, iar inflo-

rirea dureazii pin5 la 25-30 zile in pB- durile unde se intflnesc rnai multe

specii de tei gi

anume : TEIUL CU

FRT~NZA MARE (Tilia platyphyllos),

TEIUL PUCIOS (T. cordata) ~i TEIUL

ARGINTIU sau TEIUL ALB

(T.

to-

mentasa). Deqi teii in ansarnblu

pre-

zint5 o durat5 mare de cules, intensi- tatea culesului este rnai mi& ca la saldm, nedepsgindu-se la dntarul de control sporuri zilnice rnai mari de 628 kglfarnilia de albine. Teiul ocup3 in tara noastr3 supra2 fee imporbante, fie in arborete pure (teiguri), fie in amestec cu alte specii

de

foioase. Ca mflsive mai importante

Niculitel,

Lunca-

arnintim : CetBtuia,

vita, Tiganca, Babadag, Ciucurova, To- polog etc. in judetul Tulcea; Birnova, Mironeasa, Grajduri, Dagita, Ciurea, Dm,gti, Poeni etc. in judetul Za~i; Boga Montan5, Ramna, Bozovici, Ber- zeasca et~.in judetul CUTUS-Severin;

Snagov, Urlatil; Ciofliceni etc. in Sec- tml Agricol Zlfov; Mihai Bravu, eomana, Ctiluggreni, Malu Spart, C5s- cioarele etc. in judetul Ciurgiu. In continuare, ca specii arborescente

valoroase,

citim

ARTARUL

TATA-

RASC (Acer tataricum), JUGASTRUL (A. campestre), $i PALTINUL DE @IMP (A. platanoides). Aceste specii se gkesc? dispersak Iq proportii in- semnate, rnai ales in pgdurile de fo- , ioase din regiunea de deal $i cimpie, constituind importante surse de nectar f i polen pentru familiile de albine. - n p5durile unde artarii se g5sesc in propoeii ce depivesq 25-30%, ace~tia asigur5 nu numai culesuri de intreti- nere qi dezvoltare, ci qi culesuri in- semnate de produqie ce se suldeazti cu recolte de 8-10 kg miere/familia de albine. Subliniern de asemenea rolul deosebit a1 specKlor rnai timpurii de ar@r (A. 'tatacimm), care lnflorind haintea sdcimdui c?ontribuie>la sti- mularea qi dezveltarea fanfiliilor de al-

bine pentru vdorificarea cu randarnent

qi eficient.5 a mrelui culesu. In p5durile de luncs qi indeosebi In lunca qi Delta Dungrii, SALCIILE (Salix sp.) infloresc- timpuriu in pri- m5var3 gi furnizeag nectar ~i polen din abundenw pentru htretinerea qi dezvoltarea familiilor de albine. fn anij cu conditii qeteorologice favorabile, ' silciile asigurii chiar si insernnate cu- lesuri de productie. Dintre numeroa- sele specii de salcie care cresc in tara noastr5, cele rnai valoroase pentru api- culturti sint : SALCIA ALBA (Salix alba), SALCIA CAPREASCA (S. ca- prea) gi ZALOGVL (S. cinerea). Subli- niem importan+ deosebiti pentru api- culturti a acestor specii, deoarece in- florind timpuri in. prim3varA imprimi familiilor de albine un ritm de dezvol- tare rapid, ceea ce se reflect5 favora- bil asupra intfegii activitiiti ulterioare. Aceasti3 deosebit5 eficienti biologic3 asupra familiilor de albine se dato; re~tedupti p5rerea noastr5, continutu- lui ridicat in substante proteice a1 po- ,lenului de salcie, ce dep5~eqte40%.

lunca

Dunirii ~i a riurilor interioare o serie de arbori qi arbuqti meliferi, precurn PLOP11 (Populus sp.) ANINII (&us sp.), CATINELE, SALC~MUL MIC (Amorpha futicosa) etc. Totodatg ci- t5m $i o serie de specii nectaro-pole- nifere valoroase din flora erbacee spe- cific5 acestei zone, care furnizeaz5 fa-

Mentionim

de

asemenea

in

miliilor de albine insemnate cantit2iti de nectar ~i polen, fndeosebi spre sfir- Situl verii qi toamna. Dintre acestea ' amintim ': URZICA DE BALTA (Ly- copus europaeus), RACHITANUPI * (Lythrum sp.), BUTOI&UL (Oenathe aquatica), CAPSUNICA (Trifolium . fragiferum), precurn si diferitele va- riet5ti de ISMA (Mentha sp.). Spre nord, in zona subcarpatic5 se gssesc finetele naturale, cu speeii nec- taro-polenifere deosebit de valoroase ca : SPARCETA (Onobrychis sp.), TRI- FOIUL (Trifolium sp.), SALVIA (Sal- via sp.), SOVIRUL (Origanum vul- gare), VORONICUL (Marrubium vul- gare), .~ATUSNICA(Nepeta cataria),

DUMBETUL (Teucrium sp.), SPLI-

NUTA (Solidago virgaaurea) etc. ' J[n zona montang, alaturi de fine- tele naturale se int'ilnesc pe suprafete intinse AFINISURILE (Vaccinium myr- tillur; qi V. vitis idaea), ZMEURUL

(Rubus

(Chamaenerion

asigux-5 in conditii favorabile insem- nate culesuri de productie.

Pe ling5 aceste resurse melifere spontane, trebuie sZ mentionsm si pe cele din flora cultivat.5, plantele de cultur5. fn cadrul acestei grupe, cit5m in primul rind FLOAREASOARELUI (Helianthus annuus), care ocup2 in Cimpia Romin5 sute de mii de hectare .si furnizeaz5 in cuyul verii culesul principal de producbe.

inflo-

reascg

idaeus)

si

ZBURATOAREA

,care

angustifolium),

Floarea-soarelui

incepe

sB

I1

de obicei in decadele

qi

111

ale lunii iunie, iar perioada de inflo- rire si respectiv culesul se prelungeste aproape 3 sapti?imini, in rapoct cu soiul sau hibridul, mersul vremfi $1 data se- msnatului. Sub raportul intensitztii de cules, floarea-soarelui se utilizeaza in general la acela~inivel cu teiul, inre- gistrind in cazuri cu totul favorabile sporuri de nectar zilnice de peste 6 kglfamilia de albine. Trebuie Pns5 s5 subliniem c6 in timp ce cylesul la tei este in general ,,un cules capricio?" .soldinduse cu recolte bune de miere abia la 2-3 ani, la floarea-soarelui cu- lesul este mai constant-si mai sigur de la an la an, cazurile de calamitare a culesului fiind mai 'rare.

melifere

mentionam de asemenea RAPITA (Brassica rapa oleifera) si MUSTARUL ALB (Sinapis alba), care furnizeazs cu- lesuri valoroase pentru intretinerea $i dezvoltarea familiilor de albine si in unele cazuri $i culesuri de produ+e. fndeosebi RAPITA DE TOAMNA, care infloreste in cursul lunii aprilie asi- gurind culesuri insemnate pentru sti- mularea qi dezvoltarea familiilor, de albine inaintea culesului de salcim, , s~ldindu-sein conditii favorabile si cu recolte de 5-8 kg mieMfamilia de 'albine. '

Dintre

plantele

tehnice

i

0 altg planta nectaro-polenifer3 ctll- tivat5 este CORIANDRU (Coriandrutn sativum) care Pn anii favorabili secre- tiei de nectar asiguri recolte de miere monoflora de 5-6 kglfamilia de al- bine. Demn de mentionat sint qi. plankle nectaro-polenifere furajere intre care - amintim : SPARCETA (Onobrychis sp.), TRIFOIUL ROSU (Trifolium pra- tense), TRIFOIUL ALB (T. repens), LUCERNA (Medicago1 sativa), GHIZ- DEIUL (Lotus corniculatus), SULFINA (Melilotus sp.) etc. Plantele furajere qi indeosebi loturile semincere, prin su- ' prafetele 'importante ce le ocupA Pn tam noastra asigurs an de an culesuri , szlstinute de necltar si polen, contri- buind la sporirea pruductivitAtii fami- -1iilor de albine. Mentionam de asemenea bost8noa- sele in special DOVLECII si DOVLE- CEII (Cucurbita sp.), PEPENII VERZI - (Colocynthis citrullus), PEPENII GAG BEN1 {Cucumis mello), care furni- zeaz3 in anumite regiuni insemnate cu- lesuri de var8-toamn5, dnd flora meli- fer5 este in general mai s5r5c5cioas5. 0 important5 insemnati pentru api- cultur5 o prezint5 si SEMINCERII LE- .GUMICOLI, in special SEMINCI?RII DE CEAPA (Allium cepa) care deseol-i furnizeaz5 culesuri de productie (fig. 2).

