Revirti lunar5 de schimb de experientji qi Indrumare metodologid apicoli editat3 de Asociatia Cresdtorilor d6 Albine din Republiclr S~cialistS Romania

CUPRINS
I. RECEANU : Dezvoltarea gi apararea avutului obgtesc datorie de onoare a fiecsruia. :.Conditii identice rezultate di-

t
t ' i
1

DIN EXPERIEN'J'A UNOR APICuLTORI V. VASILACHE. I. VASILACHE: Cum hraniln albinele fn timpul iernii. I. V. CIRNU : Principalele plante nwtaro-polenifere din tara noastra. T. CUI.ITA : Despre nuclerle de impel-echrre REZULTATE ALE CERCETARII $TIIN'J'IFICE Elena SAWLESCU : Instalatie de deshidratare a mierii.

,
I
I

RELATARI DE LA APICULTORI 2 . VOICULESCU : Avantajele colectarii. conhiI tionhrii, pAstr5rii $1 utiliarii polenului. I V. ARSU : ! 3 l producem mai multa ceara. I Al. VARTOLOMEI: $oarecii daunatori ai , ai stupului.

* * *:

Valorificarea superioara a produselor apiteracpeutice In statiunile balmeo-climaterice.

DIN VIA'J'A ORCANIZA'J'IEI NOASTRE * * * : Ordinea. disciplina gi responsabilitatea fn munca, componente ale con~tiintei apicole lnaintate. CALENDARUL APICULTORULUI APIMERIDIAN 0. MILEA : Australia un paradis "capricios" a1 aIbinelor (11).
'

C ~ p e r t a I : Pavilion staftonar din zona Mtercurea Cfuc a1 apfcultoarei Loszlo A m . (f o t o : ar11. C. MAIMADUC)

DEZVOLTAREA S1 APARAREA AVUTULUI OBSTESC DATORIE DE ONOA RE A FKCARUIA

Ing. Ion RECEANU

9 9 9 % $ 4 5. 9 6 9 $ # $ $ n $

'

,,Proprietatea socialist& se arat5 in Progra ul partidului -, indiferent de forma pe care o ,frnb,racd, se v a r(%ca p e - o treapfii noud, asigurfnd condifii de muncii ~i de gxistenf6 superioare st tot mat unitare tuturor categoriilor de oameni a f qnuncii, attt de la' orase, d t $2 de la sate." .
,

Atitudinea fa@ de avutul ob~tesc define~te gradul de responsabilitate ~ipatriotismul fiec5rui om a1 muncii. In functie de atitudinea pe care o adopt5 faw de avutul ohtesc, fiecare dintre noi isi demonstreaz5 sau nu : spiritul gospod5resc, capacitatea de a-$i organiza activitatea, pretuirea fat5 de munc5 ~i fat5 de cei ce muncesc, m5sura in care este un demn continuator a1 eforturilor parintilor pentru crevterea valorilor materiale vi spirituale ale poporului nostru, respectul de sine. In conditiile ol-induirii noastre socialiste este o indatorire de onoare s5 se actioneze cu energie, s5 se munceasc5 cu tenacitate si spirit creator pentru . indeplinirea exemplar5 a planurilor stabilite de partid, pentru a se asigura pe mai departe mersul inainte jn toate sectoarele de activitate. Ce pi cit dau societtitii ? Este intrebarea pe care si-o pun, zi de zi, ceas de ceas, milioane de muncitori din fabrici ~i de pe ogoare, fie ei romsni, romdni de nathnalitate maghiarfi, german5 sau de alte nationalitgti, oarneni care iqi identific5 propriile interese cu interesele majore ale societ5tii. Pornind. de la o asemenea atitudine inaintat5, ei se ridica cu hoEirire ~i combat cu fermitate lenea, deliisarea, superficialitatea, chiulnl, indisciplina, tot ce stinjeneste calitatea muncii, dezvoltarea avutului ohtesc. Ca oameni ai rpuncii cu o c o n ~ t i i n g inaintat5, ei manifest5 o atitudine de veghe pentru apsrarea,avutului obstesc, luptind pin5 la sacrificiu p&tru ca nici o p5rticic5 din averea Pntregului popor s5 nu fie instrfiinat5.

Fiecare la locul de munc5 are fndatorirea s5 actioneze pentru gospod5rirea cit mai efjcient.5 a mijloacelor qi resurselor socktG$ii, s5 3upte impotriva risipei de orice fel, a neglijentei in p5strarea ~i administrarea bunurilor publice, a tuturor manifesEirilor de irosire a avutului ob~tesc. Dezvoltarea proprietiitii socialiste este strins legat5 de apiirarea sa impotriva oric5ror fapte .antisociale care ar atinge avutia national& f n acest sens, Codul eticii ~i echit5tii socialiste subliniaz5 c5 toti oamenii muncii au o b l i g a ~ apatriotic5 de a lupta cu toat5 hot5rirea impotriva furtului din avutul obtesc, a delapid5rii din proprietatea socialistg, a oric5ror sustrageri de bunuri din avutia nationals. f n societatea noaStr5 sqcialisti, care, sub conducerea partidului, a secrete rului s5u general, tovar5sul NICOLAE CEAUSESCU, inregistreazs realiz5ri tot mai insemnate, exist5 $i actioneaz5 numeroase organisme cet5tene~ti de ap5rare a avutului ob~tesc, prin intermediul c5Pora Pntreaga opinie public5 lupt5 impotriva risipei ~i a manifest.& rilor de deteriorare sau de Instrsinare a avutului oktesc, impotriva abuzurilor ~i a folosirii bunurilor ob~testiin interes personal. Aceast5 participare defineste implicit atitudinea patriotic5 a fiec5ruia dintre noi. Sporirea continu5 a spiritului gos-. podBresc, lupta pentru produse de h a l t 5 calitate, valorificarea superioar5 a resurselor, sporirea productivitfitii muncii etc. sint cerinte principale ale participgrii noastre, a tuturor, la dezvoltarea si ap5rarea proprietfitii socialiste. ,

r
.

t-

,
> .

.
I

..
*
<

- .-. . .
.
,
$

:'CONDITI~ IDENTICE
.

-.

__ , ., 7.;- ,.'
_.2

,... . .:: c ; . "

> :,

'

'

, .- .
\

REZULTATE DIFERITE .
. I

loan K R A m

:--. .

..
.

. . .

,,

. :
'~

\,

, ,

.'

..

:!
i

..,:.: .
:

.:.

'

* . .: .,

,.
,

. . .. .

Acum, 'chd anul apicol 1984-1985 s-a terminat si familiile de albine sint pregatite pentru u n nou start, este momentul s A analiz5m obiectiv cauzele care genereazii productii diferite la familiile de albine din stupina proprie sau comparativ cu alte stupine. Pentru a ' putea face o comparatie obiectivi este necesar ca fiecare s5 analizeze autocritic situatia din stupina proprie. h t r - o stupins exist5. trei grupe de familii ; ' Familii excepfionale sau recordiste cunl se mai nu;mgsc in literatura -de specialitate. Aceste f,-ilii sint mindria fiecarui stupar. N u m 2 s l mare acestor familii intr-0 s t u p i d , & 2540%, reflect5 priceperea .$ competenta stuparului. In astfel de stupine, productia medie pe familie va f i an de an mult peste media altar stupine ingrijite la .intimpla~e. Familii normale, cu productii bune (dar ,,nu sub media stupinei) bune producatoare de rniere ~i cearg, rezistente la boli, rezistente la iernare si dezvoltare normala primavara, albinele blinde si neroitoare. Aceste familii dau cea mai putin5 b5taie de cap apicultorului. Cer putin ;i dau mult. Familii slabe, cu dezvoltare anemica si producGi neglijabile. Aceste familii reprezint5 un balast pentru stupin;. Cu cit numarul lor va fi mai productia medie pe stupina va fi rnai mic5 iar vina este exclusiv a stuparului. Astfel de familii trebuie eliminate f5r8 menajamente. In pastoral situatia este si mai concludent5. G r ~ p u r ide stupine sint amplasate pe un spatiu relativ mic, beneficiind toate de acelea~iconditii de cules. FBcfnd o comparatie tehnic5 putem afirma c5 aceste stupine sint amplasate pe un vast stand de prob5, stand pe care va fi testae5 priceperea fieciirui stupar posesor a1 unei stupine 2

din grup. In-ac&e'::&nditii cei interesati pot trage corklvtzii decisive pentru activitatea lor apicolii ..cEe.viitor. Foarte rar intilnim .&'grup de 4-5 stupine cu o productleidentic5 sau cu mici diferente la sfiqitul ,culesului. Anual, intilnim ins5 cazuri,.:dnd, diferentele inregistrate de cfntarele de control, din diferite stupine amplasate la acela~icules, se ridic5 la. 2-4 kg zil- , nic, uneorl chiar mai mult. In -astfel de situatii apar discutii penibile, invidie; Stuparul cu productie .slab5 sau foartf , slab5 cautti explicatii, cauze, care in majoritatea cazurilor sint neobiective, , in ~ O C s B ~ fac5 i 0 aIlaliz5 aLltocritic8, facind comparatii, tragind in final concluzia unde a gresid ~ice se i m ~ u n e a f i schimbat In activitatea lui de viitor. nu115 parerea mea sint citeva r e d i , de h z 6 , care dacti sint respectate s i munca noastrti, a stuparilor, va fi rssplatitti prin rezultate bune $i cl~iar foarte bune. 1. RASA ALBINELOR DIN STUPINA. Reprexintk unul din principalii factori care influenteazi direct productia familiilor de albine. Cercet5torul austriac prdf. dr. F., Ruttner afirma cu ani in u r n 5 cri o selectie riguroasa' in cadrul aceleiagi rase de albine asigurll un de Toduetie de pu15-20%. Albina .ror;lineasc5 Apis mellifica carpatica insuSiri excep; L'. tionaleSi este adaptat5 conditiilor de climq ~i cules din tars noastrti. Cu albin5 s-au abtinut Si se obt.n . recorduri care, uneori, depgSesc 50.k~:' miere, 1-2 kg ceari marfa si 8-10-kg , polen recoltat. Cum pot justifica, deci, apicultorii care obtin ani la rind pro. ductii de 5-10 kg miere m a r f ~9 I-. ' 2 faguri claditi iar polen. 4ecoltat deloc? Cine ii opreste pe a c e ~ t i stupari s5 mentin2 in stupinele lor m5tci selectionate, provenite din familiile cu calititi de exceptie, capabile de a aduce
I