'

I

I

Fig.

spre

2 -

Semincerii

legumicoli

furnizeazB

sfiqitul

verii

lnsemnate

cantitav

de

nectar $i polen.

/

1

' 0 alt5 grupi4 de piante nectaro-pole- - ',nifere valoroase o constituie plantele

medicinale cultivate, intre care amin- tim : LEVANTICA (Lavandyla sp.), <* ANGHINAREA (Cynara scolymus),

(Hissopus off.), SALVIA DE

I GRADINA (Salvia sp.), MENTA (Mentha piperita) etc. Aceste plante Fiind insa cultivate pe suprafete rela- tiv limitate prezintii numai o impor- tan@ local21. De asemenza $i plantele melifere tipice, ca FACELIA (Phacelia tanacetifolia), MATACIUNEA (Dram-

4

'

-

ISOPUL

! cephalum moldavicurn) etc., desi se ca- racterizeazli-printr-un potential nec- \ taro-polenifer ridicat, datoritii supra- fetelor limitate pe dare se cultiva pre;

.

zint2 in general o impoqtan*

In incheierC trebuie s5 mention2m POMII RODITORI, care prin suprafata important5 pe care o ocup5 si prin hu- rata lor lung5 de Tnflorire prezint5 o deosebit5 importanti4 pentru apiculturg. I fn special, in zona colinara unde li- vezile de pomi formeazii adeviirate ma- sive de zeci de mii de hectare, acestea furnizeazg anual culesuri 'insemnate de I nectar qi polen, ce se soldeazii in 'con- ditii meteorologice favorabile cu re- colte bune de miere ce ajung pin5 la 6-8 kgtfarnilia de albine. fn acelqi timp familiile de albine se dezvolt5 pu- ternic in vedera valorificiirii cu maxi- mum de eficientii a culesurilor urmii- tmre.

I

I

local&.

,

,

1 wmm%iu ,31S$=.=s

APIClL TORI !--=---

practicil metodele tnaintate de crestere gi Ongrijire a albinelor. '

,

.

@

'd

Scrieti

rednctiei rare articole ,v-au pl5cut $i cnm v-au folosit

ele

comunicati-ne

ce

doriti s5 cititi in

viitor

in

paginile

revistei

in practics ~i

,,ApicuItura

in

8 a

RomBnia".

D

MELE PRQPUSE IN PLANUL NOSTRU TEWIC PUBbICsrr IN NR. 111986. 8

TRIMITETI-NE DG ASEMENEA CORESPONDENTE CU REALIZARIDIN API- CLrLTLrRA, DIN INTREPRILYDERI AGRICOLE DE STAT, COOPERATIVE AGRI-

DIN

APICOLE

CERCURILOR APICOLE

SCOLARE. SCRIETI-R;E om ESPERIENTA $1 REZULTATELE OBTINUTE, DESPRE MIJ-

COMUNALE, OR&ENE$TI,

COLE

APICOLE,

SCRIETI

$1 'TRIlMITETI-NE

SPRE

PUBLICARE

ARTICOLE

PRIVIND

TE-

z?

a

$

3

@

8

DE

PRODUCTIE,

FERME

1NTR.EPRINDER.I

ANEXE,

GOSPODARII

INDIVIDUALE,

DIN

ACTIVITATEA

ALE

CERCURILOR

MUNICIPRLE, CA .$I

LOACELE $1 MEFODELE FOLOSITE DE DV., IA' SCOPUL SPRIJILVIRII AC- 8

@

p~

I

TICIN11

BINE, DE MARIRE A

DE I-VIATCA,POLEhr, PROPOLIS ETC.

Trimiieti-ne

un

explicative.

SPORIRE

NEINCETATE

de

DE

A

DE

EFECTIVELOR

FAMILIILOR

DE

AL-

8

5;

5:

3

3

#

PRODUCTIEI

MIERE, CEARA $1 ROIURI, LAPTISOR

fotografii

$i

cu

/

pe

teme

contrast

apicole ce

alb-negru

prezlnt5

~i texte

asemenea

spre publicare

corect

interes

general,

realizale

fotografic

MATERIALELE PUBLICATE SE REMUNEREAZA CONFORM PREVEDERILOR 8 LEGALE. CELE NEPUBLICATE NU SE RESIlTUIE AUTORILOR

DESPRE NUCLEELE DE OPIPERECHERE

Ing. Tiberius CULITA

I

~~lllllnlnll~~111llnlu~nlrnlllllnurnnl~~~u~~u~~rn~~~~~~~

= -

==

-

-

-- -

-

-

-

--

Dug5

cum

este

cunoscut

puterea

familiilor

de

albine

$i recoltelc 'ee

se

- obtin sint in corelatie direct3 cu calitatea mStcilor. Acest aspect este yi mai evi-

- -

=

-

---

-- --

--

--

-

-

-

-

-

-

dent in cazul folosirii stupilor multietajati de mare capacitate.

zarea

optime la un consum redus de manoper5 ~i cu aplicabilitate in

de stupini.

Cum in

activitatea de pmducere a

prezintH

matcilor un

unele

din

loc oparte il orup3 organi-

asigurli rezultate

toate categoriile

Emperecherii

acestora,

se

c5ile

care

-

-

-

-

-

-

-

'

-

--

-

-

-

--

-

-

-

E??

- -

1. ELEMENTE GENERALE

indm

de boli sau cu o predispozitie la imbolnSt-

s5 provin5

din

familii

puternice,

Necesitaka mentinerii in familiile de al-

. vire,

s5

fie

tinere

$i insotite

de

rame cu

%ine numai a fitcilor tinere deriv5 din

puiet

gata

de

eclozionare

srpre

a

se irn-

aceea c8 prolificitatea -acestora ssde cu

prospgta efectivul de albine tinere. Astfel se

virsta intr-o proportie deosebiki. Astfel dac5

asigurii o

bud

hr5nire

a

mgtcilor in

pe-

fn primul an matca ,depune 100°/o ou& pe

rioada

de

maturizare

dt

$i

dupit impere-

zi, In a1 doilea an ponta iar fn a1 treilea sub 5O0/o.

mde cu 3040%

chere.

Un a1 doilea aspect care se impme este

&tci selectionate obtinute

prin crgteri dirijate din familii recordiste neroitoare. Prin aceasta, fn primul find, se diminueazg sau chiar se elimina tendinta de intrare a farniliilor de albine fn frigu- rile roitului. Matcile crescute din familii cecordiste care transmlt efeotiv oaracterele pe linia filiatiunii qnaterne constituie fnc5 un factor determinant in ridiearea nivelului ca- litativ in ansamblu a1 familiihr de albine

de

a

se

folosi

$i a recoltelor indeosebi.

In s£ir$it, un ultim criteriu, dar tot de important8 major& este acela ca materialul biologic folosit la qterea dtcilor s?i pro- ving din zona Dedoclimatic5 in care I$i va desfi+ura a~ti~tateastqina. Pentru asigararea dtcilor imperecheate de care avem nevok In stupin5 se impune

a dispune de botei sau &tci nefecundate, sel@lonate cel putin dup5 criteriik gene- rale expuse. Folosirea m5tcilor neimpere- cheate se impune indeosebi fn cazul In care nucleele de imperechere sbt amplasate la distant5 de peste 3 km de locul crqterii. Se evidentiazii In mod deosebit faptul & nu trebuie folosite botci de roire. Se reco- mand5 a se folosi botci produse nakral din familii care f$i schimb8 singu~elinivtit m3t- cile, adid din acele linii la care pot con- vietui un anumit timp in farnilie dou5 mgtci, de&rece acestea sigur nu manifest6 -tendinta de roire. Oricum acest criteriu este necesaT dar nu $i determinant, fapt pentru .care trebuie asociat cu celelalte criterii. Se mai evidentiad c5 eIbinele cu care se gpopdea~nwdeele de fmperechere trebuie

2. ELEMEINTE CONSTEUCTIVE ALE NU- CLEELOR

\

Pentru realizarea nucleelor de impere- chere s-a evidefitiat folosirea a dou5 tipuri. Prima Categorie o constituie nucleele de im- perechere pe rame intregi $i a doua pe ju- m6tiIti de rame. Diferentierea apre Sndeosebi prin aceea d In cazul in care urmsrim $i producerea de familii temporare se redm .mult consumul de manoper5 cfnd nucleele slnt formate pc ram3 fntreag6. Metoda ar putea fi critic& sub aspecthl c5 necesitti o investitie supli- mentar8, dar cum aceleagi corpuri de stup se fobsesc in continuare la familiile temporare sistemul devine rentabil.

a) Nuclee pe ram& intreagS

Pentru alcWuirea acestor nuclA de I- rechere se folosesc corpuri norrnale de stup multietajat, fund, jxdivor $i capace. Princi- pala adaptare consq in prevederea utlei dia- fragme etanqe, deta~abilecare separg corpul in do115 compartiinte : In fiecare amparti- ment se Iormeaz3 cite un nucleu de impe- rechere.

Corpul de stup asffel echipat are douli ur- dini~uridispuse in fat5 lateral sttnga-dreapta ~i de preferin%%cu scfnduna de zbor colo-

mai bun5 orientare

raEi distinct. Pentru 10

se recomandii a se monta pe scindura de zbor lipiti5 de corp o buaatB de sdlNdur2 halt8 de circa ,I5 cm care separil in dou& zone scindura de zbor (fig. I).

La c%pfitul lihr rezultat prin t5ierea lea- tului superior penM realizarea um5m$ului

de rezmmre

din table

(fig. 3). Prin folosirea piesei de asamblare ~i re- zemare se dernonteaz5, respectiv se mon- teas Wor jm5ttitile de ram5 $i In plus aceeaqi pies5 serve~te$i ca u&a$ de re- zernare pe faltul eorpului nucleului.

dt $i penh

gsamblarea

Sn

ram6 fntreaga se folose~teo pi&

m.1

Pentnu formam nucleelor de impemhere rnai sint newsari faguri cUdi$i pm qi

dte

o diafragm5 ob$nuitA

$i un hr5nitol'

uluc. b) Nucleele pe jumiiti4ti de ranhi

A& nuclee sint forrnate @inpah com- partimente dispuse in crud $i In fiecare compwtiment se pot monk trei rame din care una are k pantea superiaar5 un hr5-

nitor uluc de circa

Dispunerea In cmce a nucleelor asip-5 o mai bun5 fncazire a celor patru nuclee. din diafragnnele separatoare ant rno- bile ceea ce pamite ca la nevoie nucleele SA se extind5 pe 6 jdttiti de fa&. Urdini~urilesfnt dispuse cite unul pe fie- care latur5 iar prin prelungirea planqetei fundului se creead $i sdndurile de zbor

pe toate cele patru laburi (fig. 2). Ramele folosite la echigawa nucleelw se obtin prin t5ierea In dou5 pwi egale In

plan vertical a

pului. fntre leatul superior $i cel infaio~se fixeaz5 o sfmG are lnenpne la pozitie lea- tul inferior.

1 capacitate.

ramelor ob1gnuEte ale stu-

diaCragrneetan~e

I 15cm / ,mobile

3. FORMAREA, POPULAREA $1 AMPLA- SAREA NUCLEELOR

Etapa form5rii nucklor de Imperecheap

a matcilor depinde de destina@a ce se va

acorda mhtcilor. In cazul folosirii m5tdilor fmperecheate la

familii temporare timpurii se recornand5 ca nucleele s3 se formeze fnaintea culesului de

salcim. fn acest mod se asigur5 mtitcile

la

necesare fo-ii, jmediat dup5 terminarea culesului, a famiIiilor tempwarn timpurii. Se

pot fom nucleele de kperechere $i dup5 culesul de sahh dm in acest caz familiile temporare nu vor mi fi atlt de puternice

spre

a se dezvolta accelerat fn continuare.

Pentm asigurarea mgtcilor rzecesare fami- liilor temporare tinii se formead mleele de imperechere la sfipitul culesului de tei

sau la inceputul culesului de la floarea- soarelui. In cazul folosirii milteilor lmperecheate

la Pnlocuirea m5tcilm virStnice sau care nu

corespund calitativ in familiile de bas, nu- cleele de fmperechere se pot forma aproape In tot sezonul activ cfnd se dispune de tfintori. Se evidentiazs fapW cli spre Ynqitul se- zonului activ se obtine un procent mai ri- dicat de dtci hperecheate la care este aprunpe absenta tcndlnta de intrare in frigu- rile rbitului. Mai mult spre sfiqitul sezo- nului nct~vpmentul de Smperechere esk mai rid~catdeonrece in aceast5 etapa se r5- .t&cesc mai greu mjtcile. Nucleele se formeazg cu dte trei faguri cohkuiti din care unul cu puiet gata de

eclozionare, doi cu provizii $i albine pe trei

intervale. Nucleele

In cursul zilei cind pe rame slnt mai mulk

albine tinere. Dup5 aceasta nucleek se In-

se populeaz5 cu albine

chid $i se amplaseaz5 la umbra la r5cmre. Spre a nu afecta mult familiile de ba~%

haintea culesului se prefer5 a se prel- de

la

albinele.

o familie rarna cu puiet $i de-la alta

Ng. 2

Cind se formeaz5 nucleale de hperechere

pe

j+tAti

de ram5 se m?iresc

gCelea$t

principii cu diferenta c5 se reac la jum5- tate cantittitile de albine $i puiet La forrnarea nucleelor se introduc $i hr5- nitoarele dar Pn aceast5 etap5 nu se dB sirop '

sau zah5r umectat deoarece albinele care

/ eventual

se Intarc In familiile de bad pot

efectua

declan~afurtiqag. Hranirile se pot

dup5 o s5ptamEn5 $i 'In continuare clnd este necesar. Spre sear5 nucleele se amplaseaz5 distan- &at unul de altul $i In afara directiei de ,zbor a familiilor de baz5. In acest moment se introduc $i botcile care se vor prelua cu tot cu suportul lor de pe ramele de cre~tere qi se suspend5 pc dous bete de chibrit in- troduse In fagurele cu puiet In zona cen- tralii a acestuia. Botcile se dispun vertical cu virful in jos, iar manipularea se face tot mentinindu-se vertical $i mmai de su- port *re a nu se rhi matca din interior,

incii nemahI-izat.5. fn scopul evitasii depopultirii nudeelor acestea se mentin imhise In& o zi: In cazul' ln care nu se poate veni a doua zi pentru

a se . deschide urdinigurile, acestea se inchiid cu Wnze verzi care uscmdu-se treptat vm Jb loc pentru ciroulatia albinelor.

In cazul in care se dispune de m5tci ne-' imperecheate, acestea se introdnc in nuclee

tot

nifeste fenomenul de arfanizare. Se urmb rqte ca sii nu existe inceputuri de boki deoarece altfel mLtcib nu sint acceptate. Pentni introducerea m5tcilor se folosesc cu sracces cugti din shmii cu dop dintr-o doaie de fagure artificial perforat cu 2-3 g5u-i de 1 mm diametru. Cuvca se suspena

vertical cu capacul de cearEi h sus, in zona central5 a spatiului mpa't cu pulet ca $i

spry sear& dups ce a inceput s5 se ma-

cu rezerv5 se men-

tine putin distantat spre a nu se stivi puie- tul $i de a se putea aduna mai multe albine lingg botcs sau mat,& in scopul Pncslzirii botcii, respectiv hrgnirii $i eliberkii m5tcli.

Bokile. Fagurele vecin

sfectueaza diferentiat. Astfel, 'prirne?e miitci 3mmrecheate obtinute sint destinate for- n&ii familiilor temporare timpurii. In acest .caz s-a dovdit, dup5 cum s-a mai aritat, 4i este recomandabil a se folosi nuclee for-

dup5 lmpe-

mate cu

recherea

rame

in,tregi la

care

m5tcPor se adamg5 ram

cu puiet

gata de eclozionare din familiile de bae penku in,%riwa acestora. Spatiul din coxpW de stup folosit la formarea nucleelor de im- pereche~epe Fame fntregi permite ddol-

tarea

acestom,

prin

introdwema

de

no1 ,

rame cu puiet gata de eclozionare, in fa- rnilii temporare puternice. Dac5 la a1 doilea nucleu din corpul de stup s-a pierdut rnataa la zborul de impere- chere, prin ridicarea treptatii. a diafmgmei mobile albinele din acest nucleu se unesc cel5lelit nucleu $i farnilia ternpomr5 se

dezvoltj. in tot, comul. In situalia in care In ambele nuclee kntt m5tci emhea he ate, Pe oarcum. De mhwa dezvolt5rii familiilw kn-iporare u-M se muts intr-un corp nou ce se aqazii ca in figura 4. Acest mod de lucnu conduce la un con- sum rdus de manoper5 la formarea $i dez- voltarea familiilor temporare. Singum con- ditie care se impune este ca cel de a1 doilea

corp folosit fn faza I1 (fig. 4) s& fiedeaceewi

se evita

cu

culmre ca $i In corpuf

nr.