spar

, -

familiile din stupi&i la puterea optimli in momentul oportun ? 2. MATCI PROLI~;'IGE. Gea mai bun5 ras5, cea mai atent5 Pntretinere si indiferent de Ppul de stup nu ne vor da satisfactii, dac5 nu vom avea matci corespunz5toare. Neajunsurile pot apare datoriti unor defectiuni corporale, .chiar in cazul m5tcilor tinere. Se face o grqealg capital5 dac5 astfel de m5tci sint introduse sau p5strate in f m i l i i de productie. Acela~ilucru Se intimpl5 mentinind In stupin5 m5tci virstnice de 3-4 ani, atcaror capacit a k de ouat esfe mult dirninuat5. In stupina mea mitcile sPnt marcate pen-' tru a putea fi urmgrite iar matcile tinere sint ,testate61 pe 4-5 rame STAS, inainte de a fi introduse in familiile d e s productie. 3. REZERVELE DE HRANA.* 0 familie fir5 hran5 sau cu hran5 pdtin5 nu nuniai c5 se dezvolt5 anemic, dar va fi dispus5 $i la fmboln5viri. Consider ca minimum necesar o rezerva intangibila de 10-12 kg miere in oricare perioad5 a anului. Dac5 rezervele sint mai mari cu atit mai bine, iar dac5 pe lfngi aceastg rezerv5 de miere mai avem suficient polen sau p5stur5 in stupi situatia este normals. Legat de hran5 as dori s5 fac dou5 precizari : - In cazul hrinirilor de stimulare, prim5v'ara sau toamna, indiferent de felul stimulArii, efectul va fi nesatisf5&tor, dac5 farniliile, de albine nu dis; pun de acea minim5 qezerv5. D a d este cazul, prima parte a hrgnirii este o hr5nire de completare, dup5 care continui ctl hr5nirea de stimulare.. - fn cazul pregstirii in vederea culesului, completez rezervele de hranfi din cuiburile familiilor de productie. Numai astfel reusesc ca majoritatea nectarylui cules s5 reprezinte un surplus pentru albine gi s5 fie depozitat in magazinele de strinsur5. 4. PUTEREA FAMILIILOR DE A G BINE. S-a scris mult despre acest subiect ,in - paginile revistei noastre si
%

majoritatea -apicultorilo~cunosc legtitura strins5 dinbe capacitatea familiilor de albine de a prodi~cem i mulM miere pi numZirul albiwlor ce alcEituiesc populatia coloniilor respective. Oft de mult diferg productia medie zilnic5 a familiilor avind populatii diferite a fost evidentiat inc5 in anul 1949, prin datele prezentate de Ministerul Agriculturii, la expozitia de documentare apicoli. Se specificfi astfel : - 20 000 albine culeg in medie 1 kg nectar la un cules bun ; - 30 000 albine culeg la acelagi wles 2 kg nectar ; - 40 000 dbine vor culege 5 kg nectar ; 50 000 albine vor r e ~ s5 i culeaga 8 kg nectar. Analizfnd aceste date, care se confirm5 anual, comentariile s h t inutile. 5. STUPII DIN'DOTARE. La h t r e barea :, Care este cel mai bun tip de stup ? cu greu am putea da un rfispuns obiectiv. De obicei, fiecare dintre noi sustine c5 tipul 'de stup din dotare are calitgti superioare celui folosit de vecinul. Ceea ce trebuie s5 ne dea de gindit este faptul 'c5, acelasi tip de stup, la acelasi cyles d G rezultate foarte diferite. Cunosc stupari care lucreaz2 simultan cu stupi echipati cu rame de multietajat, precuy ~i cu stupi echipati cu rame Dadant, obtinind in ambele situatii rezultate foarte bune. Se poate afirma, deci, cu toat5 convingerea, c5 in final nu tipul de stup este hoGrftor, in obtinerea productiilor diferite, ci priceperea stuparului de a adopta metodele specifice fiecirui stup scopului urdrit. Am ales doar citeva aspecte, care, sfnt convins, pot fi completate d&multi alti bleifi stupari. Am u&5rit un singur scop : s5 propun un subiect de meditatie, tuturor acelora care in nereugitele lor cauta scuze obiective, neglijind contributia direct5 si hotfirftoare a stuparului in dirijarea. stupilor.

'

Cum h k n i m albine'le
i n t i m p u l iernii
.

Ing. Virgilius VASILACHE gi ing. Ion VASILACHE

Iat5 o problem5 care fr5mint5 pe apicultori, pen+tru cii opiniile diferii. Unii sustin cii albinele nu trebuie s5 fie deranjate in timpul iernii cu prilejul controlului, pentru a nu riici cuibul ~i a se imbolniivi.albinele de diaree. ,Ei rnai sustin c5 lasii albinelor, din timp, miere suficientti ~i nu e nevoie s5 deschid5 stupul iarna. Altii sustin c5'se poate qi chiar este necesar sii hrinirn albinele iarna, cu o turt.5 cump5ratii de la filiala Asociapei Cresc5torilor de Albine sau preparat& i n gospod5rie. Iarna 1984-1985 a fost un adev5rat examen atit pentru apicultori, dar rnai ales pentru albine. Noi, in stupina noastr5 am pornit de la nivte constatAri practice qi' anume : - Iarna, albinele se adunii in ghem ca s5 supravietuiasc5. Temperatura in miezul ghemului estw P n a doua parte a iern5rii de plus 34-35"C!, iar in afara ghemului, in stup, cu 2-3OC rnai ridicati decit temperatura din afara stupului. Noi consider5m cii problema trebuie bine analizat5 $i nu interpretatA mecanic. De aceea, considerim c i un stup poate fi deschis cu atentie ~i mare biigare de seam5, intr-o zi din ultima decad5 a lunii decembrie sau prima decad5 a lunii ianuarie, cind temperatura afar5 este de cel putin 5-6'C, fiir5 s5 rnec5m ramele - deci f5r5 s5 stric5m ghemul. Ridicgm doar 2-3 scfndurele de podi$or. Acest confoarte superficial la prima trol, d e ~ i vedere, ne spune foarte mult. , - 0 alt5 constatare este c5, de obicei, ghemul se forrneaz5 sub coroanele de miere c5pPlciG. Deci, cind r i d i c h cele 2-3 scfndurele de. podisor, dacii nu se vede nici o albin5 sub podi~or $i se aude un zumzet linigtit - contiC

nuu, insearnng cii familia i e r n e a s bine, sub coronit5 $i rnai are inc5 rezerve de hran5. Dac5 sub scindurelele de podisor, deasupra spetezei superioare a ramelor, exist5 albine multe, inseamn5 c5 albinele au consumat mierea de pe rarnele v.nde este format ghemu'l $i au nevoie de ajutor imediat, adic5 de o t u r u . Turta cea rnai bun5 este cea preQarat5 din zah5r pudr5 si miere de salcim sau de tei, la care se adaug5 ceaiuri din plante medicinalej dup5 retetele publicate in literatura de specialitate. Dac5 temperatura afar5 este scSzut5, albinele nu desfac ghemul s5 se mist6 rnai la dreapta sau la stinga, unde este miere c5pZcitii. Ass c5 peste citeva zile vom g5si colonia moart5, cu mierea c5p5cit5 ling5 ghem. A$a au murit in iarna trecut5 mii de familii de albine ciirora stuparii le-au l h a t rniere d p 5 cit5 suficienti, dar nu le-au controlat. Turta pe care vreni s-o a d m i n i s t r h la nevoie trebuie s5 o avem pregatitii ling5 noi, cind facem controlul. Dup5 8-10 zile repet5m controlul si administrim ratii mici, de 350-450 g la o familie. Daci ghemul e mare, pe rnai multe rame, dim 2-3 turte la o familie. La majoritatea familiilor noi le-am dat 1-2 turte. Dac5 punem rnai mult, turtele se umezesc $i s e invechesc. Este rnai bine, s5 administr5m turt5 proasp5t.5, care se va consuma cu rnai multil pl5cere si este si rnai igienici. Dincolo de gkem albinele nu se duc dupi turt5. fn iarna trecuti noi am procedat in acest mod si am obtinut rezultate bune. A pierit o singur5 familie - foarte dezvoltat5 - in luna februarie, cu mierea ciip5citii ling5 ghem, care a consumat qi mierea cip5citfi din dreptul ghemului yi turta pus5 in ianuarie. &eqeala a constat c5 de la 1 la 23 'februarie n-am contr.olat-a.

'

.
'

4
.

PRINCIPALELE PLAHTE NECTARO-POLENIFERE DIN TARA WOASTRA

Dr. ing. Ion CfRNU

Cunoa~terea in ansamblu a principalelor resurse nectaro-polenifere, a succesiunii epocilor de inflorire, precum ~i a rgspindirii lor pe teritoriu, permite o orientare rnai judicioasg asupra perspectivelor de cules din zona noastr5 de practieare a stupgritului pastoral. In flora t5rii noastre se intilnesc unele dintre cele mai importante plante nectaro-polenifere, apreciate $i pe plan mondial. Astfel, incepind din regiunea de cimpie ping in zona montang cresc numeroase specii nectaropolenifere erbacee si :arborescente, spontane si cultivate, care asiguri familiilor de albine culesuri insemnate de nectar si polen pe Pntreg sezonul apicol; Din analiza potentialului nectarifer a1 acestora si a duratei lor de secretie se evidentiaz5 o serie de specii nedaropolenifere deosebit de valoroase gi cu o mare pondere economico-apicolg. Dintre acestea citsm, in primul rind SALCIMUL (Robinia pseudacacia), care constituie pentru Cimpia RomGn5 priricipala specie nectarifera arborescent& ocupind aid suprafete de zeci de mii de hectare (fig. 1).