1 spre a

r5tAcirea albinelor. Mai mult, se evidentiazil $i faptul c5 transformarea nucleelor de fm- perechere in farnilii temporare se realizeaa8 din mers f5d pauza care se produce la in- troducerea mgtcii in c-, cind acestea s-ar forma separat. Acest sistem mai are $i avan- tajul 65 nu se lnregistreazii nici o pierdere de miitci imperecheate la formarea familiih tempouare.

MZicile Imperecheate in nucled pe 3 jn- m5tAti de ram5 se valorifid pin ridicarem acestora dup5 fmperechere'$i inlocuiesr: m5t- cile virstnice sau depreciate din familiile de bas proprii sau sint destinate vindrii. fn continuare nucleele pe 3 jurn5tAti de

ram5 pot fi

tor m&ki dac5 se improsptiteaz5 efectivul de

albine tinere din puietul pmpriu yau ad5wat sub forma unei noi jum5t5ti de ram5 cu 'puiet gata de echionam. 0 a16 variants

const.5

fdosik pentru impexecherea al-

ln transformarea $i a acestor nuclee

in

duse prin unirea a cite douA nudee d~$in- lgturarea treptat.5 a diafragmei mobile, (92 in care numai [la unul 4in nuclee se rnen-

tine matca imperecheatti. Marcarea mgtcilor se efectuead diferen- tiat. MBtcile care eclozioneazs din botci In nucleele de imperechere se marcheaz.5 cfnd se unesc toamna nucleele temporare cu fa- miliile de baz5 iar cele care au eclozionat in familiile de cmjtere, dnd se introduc cu cu$ca In nucleele de Impeeechere. , Se evidentiaz5 & acest mod de lucm pre- +eta avantajul c5 se perrnite obtinerea unui procent de 'Imperechwe a mEitkilor desW de

ridicat putind ajunge

la 70-90%. cind se

asigurii o mai bung orientare a albinelm la

-mi temporare de dirnensiuni mai re-

awlasarea nudeelor.

APRECIGRE A CALI-

: TAF MATCILOR IMPERECHEATE Nuclde pe ram5 fntaeags, 1ntr-o &TIIS mgi Imre cit,qi ceae pe 3 jdt5ti de ram5

5. CRITERII

DE

- albinele sb fie blt?z.de

- sci asigure

un cules bun de nectar fl

polen

- s6-SI continue activitatea de cules g pe- tlmp mud rece

- calitatea celulelor ,vi cantftatea de fa- guri construif f.

Aceste criterii de apreciete a ailitgtii dt-

cilor Smperecheate se urm2lresc la toate con- troalele, astfel c8 In' tOarnng pptem cunoa&e

destul de bine Lwe matci In-linesc

con-

ditiile de a fi folosite in continuwe in fa-

miliile de bazB. Ink-o m3sura accephbila se pot urdri acelewi criterii +i In nucleele, respectiv familiile temporare formate pe jumZitAti de ram& Se evidentiad iaptul c& este mai bine sB se formeze falniliile tem- porare numai pe rame inbegi $i In corp& normale spre a li se asigura un Wtiu adec- vat dezvoltZrii. Prin aplicarpa acesrbui sistem de lw .+a evidenvat faphl cB pentru apred- calf- Stii m8tcilor nu este suficiena numi vari-

fiwm depunerii de ouii. Acest ;.tcsiiu

mite nmi de .a se stabili d&

recheat matca nu qi dac8 e$e de bun5 a- litate. Rin aplioarea In practica a acestui siskm de lm tiny, de peste 20 ani se poate te- cluziona c8 din dtcile imperecheate 20-25010 nu prezina cara&ristici bune $i dqi slnt tinere $i imperechd nu dau re- zultate la verifiwea in familiile Lzmp~FdFe, deci nu se p4t folosi la familiile de bad. In concluzie se pot evidentia urdtoarele : ,

Ewe- .

per-

s-a

- miitcile

de

calftate de care avem ne-

voie En stuptnli trebufesc tmperecheate in nuclee de dimnsiuni d mari spre a li se astgura o dezvoltare optimdi En perioada pre- mergiitoare si dupii imperechere cEt gi pen- tru veriflcatea calitlltii acestora;

- trebuie asigurat an efectiv sfit

de

mlitci imperecheate cu 20-25010, spre a se pufea folosi numai mbtcile de calltate;

- trebuie dotat6 stupina proprie

cel pu-

tin cu un nucleu de imperechere la fiecare doyii familii de bazii ;

- asigumrea prin

aceastii metodii

a

En-

tregului. efectiv de miitd necesare fntr-@ stupinii de 40-60 familid este intru t&r

posibil chiar dacii se dispuhe de posibili- , tatea deplasiirii la stupinii numad tntr-o sin-, gurd zi din siiptdminii ;

- eficfenfa metodei este optima ffntn6 cont cii nucleele pe ram6 intreagli se f010- sesc Zn continuare $i pentru familiile teb porare, far valoara unui nuclew cu patnc compartimente cu cite 3 jumdtbfi de fagure se amort@eazii intr-m singur an numai prtm ecmmisirea procuriiriitd mi5tcilor ce se 3- perecheazii in aceste lnuclee, flirti a mat 1~ in consiclerare calitatea deosebitii a mbtd- lor $i respectiv sporul important de produc- tie pe care El asigurii familiile de bdzdi unde vom folosi ntacile tmperecheate obtinuta.

$r~anta,,b w

hperecherea unei slngure

- lmCl

STADRIL I1

unire si dezvdtore

cu ocuporea ktrqdui ccrp

\ Fig. 4

htr-o IIXASIWB d

redug oferg mcitcilor im-

perechercte posibilibtea de a+i desf4~1-anor- rnal dq- ou8lor. Se emstat5 chiar o ~$oar8dwansare a etapei de incepere a de- punerii ouiilor de crltre dtci, care se expli-

&I prin existenb unui efeotiv mai amre de

din nuclee atit in perioada premerg8-

tcwc?bperecherii ctt $i dup5, efectiv de al- bine [tinere, care asigur8 o 'hrslnire unai bun5 mBbcilor tinem In parioada important8 a dezvolthii, impemcherii fji rnaturizarii aces- tors dupg Tmnsfmarea nucleelor In familii tem- pm of& posibilitate de a se rnanifesta ndnjenite posibilitatile reab ce le au mat- cile care s~auimperecheat. Ace& trans- formare se efectueaz8 numai dup8 ce &it- cile au incepnt d depd 0115 in mod nor- mal. fn fsmiliile tempanare se pot apmcia co- rect aalitatile dtcilor care le vom folosi in

albine

contbuaraln kmiliile de baz5. Pe pam~~d verii ping in toamn5 se urmZi~~$k:

- aspectul depunerii ouiilor (fiirti celule goak de fagure) @ cantitatea

- dezvoltarea puietulai P

- rezistenta la boZi $i paraziti

- sii nu depunli otcd nefecundccte

- depunerea de 4 s6 continue st dup6 tncetarea culesurilor mari

umiiri-

.reaLqdoribmditdi, a albinelor $i trintorilor

- puritatea

rasei Zndeosebt prin

- mtca sb nu fugii de pe ram speriata

,

?.a control

I

l

I

INSTALATIE DE DESHIDRATARE A MERII

Ing. Elena SAVULESCU

este

unul din factorji principali care deter- mini3 pgstrarea calit5tii mierii. C!u toate c5 STAS-ul prevede un continut de 20%, continutul de ap5 a1 diverse- lor sorturi de miere colectate variaz5 foarte mult. Cu ctt continutul de api este mai scgzut cu atit este mai mica posibilitatea de fermentatie a mierii. Mierea solicitat5 de unii beneficiari la export trebuie s5 aibs o umiditate cuprinss intre limitele 17-18%. Elimharea excesului de umiditate se realizeazi actualmente in diferite in- stalatii prevgzute cu , fncgzire., hcil- zirea indelungat5 la temperaturi ridi- cate degradeaz5 calitatea mierii qi mai ales .sporqte aciditatea produsului. Pentru a preinbfmpina acest inconve- nient .se folosesc aparate de vacuum, de tipul celor foIosite in industria con- servelor ~i a pkoduselor zaharoase. Cu toate acestea, problema nu este rezolvat5, deoarece- pl'ocesul de deshi- dratare este discontinuu qi mierea este mentinut5 un timp prea indelungat la temperatur5 ridicat5. Conditiile deosebite ce se impun, ti- nind seama de caractefisticile specifice ale mierii, au determinat elaborarea

Continutul

de

ap5 din

miere

unei solutii constructive speciale. Rea- ' lizarea unui deshidrator specific mierii este necesar5 si prin faptul c5 bene- ficiarii externi de utilaje solicit5 ca li- niile de conditionare a mierii, care se livreaz5 la, export, s5 fie prevgzute cu uri asemenea tip de utilaje. fn alegerea solutiei constru'ctive tre-

buie

cile fizico-chimice ale mi'krii si de con-

ditiile de calitate ce trebuie obtinute.

Instalatia

ss se tin& seam3 de caraderisti-

se compune din (fig. 1) :

- rezewor cu agitator;

- coloana de vacuum :

,-- pomp5 cu roti dinfate ; - colector condens ; P - condensator. Rezervorul cu agitator este un vas cu o capacitate de circa 5 tone miere, - prev5zut cu manta dubla prin care circuli3 ap5 cald5 h scopul fnc3lzirii si fluidizgrii niierii. Aceste rezervoare dnt construite $i folosite curent de c& , tre Cmbinatul apicol. - Coloana de vacuum este o construc- tie format5 dintr-o succesiune de ca- mere de vacuum si filiere asamblate Pntre ele. Camerele de vacuum, pre- vizute cu vizoare pentru supraveghe- rea xurgerii mierii prin filiere, sint

Fig. i - Instalatie penbru deshidratarea

mierii : 1 - raervor cu agitator

;

2 -

co-

loan5 de vacuum ; 3 -- pomp5 cu roti din-

tate ;

4

-

colector condens ;

5 -

con-

densator.

racordate la coriducta central5 de va- cuum, care le mentine fn permanenfl fn vid. Cu un termometru qi vacuume- tru intercalate in retelele respective se pot verifica continuu temperatufa

$i gradul de vidare din coloana de va-

. cuum Colectorul de condens are rolul

-

Condensatorul

condenseaz5

de

a separa si mlec)ta apa ce a fost eli- berati din miere.

apa

scoasi din miere. Prin cbndensator cir- cul5 epii rece' pentru r5cirea serpenti- nei racordat5 la coloana de vacuum gi

, la colectorul de condens.

Fzlncfiomrea

rul

stabilqte

instula~ei. Laborato-

rezervorul de

lotul

si

.

\

/

miere, de unde produsul trebuie trecut . prin instalaGa de deshidratare, pentru a i se reduce procentul de ap3. Se ra- cordeaz5 instalatia fa. reteaua de va- cuum. ap5 cald5 gi ap&rece. Se urmg- , reste continuu temperatma pentru ca aceasta si nu depB~easc8hitele peri- culoa&, de asemenea, se verifica gra- dul de vidare indicat -la vacuumetru (circa 0,91 bar). Dup5 ce s-a f5mt ve- rificarea si reglarea parametrilor pre- scri~ide laborator se executB rnanevril- rile pentru alimentarea cu miere a deshidratorurui. Mierea cade sub form5 de ploaie in coloana de vacuum qi se urm5reqte prin vizoare, ca aceastA curgere s5 se fac5 uniform, de sus qi pin5 jos. Pompa cu roti dintate asiguriI circu- latia produsului din coloana de vd- cuum spre depozitul de miere deshl- dratati, cu un debit de 40 Vrpinut. Se urmire~terecuperarea cmdensu- lui din colector, descarcarea exdutin- du-se mecanic cu ajutorul unei pwge sau direct 'intr-un rezervor tampon. Laboratorul analizeaz5 continutul de umiditate la mierea trecuta prin in- '

L

stalatie qi Pn functie de rezultatele ob- tinute ~i de cerinte se dispune recircu- larea mierii prin coloana de vacuum ,sau trimiterea in rezervorul ldepozit.

are un caracter

Deoarece instalatia

de noutate a fost necesar5 verificarea

comportirii

Aceasta s-a executat in Combinatd apicol qi actualrnente se ,verifid rezul- tatele obvnute prin Variatia parametri- lor indicati. Se va trece ulterior la exe- I cutarea instalatiei pr0priu~zis5.

soluflel

pe o stape pilot,

,

.

I

AVANTAJELE *CQLECTARII,

GOND~ON~;R~~,'~STR~RI

wF-/=/-/m/-.

$1 - UTILIZ~R~IPOLENULUI

Zaharia VOICULESCU

7

-

'flI;r&EIrZZrCm

'-

-

Destul de des, in paginlle revistei noastre

vorbeste despre inlocuitorii polenului W- Iizafi in hrtinirile de stintdare energo-

plastice recomandfndu-se fdosirea drojdiei

se

de

bere

inactivatd,

Zaptehii

praf

degresat,

fditnft de sota degresate, laptelui dulce ~i uneori chZar a zerului. Mti intreb dacti este normal sii 'cduttim inlocuitori dnd normal

ar fi sd folosim din plin colectoarele de polen. Din cite cunosc, nu avem Zn tar5

zone lipsite de polen, fapt care sti justifice

recomandarea

cunoscut cti inlocuitorli nu pot suplini inte-

gral ca valoare poelnul

ei con-

pin unele substan$e n&pliioute albinela. Cti

folosirti Znlocuiltorilor. Este

far in plus

este aqa, o dovedesc recomand6rlle fdcute, ca totdeauna sti addugiim fn compoz%fla acestor refete Si pufin polen, pentru a face amestqcul ma2 atractiv pentru albine, md-

rindu-i

nostint6 de cauzci, cii de~iavem in fardi zone intinse cu finete, pZduri $i Uvezi, to- tusi cantitdfile de polen livrat de filialele

noastre la combinat sint atit de sctizute, fn- cit te intrebi ce fac acolo cbnducerile fi-, lialelor respective $i cum se preocupli de ' realizarea acestui solicitat tot mai

mult

nie.

astfel eficienfa. Pot afirma, in cu-

in apiterapie, cosmeticti si in zooteh-

wiid

Exist2 un numiir mare de apicultori care Isi rentabilizeazii activitatea de stupiirit realizind in multe cazuri intre 8-10 kg polen pe an de la fiecare fa- milie de albine. In sezonul activ, cei care nu folosesc colectoarele de polen au surpriza s% constate blocarea cui- burilor cu polen si ca o consecinw re- ducerea spatiului pentru ouat si creste- rea puietului. Nici teama cii prin folo- sirea colectorului slgbim puterea fami- liilor de albine nu este justificatii, de- oarece an de an filialele noastre din SQaj, 'Bihor, Cluj, Murg etc. predazl la fondul central, fiecare, intre 10-65 t polen recoltat- cu ajutorul albinelor iar farniliile din judeFle respective sint puternice qi numzrul lor creste perma- nent, in loc sB scad5 cum cred nein- creziitorii. Printre cei nehotiiriti sau neincrezi- tori exist5 unii care sint rnilosi si se preocup5 mai mult de zborul trinto- rilor decft de ~ecoltarea polenului. Ace~tiapicultori fac ape1 la fnlocuitori de polen care ins3 niciodatg nu pot su- p,lini in totalitate calitgtile nutritive ale polenului. Asa dupg cum ariitam,

I

aproape toti autorii retdelor respective recomandg ca Pn compozitia.turtelor sii se intmducfi si polenul bentru a face amestecul mai atractiv pentru albine si a-si mAri astfel efieienta in crqte- rea puietului. In aceste condivi consi- der c%este mai normal s%se treacg la recoltarea si conditionarea polenului, deoarece in toate magazinele de desfa- cere ale Asociatiei se g&s&ccolectoare ~i uscatoare de polen. Recoltarea polenului va incepe chiar la inflorirea pomilor , frudiferi, cind temperatura s-a stabilizat, iar & fa- milii s-au acumulat rezerve de polen in jurul puietului care trebuie si ocupe 4-5 faguri in stupii echipati cu rarne de 435x300 mrn ~i 6-7 faguri in eei cu rame d'e 435x230 mm. Cind m5 re-

fer la rama cu puiet

inkleg ca supra-

fata fagurelui & cuprindii 75-80% puiet pe ambele fete. Experientele ?ti- intifice au demonstrat corelatia pozitivg -intre cantitatea de polen ce se aduce zilnic in familii ~i cantitatea puietului. Familiile slabe aduc putin polen deoa- rece qi suprafata fagurilor mupat5 cu

puiet este redusi. Celor care se tern CA

I

,I

, ,,

prin folosirea colectoarel~rchinuie al- binele qi c5 le iau tot-polenul, le r8s- pund c5 la trecerea albinelor prin ori- ficiile pl5cilor,adive nu se retihe decit 20% din polenul adus de albine in co- ~uleklepicioruqelor. Odat5 colectoare- le instalate, fncepind recoltarea pole- nuhi, dupii 7-8 zile colectoarele vor

fi ridicate. Familiile vor fi tinute o zi

'

'