Fig. 1

- Stupsrit

pastoral la un masiv de. salcirh In Cimpia RominB.

Dintre masivele de saIcim mai importante pentru stuparit pastoral arnintim : Apele Vii, Poiana Mare, Calafat, Ciurumela, Ciuperceni, Cetate, Piscu Tunari, Girla Mare, Balta Verde, Grivina etc., in sudul Olteniei; Cioara, Rimnicelu, hsur5tei, Tgtaru, in judeful Brdila ; Hanu Conache, Liqti, Bucesti, BgliMne$ti, Bordei Verde etc. in judetul Galafi; Ruqetu, Largu etc., in j'udetul Buzliu ; Groasa, Dridu, Mol- ' doveni, Alexeni, Buias~ca,Slobozia etc. in judetul Ialomita ; Ileana, Lehliu, Bogdana, Floroaica, Dorobantu etc. in judetul Cdldra~i ; BBlBnoaia in judetul Giurgiu; PasBrea, Riioasa, Valea MQcanului etc. in Sectorul Agricol Ilfov ; MBt5saru in judetul Dirnbovita ; Cernavodi, Medgidia, Cobadin, Cumpgna, Limanu, Mircea Vbd5, Ciodrlia, Valu lui Traian etc. in ju&@l Constan@. Masive importante de salcim se fntilnesc gi in vestul farii la Valea lui Mihai, Simian, Secuieni, Carei etc. La masivele de salcim sint deplasate anual zeci si sute de mii de farnilii de albine, d e ' l a mari distante, realizindu-se de obicei importante cantit5ti de miere monoflorg, de calitate superioar5. Salcimul in5lore$te in chrsul lunii mai si asigur5 in primiivaa-5 culesul principal de productie. Acest cules se caracterizeaz5 prhtr-o durat5 relativ scurt5, in general 8-10 zile, dar de mare intensitate, inregistrfndu-se in masivele forestiere in conditii favorabile intre 6-12 kg nectarlzi, in raport cu puterea farniliei de albine. h vederea valorific5rii superioare a intregului potential nectarifer a1 salcimului, este necesar ca apicultorii s5 ia din~vreme misuri pentru stimularea qi dezvoltarea corespudtoare a familiilor de ~ l b i n e .

' u

bine pentru vdorificarea cu randarnent : . A dbua specie mbliferi arborexenti, ,in ordinea importantei este TmUL qi eficient.5 a m r e l u i culesu. . ' (Tilia sp.), care infloregte la aproximaIn p5durile de luncs qi indeosebi In tiv 20-25 zile dup5 salcfm, iar inflolunca qi Delta Dungrii, SALCIILE rirea dureazii pin5 la 25-30 zile in pB(Salix sp.) infloresc- timpuriu in pridurile unde se intflnesc rnai multe m5var3 gi furnizeag nectar ~i polen specii de tei gi anume : TEIUL CU din abundenw pentru htretinerea qi FRT~NZA MARE (Tilia platyphyllos), dezvoltarea familiilor de albine. fn anij TEIUL PUCIOS (T. cordata) ~i TEIUL cu conditii qeteorologice favorabile, ARGINTIU sau TEIUL ALB (T. tosilciile asigurii chiar si insernnate cumentasa). Deqi teii in ansarnblu prelesuri de productie. Dintre numeroazint5 o durat5 mare de cules, intensisele specii de salcie care cresc in tara tatea culesului este rnai mi& ca la noastr5, cele rnai valoroase pentru apisaldm, nedepsgindu-se la dntarul de culturti sint : SALCIA ALBA (Salix control sporuri zilnice rnai mari de alba), SALCIA CAPREASCA (S. ca6 2 8 kglfarnilia de albine. prea) gi ZALOGVL (S. cinerea). SubliTeiul ocup3 in tara noastr3 supra2 niem importan+ deosebiti pentru apif e e imporbante, fie in arborete pure culturti a acestor specii, deoarece in(teiguri), fie in amestec cu alte specii florind timpuri in. prim3varA imprimi de foioase. Ca mflsive mai importante familiilor de albine un ritm de dezvolarnintim : CetBtuia, Niculitel, Luncatare rapid, ceea ce se reflect5 favorabil asupra intfegii activitiiti ulterioare. vita, Tiganca, Babadag, Ciucurova, Topolog etc. in judetul Tulcea; Birnova, Aceasti3 deosebit5 eficienti biologic3 Mironeasa, Grajduri, Dagita, Ciurea, asupra familiilor de albine se dato; D m , g t i , Poeni etc. in judetul Z a ~ i ; r e ~ t e dupti p5rerea noastr5, continutului ridicat in substante proteice a1 poBoga Montan5, Ramna, Bozovici, Berzeasca e t ~ in . judetul CUTUS-Severin; ,lenului de salcie, ce dep5~eqte40%. Mentionim de asemenea in lunca Snagov, Urlatil; Ciofliceni etc. in Sect m l Agricol Zlfov; Mihai Bravu, Dunirii ~i a riurilor interioare o serie de arbori qi arbuqti meliferi, precurn eomana, Ctiluggreni, Malu Spart, C5sPLOP11 (Populus sp.) ANINII (&us cioarele etc. in judetul Ciurgiu. sp.), CATINELE, SALC~MUL MIC In continuare, ca specii arborescente (Amorpha futicosa) etc. Totodatg civaloroase, citim ARTARUL TATARASC (Acer tataricum), JUGASTRUL t5m $i o serie de specii nectaro-polenifere valoroase din flora erbacee spe(A. campestre), $i PALTINUL DE @IMP (A. platanoides). Aceste specii cific5 acestei zone, care furnizeaz5 fase gkesc? dispersak Iq proportii inmiliilor de albine insemnate cantit2iti de nectar ~i polen, fndeosebi spre sfirsemnate, rnai ales in pgdurile de foSitul verii qi toamna. Dintre acestea , ioase din regiunea de deal $i cimpie, constituind importante surse de nectar ' amintim ': URZICA DE BALTA (Lycopus europaeus), RACHITANUPI i polen pentru familiile de albine. (Lythrum sp.), BUTOI&UL (Oenathe - n p5durile unde artarii se g5sesc in propoeii ce depivesq 25-30%, ace~tia aquatica), CAPSUNICA (Trifolium fragiferum), precurn si diferitele vaasigur5 nu numai culesuri de intretiriet5ti de ISMA (Mentha sp.). nere qi dezvoltare, ci qi culesuri insemnate de produqie ce se suldeazti cu Spre nord, in zona subcarpatic5 se recolte de 8-10 kg miere/familia de gssesc finetele naturale, cu speeii nectaro-polenifere deosebit de valoroase albine. Subliniern de asemenea rolul ca :SPARCETA (Onobrychis sp.), TRIdeosebit a1 specKlor rnai timpurii de FOIUL (Trifolium sp.), SALVIA (Salar@r (A. 'tatacimm), care lnflorind via sp.), SOVIRUL (Origanum vulhaintea sdcimdui c?ontribuie> la stigare), VORONICUL (Marrubium vulmularea qi dezveltarea fanfiliilor de algare), . ~ATUSNICA(Nepeta cataria),
'-

'

DUMBETUL (Teucrium sp.), SPLI0 altg planta nectaro-polenifer3 ctlltivat5 este CORIANDRU (Coriandrutn NUTA (Solidago virgaaurea) etc. ' sativum) care P n anii favorabili secreJ[n zona montang, alaturi de finetiei de nectar asiguri recolte de miere tele naturale se int'ilnesc pe suprafete monoflora de 5-6 kglfamilia de alintinse AFINISURILE (Vaccinium myrtillur; qi V. vitis idaea), ZMEURUL bine. (Rubus idaeus) si ZBURATOAREA Demn de mentionat sint qi. plankle (Chamaenerion angustifolium), ,care nectaro-polenifere furajere intre care asigux-5 in conditii favorabile insemamintim : SPARCETA (Onobrychis nate culesuri de productie. sp.), TRIFOIUL ROSU (Trifolium praPe ling5 aceste resurse melifere tense), TRIFOIUL ALB (T. repens), spontane, trebuie sZ mentionsm si pe LUCERNA (Medicago1 sativa), GHIZcele din flora cultivat.5, plantele de DEIUL (Lotus corniculatus), SULFINA cultur5. fn cadrul acestei grupe, cit5m (Melilotus sp.) etc. Plantele furajere qi in primul rind FLOAREASOARELUI indeosebi loturile semincere, prin su(Helianthus annuus), care ocup2 in ' prafetele 'importante ce le ocupA Pn Cimpia Romin5 sute de mii de hectare tam noastra asigurs an de an culesuri , .si furnizeaz5 in cuyul verii culesul szlstinute de necltar si polen, contriprincipal de producbe. ' buind la sporirea pruductivitAtii famiFloarea-soarelui incepe sB infloreascg de obicei in decadele I1 qi 111 -1iilor de albine. ale lunii iunie, iar perioada de infloMentionam de asemenea bost8noarire si respectiv culesul se prelungeste sele in special DOVLECII si DOVLEaproape 3 sapti?imini, in rapoct cu soiul CEII (Cucurbita sp.), PEPENII VERZI sau hibridul, mersul vremfi $1 data se(Colocynthis citrullus), PEPENII G A G msnatului. Sub raportul intensitztii de cules, floarea-soarelui se utilizeaza in BEN1 {Cucumis mello), care furnigeneral la acela~i nivel cu teiul, inrezeaz3 in anumite regiuni insemnate cugistrind in cazuri cu totul favorabile lesuri de var8-toamn5, d n d flora melisporuri de nectar zilnice de peste fer5 este in general mai s5r5c5cioas5. 6 kglfamilia de albine. Trebuie Pns5 s5 0 important5 insemnati pentru apisubliniem c6 in timp ce cylesul la tei este in general ,,un cules capricio?" cultur5 o prezint5 si SEMINCERII LE.soldinduse cu recolte bune de miere GUMICOLI, in special SEMINCI?RII abia la 2-3 ani, la floarea-soarelui cuDE CEAPA (Allium cepa) care deseol-i lesul este mai constant-si mai sigur de furnizeaz5 culesuri de productie (fig. 2). la an la an, cazurile de calamitare a culesului fiind mai 'rare. Dintre plantele tehnice melifere mentionam de asemenea RAPITA (Brassica rapa oleifera) si MUSTARUL ALB (Sinapis alba), care furnizeazs culesuri valoroase pentru intretinerea $i dezvoltarea familiilor de albine si in unele cazuri $i culesuri de produ+e. fndeosebi RAPITA DE TOAMNA, care infloreste in cursul lunii aprilie asigurind culesuri insemnate pentru stimularea qi dezvoltarea familiilor, de albine inaintea culesului de salcim, , s~ldindu-sein conditii favorabile si cu Fig. 2 - Semincerii legumicoli furnizeazB recolte de 5-8 kg mieMfamilia de spre sfiqitul verii lnsemnate cantitav de nectar $i polen. ' 'albine.