/ intreag5 f5r5 colectoare, dind astfel po- sibilitatea ca albinele s5 curete fulrdu- rile stupilor iar tfintorii s5 pat2 p5r5si stupii. Nu se recornand5 ridicarea pl5- cilor active la o anurnit5 or5 pentru a permite trlntorilor s5 zboare, pentru c5, dupii 2-3 zile, albinele, datorit2 refkxului ce se creeaz5 vor refuza si intre in stupi qi vor sta in ,,barMU, aqteptind ridicarea pl5cilor active. fn

timpul marilor culesuri pl5cile active

trebuie s5 fie ridicate pentru a uSura, astfel, aducerea nectarului .,in stupi. Dac5 in zona respectiv5 se fac trata- mente chirnice pentru combaterea d5u- ngtorilor din agricultur5 sau silvicul- turti, colectarea polenului se suspend5. Polenul recoltat va fi uscat folosind usc5toarele ce exist5 in unit5tile noastre sau' pblenul se pate usca cu ajutorul caldurii solare, sub ecran pro- tector contra razelor ultraviolete, qa cum s-a, ar5tat in revista noastr5 nr. 611984. Polenul rezervab pentru hr5nirile energoplastice din stupin5 nu usuc5, ci aqa umed cum se recol-

se

ted, se

curgp de

eventualele

cor-

puri straine, se cint5reqte qi se intinde pe o coal5 de hfrtie in seat subtire qi se cerne deasupra lui zah5r pudr5, fo- - losind 0,5 kg zah5r pentru ,1 kg polen umed. Dup5 cernere, coala de hirtie se ridic5 dintr-o parte pentru ea po\enul s5 se rostogoleasc5 spre mijloc. Se re- pea aceeasi miqcare cu cealalti parte a hrltiei, dup5 care polenul se vase in vasele de p5strare. Acestea se lags

gur5 m 'celofan sau se inchid cu

cape ermetice, se phtreaz5 in cg- mar3 sau 1n beci pin5 in momentul fo- losirii. Polenul nu va fi compactat prin presare puternid !n vase ci numai.uqor apkt. Inainte de turnarea polenului

la

in vasul de.piistrare,-pe fundul 'aces- tuia se aqaG un strat subtire de zah5r. . Dup5 umplerea vasului, deasupra pole- nului, se ,term ui strat subtire de za- h5r de circa 1 rn grosime. Personal conditionez qi p5strez polenul pentru uzul meu qi a1 albinelor cu ajutorul mierii (pe care o fluidize2 Pn prealabil in baie de ap5), folosind 0,5 kg rniere la 1 kg polen umed. Arneskul 51 frec cu o lingur5 de lemn ink-o cratit5

unde pun 2 kg polen qi 1 kg

mare

miere $i obtin in final o past5 consis-

tent5 pe care o torn in borcane. Prin lovirea uqoar5 a borcanelor de mas5 pasta se compacteaz5. Dup5 legarea borcanelor la gur5 cu celofan, le pun la pgstrare 1n compartimentul de jos a1 frigiderului. Turtele din zah5r cu miere sint formate dintr-un arnestec care contine 4 kg zah5r pudr5 qi 1 kg miere fluidizag la baia de ap5. Ames-

tecul se prepar5 cu 10-15 zile inainte

de administrare, timp

in care granu-

lele din zah5r se umezesc absorbmd apa din miere qi devin mai accesibile albi- nelor. Turta din zahar qi miere o asez deasdprq familiei de albine, dup5 data de 15-20 ianuarie, folosind drept su- port o gratie separatoare din material plastic. Turta din polen preg5titB in amestec cu putin5 miere nwai cu o zi inainte de aplicare o aqez tot pe gra- tia din plastic. La unele familii turta din polen este consumat3 mai incet de- cit turta din zah5r. Precizez c5 atunci cind familiile sSnt puternice, turtele se pot adrninistra f5r5 team5 c5 din lipsa zborului de cur5tire se poate declanqa, diarea. Este normal s5 fie aqa, deoa- rece o populatie numeroas5 consum5 mai putin5 hran5 energetic5 pentru asigurarea cgldurii in miezul ghemului, astfel c5 indrc5tura pungii rectale este redus%. Am urm5rit acest lwru tirnp , de 2 ani in stupina -apicultorului Nico-

lae BBrbulescu din Otopeni, care nu are familii mai slabe de 2 kg, far3 sii observ diaree, cu toate c5 adminis- treaz5 turtele totdeauna in a doua ju-

m5tate a lunii ianuarie, utilizlnd lenul eonservat cu zah5r pudr5.

po-

SA PRODUCEM MAI MULTA

Vasile ARSU

- Secretal-ul Comitetului filialei A.C.A.

Teleorman

CEARA

Introdncerea stupului sistematic cu rame

fructe ~i legume ale

cilror

valori

depii~esc

mobile in practica apicol5 a dus incontesta-

de citevo ori valoarea produselor apicole ob-

 

bil la lichidarea inconvenientelor albinairi- tului rudimentar, deschizindu-se o nou5 erg

pentru cunoa~tereaalbinelor melifere ~i di-

tinute.

Caracteristicile tehnico-functienale ale Stu- pilor sistematici a fHcut posibil5 de aseme-

rijarea activiti5tii acestora in folosul omului.

nea,

inmultirea

dirijatii a

familiilor

de a1-

Astfel, prin practicarea stup5ritulni mo-

bine

sporind

astfel

efectivele

lor.

Printr-a

dern sa ajuns la dirijarea insu~irilorfa-

selectie StiintificH, practicat5 de ci5tre Insti-

 

miliilor de albine de a produce mai multB

tutu1 de cercetare $i productie pentru, apicul-

miere, polen, pi5stur3, liptipr de matc5, pro-

Stupi5ritul pastoral, practioat la scar5 na-

turii,

s-a

obfinat

material

biologic

valoros

,

polis, apilarnil, venin de albine gi ceari, ri-

de mare productiititate. qvantajele practi-

 

dicind practica apicol5 de la o simp15 in- deletnicire, la rang de ?tiin@, arta $i un nesecat izvor de si5nBate pentru.oamenii de toate vhstele.

csrii stupHritului cu stupi sistematici nu se opresc aici, ele fiind foarte multe ~i CU- noscute de fn schimb, pe lings toate aceste realizgri remarcabile obtinute prin practicarea stups-

tional% ~i pe distante mari, posibil tocmai

ritului modern,

in raport cu cerintele tot

datoritil Ensqirilor tehnico-functionale ale stupilor sitematici, a dus la polenizarea sa- turat3 cu ajutorul albinelor a suprafetelor cultivate cu plante agricole entomofile $i la obtinerea pe aceastil bazg, a unor conside- rabile productii suplimentare de seminte,

mai crescinde dk faguri artificiali necesafi dezvolEiriE apiculturii noastre nationale, PO- trivit planutui, productia de ceari5 nu numai c5 bate pasul pe loc, dar in nltimii ad, tinde s5 cadi5 sub 200 g pe familia de albine, pe an.

.

Tinind seam5 de cerintele actuale, producva de 200 g ceariilfamilia de al-

bine, Entr-un an este cu totul nesatis- fGcgtoare, fat6 de potentialul biologic

a1 albinelor de a produce cearii.

Literatura de specialitate consem- neaz5 c5 En conditiile de cules intens, 1 kg de abine tinere care in prirnele 3-5 zile de la nastere nu particip5 la culsul de nectar sau polen, poate pro- duce pEn5 la 0,5 kg cear5, in paralel cu ingrjirea puietului, primirea, prelucra- rea ~i depozitarea polenului si nectaru- lui adus in stup de wleggtoare. Tot lite-

ratura de specialitate confirm5' c5, In- tr-un sezon apicol (martie-octombrie)

o familie de albine normal5 creste

echivalentul a

13-15 kg albin5. Rezultii de aici c5,

intr-un sezon activ, o familie de albine,

adQostit5 ~i ingrijitg

circa 150 000 albine,

corespunz5tor in-

tr-un stup sistematic pate produce Pn- tre 6,5 ~i 7,5 kg cearii (13 kg al-

bin5

X

0,5 =

6,5 kg sau

15 kg

al-

bin5 x 0,5 -- 7,5 kg cearii). In conditiile @rii noastre culesurile ,abundente de nectar - cind albinele tinere cl5desc faguri- cu mare inten- .sitate - nu se succed ci sPnt periodice.