<*

4 ' -

0 alt5 grupi4 de piante nectaro-pole',nifere valoroase o constituie plantele medicinale cultivate, intre care amintim : LEVANTICA (Lavandyla sp.), ANGHINAREA (Cynara scolymus), ISOPUL (Hissopus off.), SALVIA DE GRADINA (Salvia sp.), MENTA (Mentha piperita) etc. Aceste plante Fiind insa cultivate pe suprafete relativ limitate prezintii numai o importan@ local21. De asemenza $i plantele melifere tipice, ca FACELIA (Phacelia tanacetifolia), MATACIUNEA (Dramcephalum moldavicurn) etc., desi se caracterizeazli-printr-un potential nectaro-polenifer ridicat, datoritii suprafetelor limitate pe dare se cultiva pre;
'

zint2 in general o impoqtan* local&. In incheierC trebuie s5 mention2m POMII RODITORI, care prin suprafata important5 pe care o ocup5 si prin hurata lor lung5 de Tnflorire prezint5 o deosebit5 importanti4 pentru apiculturg. fn special, in zona colinara unde livezile de pomi formeazii adeviirate masive de zeci de mii de hectare, acestea furnizeazg anual culesuri 'insemnate de nectar qi polen, ce se soldeazii in 'conditii meteorologice favorabile cu recolte bune de miere ce ajung pin5 la 6-8 kgtfarnilia de albine. fn acelqi timp familiile de albine se dezvolt5 puternic in vedera valorificiirii cu maximum de eficientii a culesurilor urmiitmre.

I
I

wmm%iu..,31S$=.=s

APIClL TORI
'

!--=--,

'd

practicil metodele tnaintate de crestere gi Ongrijire a albinelor.

.

p~

Scrieti rednctiei rare articole ,v-au pl5cut $i cnm v-au folosit ele in practics ~i comunicati-ne ce doriti s5 cititi in viitor in paginile revistei ,,ApicuItura in RomBnia". SCRIETI $1 'TRIlMITETI-NE SPRE PUBLICARE ARTICOLE PRIVIND TEMELE PRQPUSE IN P L A N U L N O S T R U T E W I C P U B b I C s r r IN NR. 111986. T R I M I T E T I - N E DG A S E M E N E A CORESPONDENTE CU REALIZARIDIN APICLrLTLrRA, DIN INTREPRILYDERI A G R I C O L E DE S T A T , C O O P E R A T I V E AGRICOLE DE PRODUCTIE, FERME APICOLE, 1NTR.EPRINDER.I A N E X E , DIN GOSPODARII I N D I V I D U A L E , DIN A C T I V I T A T E A C E R C U R I L O R APICOLE C O M U N A L E, OR&ENE$TI, M U N I C I P R L E , C A .$I A L E C E R C U R I L O R APICOLE SCOLARE. SCRIETI-R;E om ESPERIENTA $1 REZULTATELE OBTINUTE, DESPRE M I J LOACELE $1 MEFODELE FOLOSITE DE DV., IA' SCOPUL SPRIJILVIRII ACTICIN11 N E I N C E T A T E DE SPORIRE A EFECTIVELOR F A M I L I I L O R DE ALB I N E , DE M A R I R E A PRODUCTIEI DE MIERE, C E A R A $1 ROIURI, LAPTISOR / DE I-VIATCA, POLEhr, PROPOLIS ETC. Trimiieti-ne de asemenea spre publicare fotografii pe teme apicole ce prezlnt5 un interes general, realizale corect fotografic $i cu contrast alb-negru ~i texte explicative. MATERIALELE PUBLICATE SE REMUNEREAZA CONFORM PREVEDERILOR LEGALE. CELE NEPUBLICATE NU SE RESIlTUIE AUTORILOR

8
D 8
3
$

z? a

@
8 5 ; 3 3 # 8
5 :

8 8

DESPRE NUCLEELE DE
I

OPIPERECHERE

Ing. Tiberius CULITA

~~lllllnlnll~~111llnlu~nlrnlllllnurnnl~~~u~~u~~rn~~~~~~~ = = Dug5 cum este cunoscut = -

puterea familiilor de albine $i recoltelc 'ee se obtin sint in corelatie direct3 cu calitatea mStcilor. Acest aspect este yi mai evident in cazul folosirii stupilor multietajati de mare capacitate. Cum in activitatea de pmducere a matcilor un loc oparte il orup3 organizarea Emperecherii acestora, se prezintH unele din c5ile care asigurli rezultate optime la un consum redus de manoper5 ~i cu aplicabilitate in toate categoriile de stupini.

'

--E ? ? -

1. ELEMENTE GENERALE

s5 provin5 din familii puternice, i n d m

. vire,

Necesitaka mentinerii in familiile de al%ine numai a f i t c i l o r tinere deriv5 din aceea c8 prolificitatea -acestora s s d e cu virsta intr-o proportie deosebiki. Astfel dac5 fn primul an matca ,depune 100/o ou& pe zi, In a1 doilea an ponta m d e cu 3 0 4 0 % iar fn a1 treilea sub 5O0/o. Un a1 doilea aspect care se impme este de a se folosi &tci selectionate obtinute prin crgteri dirijate din familii recordiste neroitoare. Prin aceasta, fn primul find, se diminueazg sau chiar se elimina tendinta de intrare a farniliilor de albine fn frigurile roitului. Matcile crescute din familii cecordiste care transmlt efeotiv oaracterele pe linia filiatiunii qnaterne constituie fnc5 un factor determinant in ridiearea nivelului calitativ in ansamblu a1 familiihr de albine $i a recoltelor indeosebi. In sir$it, un ultim criteriu, dar tot de important8 major& este acela ca materialul biologic folosit la q t e r e a d t c i l o r s?i proving din zona Dedoclimatic5 in care I$i va desfi+ura a ~ t i ~ t a t e sa tqina. Pentru asigararea d t c i l o r imperecheate de care avem nevok In stupin5 se impune a dispune de botei sau &tci nefecundate, sel@lonate cel putin dup5 criteriik generale expuse. Folosirea m5tcilor neimperecheate se impune indeosebi fn cazul In care nucleele de imperechere sbt amplasate la distant5 de peste 3 km de locul crqterii. Se evidentiazii In mod deosebit faptul & nu trebuie folosite botci de roire. Se recomand5 a se folosi botci produse nakral din linivtit m3tfamilii care f$i schimb8 singu~e cile, a d i d din acele linii la care pot convietui un anumit timp in farnilie dou5 mgtci, de&rece acestea sigur nu manifest6 -tendinta de roire. Oricum acest criteriu este necesaT dar nu $i determinant, fapt pentru .care trebuie asociat cu celelalte criterii. Se mai evidentiad c5 eIbinele cu care se gpopdea~nwdeele de fmperechere trebuie

de boli sau cu o predispozitie la imbolnSts5 fie tinere $i insotite de rame cu puiet gata de eclozionare srpre a se irnprospgta efectivul de albine tinere. Astfel se asigurii o b u d hr5nire a mgtcilor in perioada de maturizare d t $i dupit imperechere.
2. ELEMEINTE CONSTEUCTIVE

ALE NU\

CLEELOR Pentru realizarea nucleelor de imperechere s-a evidefitiat folosirea a dou5 tipuri. Prima Categorie o constituie nucleele de imperechere pe rame intregi $i a doua pe jum6tiIti de rame. Diferentierea a p r e Sndeosebi prin aceea d In cazul in care urmsrim $i producerea de familii temporare se r e d m .mult consumul de manoper5 cfnd nucleele slnt formate pc ram3 fntreag6. Metoda ar putea fi critic& sub aspecthl c5 necesitti o investitie suplimentar8, dar cum aceleagi corpuri de stup se fobsesc in continuare la familiile temporare sistemul devine rentabil.

a) Nuclee pe ram& intreagS

Pentru alcWuirea acestor nuclA de I rechere se folosesc corpuri norrnale de stup multietajat, fund, jxdivor $i capace. Principala adaptare consq in prevederea utlei diafragme etanqe, deta~abilecare separg corpul in do115 compartiinte : In fiecare ampartiment se Iormeaz3 cite un nucleu de imperechere. Corpul de stup asffel echipat are douli urdini~uri dispuse in fat5 lateral sttnga-dreapta ~i de preferin%% cu scfnduna de zbor coloraEi distinct. Pentru mai bun5 orientare se recomandii a se monta pe scindura de zbor lipiti5 de corp o buaatB de sdlNdur2 halt8 de circa ,I5 cm care separil in dou& zone scindura de zbor (fig. I).
10

La c%pfitul l i h r rezultat prin t5ierea leatului superior p e n M realizarea um5m$ului de rezmmre d t $i p e n h gsamblarea S n ram6 fntreaga se folose~te op i & din table (fig. 3). Prin folosirea piesei de asamblare ~i rezemare se dernonteaz5, respectiv se mont e a s Wor jm5ttitile de ram5 $i In plus aceeaqi pies5 serve~te$i ca u&a$ de rezernare pe faltul eorpului nucleului.
3. FORMAREA, POPULAREA $1 AMPLASAREA NUCLEELOR

m.1
Pentnu f o r m a m nucleelor de impemhere rnai sint newsari faguri cUdi$i p m qi dte o diafragm5 ob$nuitA $i un hr5nitol' uluc. b) Nucleele pe jumiiti4ti de ranhi A& nuclee sint forrnate @in p a h compartimente dispuse in c r u d $i In fiecare compwtiment se pot monk trei rame din care una are k pantea superiaar5 un hr5nitor uluc de circa 1 capacitate. Dispunerea In cmce a nucleelor a s i p - 5 o mai bun5 fncazire a celor patru nuclee. din diafragnnele separatoare a n t rnobile ceea ce pamite ca la nevoie nucleele SA se extind5 pe 6 j d t t i t i de fa&. Urdini~urilesfnt dispuse cite unul pe fiecare latur5 iar prin prelungirea planqetei fundului se creead $i sdndurile de zbor pe toate cele patru laburi (fig. 2). Ramele folosite la echigawa nucleelw se obtin prin t5ierea In dou5 p w i egale In plan vertical a ramelor ob1gnuEte ale stupului. fntre leatul superior $i cel infaio~ se fixeaz5 o sfmG a r e lnenpne la pozitie leatul inferior. diaCragrnee t a n ~ e

15cm

, mobile

Ng. 2

Etapa form5rii n u c k l o r de Imperecheap a matcilor depinde de destina@a ce s e va acorda mhtcilor. In cazul folosirii m5tdilor fmperecheate la familii temporare timpurii se recornand5 ca nucleele s3 se formeze fnaintea culesului d e la salcim. fn acest mod se asigur5 mtitcile necesare fo-ii, jmediat dup5 terminarea culesului, a famiIiilor tempwarn timpurii. Se pot f o m nucleele de kperechere $i dup5 culesul de s a h h d m i n acest caz familiile temporare nu vor m i fi atlt de puternice spre a se dezvolta accelerat fn continuare. Pentm asigurarea mgtcilor rzecesare familiilor temporare tinii se formead m l e e l e de imperechere la sfipitul culesului de t e i sau la inceputul culesului de la floareasoarelui. In cazul folosirii milteilor lmperecheate la Pnlocuirea m5tcilm virStnice sau care nu corespund calitativ in familiile de b a s , nucleele de fmperechere se pot forma aproape In tot sezonul activ cfnd se dispune d e tfintori. S e evidentiazs fapW cli spre Ynqitul sezonului activ se obtine un procent mai ridicat de d t c i hperecheate la care este aprunpe absenta tcndlnta de intrare in frigurile rbitului. Mai mult spre sfiqitul sezonului n c t ~ v pmentul de Smperechere e s k mai rid~catdeonrece in aceast5 etapa se r5.t&cesc mai greu mjtcile. Nucleele se formeazg cu d t e trei faguri cohkuiti din care unul cu puiet gata d e eclozionare, doi cu provizii $i albine pe trei intervale. Nucleele se populeaz5 cu albine In cursul zilei cind pe rame slnt mai mulk albine tinere. Dup5 aceasta nucleek se Inchid $i se amplaseaz5 la umbra la r5cmre. Spre a nu afecta mult familiile de ba~% haintea culesului se prefer5 a se prel- de la o familie rarna cu puiet $i de- la alta albinele. Cind se formeaz5 nucleale de hperechere pe j+tAti de ram5 se m ? i r e s c gCelea$t principii cu diferenta c5 se r e a c la jum5tate cantittitile de albine $i puiet La forrnarea nucleelor se introduc $i hr5nitoarele dar Pn aceast5 etap5 nu se dB sirop sau zah5r umectat deoarece albinele care eventual se Intarc In familiile de b a d pot declan~a furtiqag. Hranirile se pot efectua

'

dup5 o s5ptamEn5 $i 'In continuare clnd este necesar. Spre sear5 nucleele se amplaseaz5 distan&at unul de altul $i In afara directiei de ,zbor a familiilor de baz5. In acest moment s e introduc $i botcile care se vor prelua cu tot cu suportul lor de pe ramele de cre~tere qi se suspend5 pc dous bete de chibrit introduse In fagurele cu puiet In zona centralii a acestuia. Botcile se dispun vertical cu virful in jos, iar manipularea se face tot mentinindu-se vertical $i m m a i de suport *re a n u se r h i matca din interior, incii nemahI-izat.5. f n scopul evitasii depopultirii nudeelor acestea se mentin imhise In& o zi: In cazul' l n care nu se poate veni a doua zi pentru a se . deschide urdinigurile, acestea se inchiid cu W n z e verzi care uscmdu-se treptat vm J b loc pentru ciroulatia albinelor. In cazul in care se dispune de m5tci ne-' imperecheate, acestea se introdnc in nuclee tot spry sear& dups ce a inceput s5 se manifeste fenomenul de arfanizare. Se u r m b rqte ca sii nu existe inceputuri de boki deoarece altfel mLtcib nu sint acceptate. Pentni introducerea m5tcilor se folosesc cu sracces cugti din shmii cu dop dintr-o doaie de fagure artificial perforat cu 2-3 g5u-i de 1 mm diametru. Cuvca se suspena vertical cu capacul de cearEi h sus, in zona central5 a spatiului m p a ' t cu pulet ca $i Bokile. Fagurele vecin cu rezerv5 se mentine putin distantat spre a nu se s t i v i puietul $i de a s e putea aduna mai multe albine lingg botcs sau mat,& in scopul Pncslzirii botcii, respectiv hrgnirii $i eliberkii m5tcli.

sfectueaza diferentiat. Astfel, 'prirne?e miitci 3mmrecheate obtinute sint destinate forn&ii familiilor temporare timpurii. In acest .caz s-a dovdit, dup5 cum s-a mai aritat, 4i este recomandabil a se folosi nuclee formate cu rame in,tregi la care dup5 lmperecherea m5tcPor se adamg5 r a m cu puiet

gata de eclozionare din familiile de b a e penku in,%riwa acestora. Spatiul din coxpW de stup folosit la formarea nucleelor de impereche~e pe Fame fntregi permite d d o l tarea acestom, prin introdwema de no1 , rame cu puiet gata de eclozionare, in farnilii temporare puternice. Dac5 la a1 doilea nucleu din corpul de stup s-a pierdut rnataa la zborul de imperechere, prin ridicarea treptatii. a diafmgmei mobile albinele din acest nucleu se unesc cu cel5lelit nucleu $ i farnilia ternpomr5 se dezvoltj. in tot, comul. In situalia in care In ambele nuclee kntt m5tci emhea he ate, Pe oarcum. D e m h w a dezvolt5rii familiilw kn-iporare u-M se muts intr-un corp nou ce se aqazii ca in figura 4. Acest mod de lucnu conduce la un consum r d u s de manoper5 la formarea $i dezvoltarea familiilor temporare. Singum conditie care se impune este ca cel de a1 doilea corp folosit f n faza I1 (fig. 4) s& fiedeaceewi culmre ca $i In corpuf nr. 1 spre a se evita r5tAcirea albinelor. Mai mult, se evidentiazil $i faptul c5 transformarea nucleelor de fmperechere in farnilii temporare se realizeaa8 din mers f 5 d pauza care se produce la introducerea mgtcii in c , cind acestea s-ar forma separat. Acest sistem mai are $i avantajul 65 nu se lnregistreazii nici o pierdere de miitci imperecheate la formarea f a m i l i i h tempouare. MZicile Imperecheate in n u c l e d pe 3 jnm5tAti de ram5 se valorifid p i n ridicarem acestora dup5 fmperechere'$i inlocuiesr: m5tcile virstnice sau depreciate din familiile de b a s proprii sau sint destinate vindrii. fn continuare nucleele pe 3 jurn5tAti de ram5 pot fi fdosik pentru impexecherea altor m&ki dac5 se improsptiteaz5 efectivul de albine tinere din puietul pmpriu yau ad5wat sub forma unei noi jum5t5ti de ram5 cu 'puiet gata de echionam. 0 a16 variants const.5 l n transformarea $i a acestor nuclee i n -mi temporare de dirnensiuni mai reduse prin unirea a cite douA nudee d ~ $inlgturarea treptat.5 a diafragmei mobile, ( 9 2 in care numai [la unul 4in nuclee se rnentine matca imperecheatti. Marcarea mgtcilor se efectuead diferentiat. MBtcile care eclozioneazs din botci In nucleele de imperechere se marcheaz.5 cfnd se unesc toamna nucleele temporare cu familiile de baz5 iar cele care au eclozionat in familiile de cmjtere, d n d se introduc cu cu$ca In nucleele de Impeeechere. , Se evidentiaz5 & acest mod de lucm pre+ e t a avantajul c5 se perrnite obtinerea unui procent de 'Imperechwe a mEitkilor desW de 0 9 0 % . cind s e ridicat putind ajunge la 7 asigurii o mai bung orientare a albinelm la awlasarea nudeelor.
: T A F MATCILOR IMPERECHEATE
m g i