Voi incerca sil fac un calcul privinkl ob- tinerea iunei productii bune d'e ceara, in conditiile de cules din judetul Teleorman,

plecind de la considerentul' c8 pe acestea le cunosc mai bine in cornparatie cu con- ditiile ofmite de alte judete. 0 familie de albine ie~itgde la iernat pe 5-6 rame cu albin5, echivaleaz& cw

DeplasaG la culesul de

nectar

timpuriu de la rapits, salcie sau flora

1.5-2

kg

albin5.

spontang din paduri (15 mal-tie--30 aprilie) poate cre$te cu qurin@ 1-2 faguri artifi- ciali introdwi in c*b. Dmlmat.5 h conti- nuare la culesul de nectar de la salcim 1 qi imbrgdnd bine 10 rame cu albing, mi pate cre~te$i lh a-t cules 2-3 faguri , artificiali. RlentiauG in stare aditr8 pfna la declanqarea desului de nectar de la floa- rea-mrelui (25 iunie--1 iulie) prin depla- saw? ei la un cdes de fntretinere de la lu- cerna, bostitnoase, plante medicinale sau prin hrgniri de stirnulare cu sirop de za-

;

,

.

,

,

h&; aceeaqi hmilie de albihe va intra pu-

s ternich la culesd de' nectar de h.flma-

soarelui, in timpul Wia mi peak qte cu urjurixits Inc8 2-3 faguri artificitili, f5rA a diminiua cu olimic pw3ucti.a de miere. Deci, o familie de lalbine paate crgte in- tr-un sezon apicol 'initre 5 $i 8 fagwi arti-

''

.

'

ficilali.

.;I '

\

,

. Dac5 lu5m In &lm~lcA, un fagure mtifi- cial cintgrgte Inainte de introducerea lui . Pn ouib 90 g $i c& dupB crwerea lui de &re albine cintArgte pe putin 120 g reiese 'cs numai pin crgterea unui fagure aitifi- cial avem un ipor de 30 g ceara. La mi- nimum 5 faguri arhuti vom avea un spor de 150 g iar la 8 faguri crescuti vom avea un spipor.de 240 g cem-8.

Practica apicol5 a demonstrat cii la doud extractii de miere (salcini, floa- rea-soarelui) din ceara provenit5 de la descipiicitul faguril~rcu miere, se pot obtine cel putin 100 g cear5. Se $tie c5 albinelor nu le plac spatiile goale din interiorul stupului, ceea ce le ,de- terniini ca fntre podi~or~i rarne $1 pe partile laterale ale spetezelor superi- oare ale ramelor s5 crease5 conglome- rate de ceari. Cu aceste conglomerate (fGgura$i),adun3te prin r5zuire, f5cind toaleta ramelor la cele doui extractii $i toamna la lmpachetarea stupilor pentru iernat, se mai pot obtine inc5 pe putin 100 g cear5. Folosind rama clfiditoare, la cele doui culespri (sal- cam $i floarea-soarelui) ~i decupind-o de dou5 ori Pntr-un sezon activ, dup5 ce a fost ins5mintatZi cu puiet de trfn- tori si cip5cit5, mai putem obtine 150 g ceari, acea~tafiind $i o metod5 de combatere a varroozei, boala para- zitar.3 cea mai dsungtoare a albinelor. Iat5 deci, c5 folosind aceste metode simple $i impuse de tehnologia cre~terii qi exploatgrii familiilor de albine, Pn- tr-un sezon apicol putem obtine de la o familie de albine intre 500 si 700 g cear5, productie net superioar5 celei consemnate de statistici. Adeste pro- ductii se pot obtine frecvent in orice sezon apicol, tinind seam5 c5 in calcul am luat posibilittitile mlnime ale capa- cit5tii unei fami'lii de albihe de a pro- duce cear8. Sint ins5 situatii cind pro- dueia de cear5 se poate dubla sau , chiar tripla in funeie de conditiile lo-

cale, priceperea $i perseverenta qpicul- torului. Pentru a concretiza amast5 produc-

tie minim5 de 500-700 g cearg/familia,

de albine, nu este suficient numai de

a introduce faguri artificiali la cre~tere

ci este absolut necesar ca aceasta s5

fie transformatti in cear5 marf5 nece- sar5 ob@nerii fagurilor artificiali pen- tru reinnoirea in fiecare an a faguri- lor vechi din cuib. Astfel c5, o dat5 cu preg5tirea familiilor de albine penkru iernat, vom trece obligatoriu la trierea rarnelor cu faguri mescuti din stup.

L5s5m in cuib 5-10 rame, in ra- port cu puterea familiei. Rarnele cu fa- @ri crescuti normal, f5ri deform5ri si far5 prea tnulte celule de trintori, se pun la p5strat in Pnc5peri special ame- najate, luindu-se m5sUri de protejare a lor impotriva atacului de g5selni$A,iar fagurii mai vechi de 4 ani qi cei care prezinta" deform5ri (necorespunz5tq-i)

se preg5tesc pentru topit. Fagurii de

rezerv5 pqi la pastrat peste iarn5 se protejeaz5 impotriva atacului de g5sel- nits, tratindu-i cu galerin, un produs

eficient realizat de c5tre Institutul de cercetare ~i productie pentru apicul- tur5, cu naftalin5, prin furnigarea lor

sulf sau prin alte metode despre care s-a scris si se va mai scrie in revista noastr5. Fagurii trecuti la reform5 nu

cu

se

arunc5 la fntimplare, cine ?tie unde,

ci

se protejeaz5 qi ei contra g5selnitei

pin5 in momentul topirii lor sau se

trece la topirea lor cel mult in 1OSzile

de la sortare.

Scotfnd in fiecare an, toamna, la re- form5, cite 5 faguri si topiti cu ajuto- rul utaajelor de extras cear5 ~i prin metodele des popularizate in re- vist5, putm obtine, 700 g cear5/farni- lia de albine, materia prim5 necesarg asigur5rii fagurilor artificiali pentru sezonul apicol um5tor (5 faguri X 130 g cearglfagure la extractie = 650 g,

cear8).

Aceast5 cantitate predat5 la schirnb contra faguri artificiali, prin filial5, asiguri pentru anul urm5tor 6 fagurj artificiali de calitate superioar5/familia

C

\

L

,

I

I

i

de albine (650 g x 18% re+eri - 117 g ; 650 g - 117 g remeri B 533 g faguri ; 90 g greubtea unui fagure ar- tificial -- 6 faguri artificiali). Iat5 cum poate asigura fiecare api- cultor, indiferent de numW farni- liilor de albine ce-1 detine, fagurii ne- cesari pentru and urm5tor qi pentru inmultirea rational5 $i progresivii a fa- miliilor de albine. 0 data cu aceasta se asiguri cuibul farniliei de albine cu fa- guri noi corespunzMori, comb5tind pro-' f ilactic bolile albinelor, albinele tinere eclozionate din -celulele acestor faguri sint mai mari, rnai viguroase, cu un / potential biologic ridicat, capabile sii cl5deasci intens faguri in timpul cu-

lesurilor intense de nectar, iar capaci-

tatea de inmagazinare a mierii In ase-

menea faguri este 'incomparabil mai

mare in camparatie cu fagurii vechi.

Din pgcate, nu toti apicultorii proce-

- deaz2i in acest fel- Tin in stupi faguri rnai vechi de 4 ani, ignorind faptul c5 un fagure, cu cit este rnai vechi, cu atit este un focar rnai mare de boli specifice albinelor.

Prin depunerea an de a c5q5quieli-

1

r

lor larvare ale puietului, celula devine din ce in ce rnai mic5, iar albinele eclo-

, zionate mici, pripernicite, din asemenea degradate celule se fiziolo- nasc gic, inapte valorifictirii intense ale ma- rilor culesuri de nectar si cu o capaci- tate foarte redus5 de a creste faguri. Trebuie sB m5rturisesc cB am fost -* profiund indignat dnd am Pntilnit chiar si in zilele noastre, stupari cu o inde- lungatii practic5 apicol5 care tin in stupi faguri vechi de peste 10 ani. Am luat cinci din asemenea faguri

si dup5 topirea si presarea lor la o

pres5 foarte pukrnic;, nu am obtinut

decit 80 g cear5 foarte neagr5 si de

foarte proast5 calitate. Nu am r5mas rnai putin contrariat qi de faptul c5 am

I.

I

1.

P

t

i

k

1

I

L

intilnit apicultori tot cu o practic5 in-

delungat5 in apicultur5, care au l5sat

pradB atacului de gBselnit.5 zeci qi sute

de faguri, aruncati undeva in curte la voia intimplgrii. Si ce este rnai dureros este faptul c5 tocm'ai acgtia nu daa,

solicit5 faguri la virzare liberi prin fiL' lialg. Ori, este fndeobqte cunoscut ci fi- liala asigur5 prelucrarea cerii brute predatii de apicultori, asigurindu-le fa- gurii necesari pentru anul urrn5tor. iar din procentul de l80/0, dt se re- tine, abia creaz5 stocul de faguri ne- cesari ajutorgrii apicultorilor incepC tori. Filiala, in afara cerii predate de apicultori, nu dispune de o alt5 surs5 de procurare a acestei materii prime, atit de necesar5 pentru asigurarea fa- gurilor artificiali. Din respect pentru , aceqti apicultori nu vreau si fac no- minalizki, fiind convins c5 vor reveni la realitate si c5 vor trece si ei la apli- carea noului qi pYogresului in ,apicul-

tur5.