5. CRITERII DE APRECIGRE A CALI-

N u c l d e pe ram5 fntaeags, 1ntr-o &TIIS Imre cit,qi ceae pe 3 j d t 5 t i de ram5

sb fie blt?z.de sci asigure un cules bun de nectar fl polen - s6-SI continue activitatea de cules g petlmp m u d rece - calitatea celulelor ,vi cantftatea de faguri construif f.
Aceste criterii de apreciete a ailitgtii d t cilor Smperecheate se urm2lresc la toate controalele, astfel c8 In' tOarnng pptem cunoa&e destul de bine Lwe matci In-linesc conditiile de a fi folosite in continuwe i n familiile de bazB. Ink-o m3sura accephbila se pot u r d r i acelewi criterii +i In nucleele, respectiv familiile temporare formate p e jumZitAti de ram& Se evidentiad iaptul c & $r~anta , , b w hperecherea unei slngure este mai bine sB se formeze falniliile temlmCl porare numai pe rame inbegi $i In corp& normale spre a li se asigura un W t i u adecvat dezvoltZrii. Prin aplicarpa acesrbui sistem de l w . + a evidenvat faphl cB pentru apredcalfS t i i m8tcilor nu este suficiena n u m i varif i w m depunerii de ouii. Acest ;.tcsiiu permite n m i de .a se stabili d& s-a Ewe- . recheat matca nu qi dac8 e$e de bun5 aSTADRIL I1 litate. unire si dezvdtore cu ocuporea ktrqdui ccrp Rin aplioarea I n practica a acestui siskm de l m tiny, de peste 20 ani se poate tecluziona c8 din d t c i l e imperecheate 20-25010 nu prezina cara&ristici bune $i d q i slnt tinere $i i m p e r e c h d nu dau reFig. 4 zultate la verifiwea in familiile Lzmp~FdFe, htr-o IIXASIWB d redug oferg mcitcilor imdeci nu se p4t folosi la familiile de bad. perechercte posibilibtea de a+i desf4~1-a norIn concluzie se pot evidentia urdtoarele : , rnal dqou8lor. Se emstat5 chiar o miitcile de calftate de care avem ne~$oar8 dwansare a etapei de incepere a devoie E n stuptnli trebufesc tmperecheate in punerii ouiilor de crltre dtci, care se explinuclee de dimnsiuni d mari spre a li se & I prin existenb unui efeotiv mai amre de astgura o dezvoltare optimdi E n perioada prealbine din nuclee atit in perioada premerg8mergiitoare si dupii imperechere cEt g i pentcwc? bperecherii ctt $i dup5, efectiv de altru veriflcatea calitlltii acestora; bine [tinere, care asigur8 o 'hrslnire unai bun5 mBbcilor tinem In parioada important8 a - trebuie asigurat an efectiv s f i t d e dezvolthii, impemcherii fji rnaturizarii acesmlitci imperecheate cu 20-25010, spre a s e tors dupg impereche. . pufea folosi numai mbtcile de calltate; Tmnsfmarea nucleelor In familii tem- trebuie dotat6 stupina proprie cel pup m of& posibilitate de a se rnanifesta tin cu u n nucleu de imperechere la fiecare n d n j e n i t e posibilitatile reab ce le au matdoyii familii de bazii ; cile care s ~ a uimperecheat. Ace& trans- asigumrea prin aceastii metodii a Enformare se efectueaz8 numai dup8 ce &ittregului. efectiv de miitd necesare fntr-@ cile au incepnt d d e p d 0 1 1 5 in mod norstupinii de 40-60 familid este intru t&r mal. posibil chiar dacii se dispuhe de posibili, fn fsmiliile tempanare se pot apmcia cotatea deplasiirii l a stupinii numad tntr-o sin-, rect aalitatile dtcilor care le vom folosi in contbuara ln kmiliile de baz5. Pe p a m ~ ~ dgurd zi din siiptdminii ; eficfenfa metodei este optima ffntn6 verii ping in toamn5 se urmZi~~$k : cont cii nucleele pe ram6 intreagli se f010aspectul depunerii ouiilor (fiirti celule sesc Zn continuare $i pentru familiile t e b goak de fagure) @ cantitatea porare, far valoara unui nuclew c u patnc - dezvoltarea puietulai P compartimente cu cite 3 jumdtbfi de fagure - rezistenta la boZi $i paraziti se amort@eazii i n t r - m singur an numai prtm sii nu depunli otcd nefecundccte e c m m i s i r e a procuriiriitd mi5tcilor ce se 3depunerea de 4 s6 continue st dup6 perecheazii i n aceste lnuclee, flirti a mat 1~ tncetarea culesurilor mari n consiclerare calitatea deosebitii a mbtd- puritatea rasei Zndeosebt prin umiiri- ilor $i respectiv sporul important de produc.reaLqdoribmditdi, a albinelor $i trintorilor tie pe care El asigurii familiile de bdzdi unde , m t c a sb n u fugii de pe r a m speriata vom folosi ntacile tmperecheate obtinuta. ?.a control

- albinele

I
l

INSTALATIE DE DESHIDRATARE A MERII

Ing. Elena SAVULESCU

Continutul de ap5 din miere este unul din factorji principali care determini3 pgstrarea calit5tii mierii. C ! u toate c5 STAS-ul prevede un continut d e 20%, continutul de ap5 a1 diverselor sorturi de miere colectate variaz5 foarte mult. Cu ctt continutul de api este mai scgzut cu atit este mai mica posibilitatea de fermentatie a mierii. Mierea solicitat5 de unii beneficiari l a export trebuie s5 aibs o umiditate cuprinss intre limitele 17-18%. Elimharea excesului de umiditate se realizeazi actualmente in diferite instalatii prevgzute cu fncgzire., h c i l zirea indelungat5 la temperaturi ridicate degradeaz5 calitatea mierii qi mai ales .sporqte aciditatea produsului. Pentru a preinbfmpina acest inconvenient .se folosesc aparate de vacuum, de tipul celor foIosite in industria conservelor ~i a pkoduselor zaharoase. Cu toate acestea, problema nu este rezolvat5, deoarece- pl'ocesul de deshidratare este discontinuu qi mierea este mentinut5 un timp prea indelungat la temperatur5 ridicat5. Conditiile deosebite ce se impun, tinind seama de caractefisticile specifice ale mierii, au determinat elaborarea
,

unei solutii constructive speciale. Realizarea unui deshidrator specific mierii este necesar5 si prin faptul c5 beneficiarii externi de utilaje solicit5 ca liniile de conditionare a mierii, care se livreaz5 la, export, s5 fie prevgzute cu uri asemenea tip de utilaje. fn alegerea solutiei constru'ctive trebuie s s se tin& seam3 de caraderisticile fizico-chimice ale mi'krii si de conditiile de calitate ce trebuie obtinute. Instalatia se compune din (fig. 1) : - rezewor cu agitator; - coloana de vacuum : ,-pomp5 cu roti dinfate ; colector condens ; P - condensator. Rezervorul cu agitator este un vas cu o capacitate de circa 5 tone miere, prev5zut cu manta dubla prin care circuli3 ap5 cald5 h scopul fnc3lzirii si fluidizgrii niierii. Aceste rezervoare d n t construite $i folosite curent de c& tre Cmbinatul apicol. - Coloana de vacuum este o constructie format5 dintr-o succesiune de camere de vacuum si filiere asamblate Pntre ele. Camerele de vacuum, previzute cu vizoare pentru supravegherea xurgerii mierii prin filiere, sint

'

.
\

Fig.

tate ; 4

i Instalatie penbru deshidratarea mierii : 1 raervor cu agitator ; 2 coloan5 de vacuum ; 3 -- pomp5 cu roti din-

--

densator.

colector condens ;

- con-

racordate la coriducta central5 d e vacuum, care le mentine fn permanenfl fn vid. Cu un termometru qi vacuumetru intercalate in retelele respective se pot verifica continuu temperatufa $i gradul de vidare din coloana de vacuum Colectorul de condens are rolul de a separa si mlec)ta apa ce a fost eliberati din miere. - Condensatorul condenseaz5 apa scoasi din miere. Prin cbndensator circul5 epii rece' pentru r5cirea serpentinei racordat5 la coloana de vacuum gi la colectorul de condens. Fzlncfiomrea instula~ei. Laboratorul stabilqte lotul si rezervorul de

miere, de unde produsul trebuie trecut . prin instalaGa de deshidratare, pentru a i se reduce procentul d e ap3. Se racordeaz5 instalatia fa. reteaua de vacuum. ap5 cald5 gi ap&rece. Se urmg- , reste continuu temperatma pentru ca aceasta s i nu depB~easc8 h i t e l e periculoa&, de asemenea, se verifica gradul de vidare indicat -la vacuumetru (circa 0,91 bar). Dup5 ce s-a f5mt verificarea si reglarea parametrilor pres c r i ~ de i laborator se executB rnanevrilrile pentru alimentarea cu miere a deshidratorurui. Mierea cade sub form5 de ploaie i n coloana de vacuum qi se urm5reqte prin vizoare, ca aceastA curgere s5 se fac5 uniform, de sus qi pin5 jos. Pompa cu roti dintate asiguriI circulatia produsului din coloana de vdcuum spre depozitul de miere deshldratati, cu un debit de 40 Vrpinut. Se u r m i r e ~ t e recuperarea cmdensului din colector, descarcarea exdutindu-se mecanic cu ajutorul unei p w g e sau direct 'intr-un rezervor tampon. Laboratorul analizeaz5 continutul d e umiditate la mierea trecuta prin instalatie qi P n functie de rezultatele obtinute ~i de cerinte se dispune recircularea mierii prin coloana de vacuum ,sau trimiterea in rezervorul ldepozit.
' L

,.

Deoarece instalatia are un caracter de noutate a fost necesar5 verificarea comportirii soluflel pe o stape pilot, Aceasta s-a executat in Combinatd apicol qi actualrnente se ,verifid rezultatele obvnute prin Variatia parametrilor indicati. Se va trece ulterior la exe- I cutarea instalatiei pr0priu~zis5.

AVANTAJELE *CQLECTARII, G O N D ~ O N ~ ; R ~ ~ , ' ~ S T R ~ R I $1 UTILIZ~R~I POLENULUI I

Zaharia VOICULESCU

wF-/=/-/m/-.

'flI;r&EIrZZrCm

'-

Destul de des, i n paginlle revistei noastre se vorbeste despre inlocuitorii polenului W Iizafi in hrtinirile de stintdare energoplastice recomandfndu-se fdosirea drojdiei de bere inactivatd, Zaptehii praf degresat, fditnft de sota degresate, laptelui dulce ~i uneori chZar a zerului. Mti intreb dacti este normal s i i 'cduttim inlocuitori d n d normal ar fi sd folosim din plin colectoarele de polen. Din cite cunosc, nu avem Z n tar5 zone lipsite de polen, fapt care sti justifice recomandarea folosirti Znlocuiltorilor. Este cunoscut cti inlocuitorli n u pot suplini integral ca valoare poelnul far in plus ei conpin unele substan$e n&pliioute albinela. Cti

este aqa, o dovedesc recomand6rlle fdcute, ca totdeauna sti addugiim f n compoz%fla acestor refete S i pufin polen, pentru a face amestqcul ma2 atractiv pentru albine, mdrindu-i astfel eficienfa. Pot afirma, in cunostint6 de cauzci, cii d e ~ i avem i n fardi zone intinse cu finete, pZduri $i Uvezi, totusi cantitdfile de polen livrat de filialele noastre la combinat sint atit de sctizute, fncit te intrebi ce fac acolo cbnducerile f i - , lialelor respective $i cum se preocupli de realizarea acestui solicitat tot mai mult i n apiterapie, cosmeticti si i n zootehnie. wiid

'

Exist2 un numiir mare de apicultori care Isi rentabilizeazii activitatea de stupiirit realizind in multe cazuri intre 8-10 kg polen pe an de la fiecare familie de albine. In sezonul activ, cei care nu folosesc colectoarele de polen au surpriza s% constate blocarea cuiburilor cu polen si ca o consecinw reducerea spatiului pentru ouat si cresterea puietului. Nici teama cii prin folosirea colectorului slgbim puterea familiilor de albine nu este justificatii, deoarece an de an filialele noastre din SQaj, 'Bihor, Cluj, M u r g etc. predazl la fondul central, fiecare, intre 10-65 t polen recoltat- cu ajutorul albinelor iar farniliile din judeFle respective sint puternice qi numzrul lor creste permanent, in loc sB scad5 cum cred neincreziitorii. Printre cei nehotiiriti sau neincrezitori exist5 unii care sint rnilosi si se preocup5 mai mult de zborul trintorilor decft de ~ecoltarea polenului. A c e ~ t apicultori i fac ape1 la fnlocuitori de polen care ins3 niciodatg nu pot sup,lini in totalitate calitgtile nutritive ale polenului. Asa dupg cum ariitam,
I

aproape toti autorii retdelor respective recomandg ca P n compozitia.turtelor sii se intmducfi si polenul bentru a face amestecul mai atractiv pentru albine si a-si mAri astfel efieienta in crqterea puietului. In aceste condivi consider c%este mai normal s%se treacg la recoltarea si conditionarea polenului, deoarece in toate magazinele d e desfacere ale Asociatiei se g&s&c colectoare ~i uscatoare de polen. Recoltarea polenului va incepe chiar la inflorirea pomilor , frudiferi, cind temperatura s-a stabilizat, iar & familii s-au acumulat rezerve de polen in jurul puietului care trebuie s i ocupe 4-5 faguri in stupii echipati cu rarne de 4 3 5 x 3 0 0 mrn ~i 6-7 faguri in eei cu rame d'e 4 3 5 x 2 3 0 mm. Cind m5 refer la rama cu puiet inkleg ca suprafata fagurelui & cuprindii 75-80% puiet pe ambele fete. Experientele ?tiintifice au demonstrat corelatia pozitivg -intre cantitatea de polen ce se aduce zilnic in familii ~i cantitatea puietului. Familiile slabe aduc putin polen deoarece qi suprafata fagurilor mupat5 cu puiet este redusi. Celor care se tern CA

, , ,
I
, I

'/

'

prin folosirea colectoarel~r chinuie alin vasul de.piistrare,-pe fundul 'acesbinele qi c5 le iau tot-polenul, le r8s- tuia se aqaG un strat subtire de zah5r. pund c5 la trecerea albinelor prin ori- . Dup5 umplerea vasului, deasupra poleficiile pl5cilor,adive nu se retihe decit nului, se ,term u i strat subtire de za20% din polenul adus de albine in coh5r de circa 1 rn grosime. Personal ~ulekle picioruqelor. Odat5 colectoare- conditionez qi p5strez polenul pentru le instalate, fncepind recoltarea poleuzul meu qi a1 albinelor cu ajutorul nuhi, dupii 7-8 zile colectoarele vor mierii (pe care o fluidize2 P n prealabil fi ridicate. Familiile vor fi tinute o zi in baie de ap5), folosind 0,5 kg rniere intreag5 f5r5 colectoare, dind astfel po- la 1 kg polen umed. Arneskul 5 1 frec sibilitatea ca albinele s5 curete fulrducu o lingur5 de lemn ink-o cratit5 rile stupilor iar tfintorii s5 p a t 2 p5r5si mare unde pun 2 kg polen qi 1 kg stupii. Nu se recornand5 ridicarea pl5miere $i obtin in final o past5 consiscilor active la o anurnit5 or5 pentru tent5 pe care o torn in borcane. Prin a permite trlntorilor s5 zboare, pentru lovirea uqoar5 a borcanelor d e mas5 c5, dupii 2-3 zile, albinele, datorit2 pasta se compacteaz5. Dup5 legarea refkxului ce se creeaz5 vor refuza si borcanelor la gur5 cu celofan, le pun intre in stupi qi vor sta in ,,barMU, la pgstrare 1n compartimentul de jos aqteptind ridicarea pl5cilor active. fn a1 frigiderului. Turtele din zah5r cu timpul marilor culesuri pl5cile active miere sint formate dintr-un arnestec trebuie s5 fie ridicate pentru a uSura, care contine 4 kg zah5r pudr5 qi 1 kg astfel, aducerea nectarului .,in stupi. miere fluidizag la baia de ap5. AmesDac5 in zona respectiv5 se fac tratatecul se prepar5 cu 10-15 zile inainte mente chirnice pentru combaterea d5ude administrare, timp i n care granulele din zah5r se umezesc absorbmd apa ngtorilor din agricultur5 sau silviculturti, colectarea polenului se suspend5. din miere qi devin mai accesibile albiPolenul recoltat va f i uscat folosind nelor. Turta din zahar qi miere o asez usc5toarele ce exist5 in unit5tile deasdprq familiei de albine, dup5 data noastre sau' pblenul se p a t e usca cu de 15-20 ianuarie, folosind drept suajutorul caldurii solare, sub ecran proport o gratie separatoare din material plastic. Turta din polen preg5titB in tector contra razelor ultraviolete, q a amestec cu putin5 miere n w a i cu o cum s-a, ar5tat in revista noastr5 nr. 611984. Polenul rezervab pentru zi inainte de aplicare o aqez tot pe gratia din plastic. La unele familii turta hr5nirile energoplastice din stupin5 nu din polen este consumat3 mai incet dese usuc5, ci aqa umed cum se recolt e d , se curgp de eventualele corcit turta din zah5r. Precizez c5 atunci cind familiile sSnt puternice, turtele se puri straine, se cint5reqte qi se intinde pot adrninistra f5r5 team5 c5 din lipsa pe o coal5 de hfrtie in s e a t subtire qi zborului de cur5tire se poate declanqa, se cerne deasupra lui zah5r pudr5, fodiarea. Este normal s5 fie aqa, deoa- losind 0,5 kg zah5r pentru , 1 kg polen rece o populatie numeroas5 consum5 umed. Dup5 cernere, coala de hirtie se mai putin5 hran5 energetic5 pentru ridic5 dintr-o parte pentru ea po\enul asigurarea cgldurii in miezul ghemului, s5 se rostogoleasc5 spre mijloc. Se reastfel c5 indrc5tura pungii rectale este p e a aceeasi miqcare cu cealalti parte redus%. Am urm5rit acest l w r u tirnp a hrltiei, dup5 care polenul se v a s e de 2 ani in stupina -apicultorului Nicoin vasele de p5strare. Acestea se l a g s la gur5 m 'celofan sau se inchid cu lae BBrbulescu din Otopeni, care nu c a p e ermetice, se phtreaz5 in cgare familii mai slabe de 2 kg, far3 sii mar3 sau 1n beci pin5 in momentul foobserv diaree, cu toate c5 adminislosirii. Polenul nu va fi compactat prin treaz5 turtele totdeauna in a doua jupresare puternid ! n vase ci numai.uqor m5tate a lunii ianuarie, utilizlnd poa p k t . Inainte de turnarea polenului lenul eonservat cu zah5r pudr5.