Gred in acelagi timp in capacitatea tuturor apicultorilor, de a se mobiliza ~i angaja in efortul comun de a crea. cit rnai multe bunuri rnateriale qi in mod special de a folosi qi aplica toate metodele, fie ele cit de costisitowe fn vederea obtinerii undr. productii supe- rioare de cear5, lichidind astfel defi- citul de faguri artificiali. Numai prin obtinerea unor productii superioare de cear2 vom reusi s5 asigurh materia prim5 atit de necesari confection5rii fagurilor artificiali, asigurind premize sigure de a ne indeplini satcinile ce ne revin in indeplinirea planului de dezvoltare a apiculturii, prev5zut in directivele celui de a1 XIII-lea Con- gres a1 P.C.R. Depinde de noi apicultorii si st5 in puterea noastr5 s5 ne asigurim aceastB valoroas5 materie prima, din moment ce albina refuz5 cu inc5pBtinare si se &at5 de la legile ei biologice gi s5 ac- cepte faguri confNionati din plastic sau alte materiale sintetice. Iar in aceste conditii, fiecare apicultor va trebui s5 fie adhc implicat in asigu- rarea neceshrului de faguri, 'devenind qi produc5tor nu nurfiai consumator, fie el inceptitor, avdnsat sau cu o in- delungat5 practic5 apicoli.

\

f

,. ' Soarecii - dLunLori

-

VALORlFlCAREA SUPERIOARA

-

ai stupului

Alesandru VARTOLOMEI

t E---.---- A PRODUSELOR APITERAPEUTICE

-

-

-.

---

-

-

---- -

-

-

-

--

-

-

=

-

1N STATlUNlLE

BALNEO-CLIMATERICE

-

-

Dupii stringerea',recoltei, Goarecii isi

2

,.

caut5 adzpost pentru iarnfi. Asffel, Z I

intrii. in stupi prin urdini~ele mai

reci, cind

scade sub, +13"C,

dedi cind incepe .formarea ghemului. Pentru a opri intrarea soarecilor in stup apicultorul poate proceda in mai mulk moduri :

temperatura aerului

fnalti? de 8 mm, in noptile

MASA

-

g

-.

ROTUNDA

ORGANIZATA

DE

~NTREPRINDERJ~ARlLNEARA

TUItISM

BAiLE

$1 DE

HERCULANE

2

-

 

Penku

realimrea

frrdr~m8rilor$i

dim-

=--

tivelor , Conduce5

superioare

de

partid

$i\

B de stat in dmniul valorific8rii' optime a \ = ~)~sibiliutil~de tratament ex&tenk in nu--

'- 0 dat5 ~Ll-pregGtirilepentI-LI ier-

nat trebuie aplicata la urdini~gratia = mcroasele noastre , statiuni balneo-climate-

rice $i de odihng .$i care, prin bazele tehni-

impotriva yoarecilor. Dac5 gratis are

zimti ascutiti in deschiziiturile liisate pentru. intrarea albinelor, ace~tiatre- buie pi3iti pentru cii altfel. rod aripile albinelor.

5.- - sint. co-brganizabrice in ,nhsurA sA ~i pmoveze natwiste de Si care s5 dezvolte dispun,

in acela$i tirmp, la

InaLt five1 ~0mpetit.i~

2 $i turismul national $i international, Minis-

E--- terul . Sari8tStii ~i Ministerul Turismului au

lust recent, fn acest m, o serie de rn8si.n-i - $i initiative operative specifice .gi cu aplica- bilitate hediaa. Asuel, In perioada 24-

- ~~~g ultirhul

cules, apicul-

tor4 p0ate inchide urdinisurile de ~OS

qi sfi lase urdini~urilesuperioare pentru - 25 octormbrie 198W s-a organimt de catre ' . ,

accesul albinelor. Astfel se opre~tein-

trarea viespilor dau .a altor dfi-tori in

formeazg ghemul

de iernare in mijlocul stupului, in dreptul. acestui urdinis, adid in locul o,ptim de ienare.

Oficiul judetean dc turism h$Severin, = o mas5 rotund5 cu tema : .,,Valoriflcarea su-

- -- p-ioara a produselor apiterapeutice, in ca-

1

iaf' albinele

dd

tratamentelor

complexe

din

statiun-ea

'

= Baile Herculane". --- Intmp*nderea mnead ~i de turisrn BSle --

Herculane a anigurat, in bune conditiuni,

desf8~urareaacestei actiuni la care au par- S-- ticipat : cadrele medide de specialitate din

Vaii Cernei, rep~e~en.tantiitUrismUlUi

-local $i intern&ioml, delegsutul Institutului

-

-

k,

-

0 data cu fnchiderea urdini~ului - ZOna

inferior se scoate sdndura dte zbor care trebuie s5 fie detqabil5 de fhdul stupului. Astfel, nu numai 90are~iinu

vor

lfirgi urdini~ele pentru a putea p5- - Dezkte~le,,- dunde!' s-a* tinut 1"

trunde. in stupi, dar si pitigoii sau alte

pfisfiri, precum ~ip5s5rilede curte care - se hrfinesc cu albinele moarte de pe = I) ASIGURAREA UN& TRATAMENTE

scindura de Zbr sau din orificiile gra- tiei, nu%vor avea aceast5 posibilitate, Z- evittndu-se astfel deranjarea albinelor, iarna.

de balneologie. invitati din ~artmAsocia-

--.

= iei ~r'esc~torilorde ~lbine,~Combinatulul

- :picol ri a rnstluului

de cercetare $i pro-

-

duct& .penm apicw&, precum ~i condu-

turivtilor str5ini aflati la

,

avea

posibilitatea de

a

,roade .$i - chtorii grupuribr

r cur5 In B5ile Hercukne.

~ala~OlivalenGde la Hdelul Roman $i s-au. = desfh~uratdup5 udtorul pro&

:

COMPLEXE fN STATIUNEA BAILE HER- = CULANE.

-

- Dr. ec Ilie Cristescu, directmu1 fntrc-

-.

--

-

prinderii

balnear5

Si de t~sm- Herculane,

,.- -- cum $i prin aplicarea de noi proceduri de a tratamente, cum ar fi : apiterapia, acu $i

-. in cuvfntul de deschidere $i salut a prezen-

I~~~~~~~in complet5 liniste a albi--.- tat unitatile turistice ale statiunii $iposibi-

,liutile de extindere a turimului internatie B rial prin punerea In vabm a tuturor sur-

pre-

-.

nelor este o conditie esentiaI2 pentru

.

trecerea acestei perioade de Rreh inter- -g selor naturale traditionale din regiune

care pentru' familiile de albine.

>

preso-pundura etc., fn vederea asigurgrii unui tmkment balnw complex, pentm bate virstele.

Rilileanu, medic primar

$eful Policlinioii balneare Bilile Herculane,

a prezentat, htr-o aompetents sintez5, ba-

zele actuale de tratament gi prooedurile te- rapeutice practioate In aW sbatiune care

meqte ast5zi traditia milem5 naturalisti cu realizarea celor mai derne instalatii

$i proceduri asigurate in tratamentul balnear

cum sint : fizioterapia, hidmterapia, electro-

terapia, tnahmmtul prin .gimnastic5 $i mig-

care, acupunctura, apiterapia $i aplicatiuni

dieto profilactice $i terapeutice prin aportul produselor apicole intre care, In ultima vrenle, originalul produs natural apicol Api- larnill este in special solicitat ; tratamentul geriatric care asociaz5 tratamentul balnear cu cel a1 prepratelor Aslan qi apilarnil.

- Dr.

Bogdan

I

2) PREPARATE APITERAPEUTICE STAN-

PRAC-

DARDIZATE

FOLOSITE

IN

Farmacista Filofteia Popescu,' csrcet5tor

gtiintific in cadrul Institutului de cercetare

$i productie pentru apicultur5 a1 Asociatiei

Cresc3torilar de Mbhe din R. S. Romsnia

a sustinut rerfaatul : ,,Pwparate apiterapeu-

tice yitandardizate folosite in praotica medi- cal5". S-a ar5tat c5 folosirea pe baze qtiin- tifice a produselor apicole naturale : mierea,

polenul, l&pti$orul de matc5, veninul de