SA PRODUCEM MAI MULTA CEARA

Vasile ARSU

Secretal-ul Comitetului filialei A.C.A. Teleorman

Introdncerea stupului sistematic cu rame mobile in practica apicol5 a dus incontestabil la lichidarea inconvenientelor albinairitului rudimentar, deschizindu-se o nou5 erg pentru cunoa~tereaalbinelor melifere ~i dirijarea activiti5tii acestora i n folosul omului. Astfel, prin practicarea stup5ritulni modern s a ajuns la dirijarea insu~irilor familiilor de albine de a produce mai multB miere, polen, pi5stur3, l i p t i p r de matc5, propolis, apilarnil, venin de albine gi ceari, ridicind practica apicol5 de la o simp15 indeletnicire, la rang de ?tiin@, arta $i un nesecat izvor de si5nBate pentru.oamenii de toate vhstele. Stupi5ritul pastoral, practioat la scar5 national% ~i pe distante mari, posibil tocmai datoritil Ensqirilor tehnico-functionale ale stupilor sitematici, a dus la polenizarea saturat3 cu ajutorul albinelor a suprafetelor cultivate cu plante agricole entomofile $i la obtinerea pe aceastil bazg, a unor considerabile productii suplimentare de seminte,

fructe ~i legume ale cilror valori depii~esc de citevo ori valoarea produselor apicole obtinute. Caracteristicile tehnico-functienale ale Stupilor sistematici a fHcut posibil5 de asemenea, inmultirea dirijatii a familiilor de a1bine sporind astfel efectivele lor. Printr-a selectie StiintificH, practicat5 de ci5tre Institutu1 de cercetare $i productie pentru, apiculturii, s-a obfinat material biologic valoros , de mare productiititate. qvantajele practicsrii stupHritului cu stupi sistematici nu se opresc aici, ele fiind foarte multe ~i CUnoscute de apicultori. . f n schimb, pe lings toate aceste realizgri remarcabile obtinute prin practicarea stupsritului modern, in raport cu cerintele tot mai crescinde dk faguri artificiali necesafi dezvolEiriE apiculturii noastre nationale, POtrivit planutui, productia de ceari5 nu numai c5 bate pasul pe loc, dar in nltimii ad, tinde . s5 cadi5 sub 200 g pe familia de albine, pe an.

Tinind seam5 de cerintele actuale, producva de 200 g ceariilfamilia de albine, Entr-un an este cu totul nesatisfGcgtoare, fat6 de potentialul biologic a1 albinelor de a produce cearii. Literatura de specialitate consemneaz5 c5 E n conditiile de cules intens, 1 kg de abine tinere care in prirnele 3-5 zile de la nastere nu particip5 la c u l s u l de nectar sau polen, poate produce pEn5 la 0,5 kg cear5, in paralel cu ingrjirea puietului, primirea, prelucrarea ~i depozitarea polenului si nectarului adus in stup de wleggtoare. Tot literatura de specialitate confirm5' c5, Intr-un sezon apicol (martie-octombrie) o familie de albine normal5 creste circa 150 000 albine, echivalentul a 13-15 kg albin5. Rezultii de aici c5, intr-un sezon activ, o familie de albine, adQostit5 ~i ingrijitg corespunz5tor intr-un stup sistematic p a t e produce Pntre 6,5 ~i 7,5 kg cearii (13 kg al-

bin5 X 0,5 = 6,5 kg sau 15 kg albin5 x 0,5 -- 7,5 kg cearii). In conditiile @rii noastre culesurile ,abundente de nectar - cind albinele tinere cl5desc faguri- cu mare inten.sitate - nu se succed ci sPnt periodice.
Voi incerca sil fac un calcul privinkl obtinerea iunei productii bune d'e ceara, i n conditiile d e cules d i n judetul Teleorman, plecind d e la considerentul' c8 p e acestea le cunosc mai bine in cornparatie cu conditiile ofmite d e alte judete. 0 familie d e albine i e ~ i t gd e la iernat pe 5-6 rame cu albin5, echivaleaz& cw 1.5-2 kg albin5. DeplasaG la culesul de nectar timpuriu d e la rapits, salcie sau flora spontang din paduri (15 mal-tie--30 aprilie) poate cre$te cu q u r i n @ 1-2 faguri artificiali introdwi i n c*b. Dmlmat.5 h continuare la culesul d e nectar d e la salcim 1 qi imbrgdnd bine 10 rame cu albing, mi p a t e c r e ~ t e$i l h a-t cules 2-3 faguri artificiali. RlentiauG in stare aditr8 pfna l a declanqarea d e s u l u i d e nectar de la floarea-mrelui (25 iunie--1 iulie) prin deplasaw? ei la un c d e s de fntretinere d e la lucerna, bostitnoase, plante medicinale s a u prin hrgniri d e stirnulare cu sirop de za-

... ,
s

''

. . ,
. ; I
'

'

\
,

cale, priceperea $i perseverenta qpicultorului. Pentru a concretiza amast5 productie minim5 de 500-700 g cearg/familia, de albine, nu este suficient numai de tr-un sezon apicol 'initre 5 $i 8 fagwi artia introduce faguri artificiali la cre~tere ficilali. ci este absolut necesar ca aceasta s5 . Dac5 lu5m In &lm~lcA, un fagure mtififie transformatti in cear5 marf5 nececial cintgrgte Inainte de introducerea lui . Pn ouib 90 g $i c& dupB crwerea lui de sar5 ob@nerii fagurilor artificiali pen&re albine cintArgte pe putin 120 g reiese tru reinnoirea in fiecare an a faguri' c s numai p i n crgterea unui fagure aitifilor vechi din cuib. Astfel c5, o dat5 cu cial avem un ipor d e 30 g ceara. La mipreg5tirea familiilor de albine penkru nimum 5 faguri a r h u t i vom avea un spor de 150 g iar la 8 faguri crescuti vom avea iernat, vom trece obligatoriu la trierea un spipor.de 240 g cem-8. rarnelor cu faguri mescuti din stup. L5s5m in cuib 5-10 rame, in raPractica apicol5 a demonstrat cii la port cu puterea familiei. Rarnele cu fadoud extractii de miere (salcini, floa@ri crescuti normal, f5ri deform5ri si rea-soarelui) din ceara provenit5 de la far5 prea tnulte celule de trintori, se descipiicitul faguril~r cu miere, se pot la p5strat in Pnc5peri special ameobtine cel putin 100 g cear5. Se $tie pun najate, luindu-se m5sUri de protejare a c5 albinelor nu le plac spatiile goale lor impotriva atacului de g5selni$A, iar din interiorul stupului, ceea ce le ,defagurii mai vechi de 4 ani qi cei care terniini ca fntre podi~or ~i rarne $1 pe prezinta" deform5ri (necorespunz5tq-i) partile laterale ale spetezelor superise preg5tesc pentru topit. Fagurii de oare ale ramelor s5 crease5 conglomerezerv5 p q i la pastrat peste iarn5 se rate de ceari. Cu aceste conglomerate protejeaz5 impotriva atacului de g5sel(fGgura$i), adun3te prin r5zuire, f5cind nits, tratindu-i cu galerin, un produs toaleta ramelor la cele doui extractii eficient realizat de c5tre Institutul de $i toamna la lmpachetarea stupilor cercetare ~i productie pentru apiculpentru iernat, se mai pot obtine inc5 tur5, cu naftalin5, prin furnigarea lor pe putin 100 g cear5. Folosind rama cu sulf sau prin alte metode despre care clfiditoare, la cele doui culespri (sals-a scris si se va mai scrie in revista cam $i floarea-soarelui) ~i decupind-o noastr5. Fagurii trecuti la reform5 nu de dou5 ori Pntr-un sezon activ, dup5 se arunc5 la fntimplare, cine ?tie unde, ce a fost ins5mintatZi cu puiet de trfnci se protejeaz5 qi ei contra g5selnitei tori si cip5cit5, mai putem obtine pin5 in momentul topirii lor sau se 150 g ceari, acea~ta fiind $i o metod5 trece la topirea lor cel mult in 1OSzile de combatere a varroozei, boala parade la sortare. zitar.3 cea mai dsungtoare a albinelor. Scotfnd in fiecare an, toamna, la reIat5 deci, c5 folosind aceste metode form5, cite 5 faguri si topiti cu ajutosimple $i impuse de tehnologia cre~terii rul utaajelor de extras cear5 ~i prin qi exploatgrii familiilor de albine, Pnmetodele des popularizate in retr-un sezon apicol putem obtine de la vist5, p u t m obtine, 700 g cear5/farnio familie de albine intre 500 si 700 g lia de albine, materia prim5 necesarg cear5, productie net superioar5 celei asigur5rii fagurilor artificiali pentru consemnate de statistici. Adeste prosezonul apicol um5tor (5 faguri X ductii se pot obtine frecvent in orice 130 g cearglfagure la extractie = 650 g, sezon apicol, tinind seam5 c5 in calcul cear8). am luat posibilittitile mlnime ale capaAceast5 cantitate predat5 la schirnb cit5tii unei fami'lii de albihe de a procontra faguri artificiali, prin filial5, duce cear8. Sint ins5 situatii cind proasiguri pentru anul urm5tor 6 fagurj dueia de cear5 se poate dubla sau , chiar tripla in funeie de conditiile loartificiali de calitate superioar5/familia

h&; aceeaqi hmilie de albihe va intra puternich la culesd de' nectar de h.f l m a soarelui, i n timpul W i a mi peak q t e cu urjurixits Inc8 2-3 faguri artificitili, f5rA a diminiua cu olimic pw3ucti.a de miere. Deci, o familie de lalbine paate c r g t e in-

C
\
L

I
I

i-

r I.
-*

1.

de albine (650 g x 18% re+eri 117 g ; 650 g - 117 g remeri 533 g faguri ; 90 g greubtea unui fagure artificial -- 6 faguri artificiali). Iat5 cum poate asigura fiecare apicultor, indiferent de n u m W farniliilor de albine ce-1 detine, fagurii necesari pentru and urm5tor qi pentru inmultirea rational5 $i progresivii a familiilor de albine. 0 data cu aceasta se asiguri cuibul farniliei d e albine cu faguri noi corespunzMori, comb5tind pro-' f ilactic bolile albinelor, albinele tinere eclozionate din -celulele acestor faguri sint mai mari, rnai viguroase, cu un / potential biologic ridicat, capabile sii cl5deasci intens faguri in timpul culesurilor intense de nectar, iar capacitatea de inmagazinare a mierii In asemenea faguri este 'incomparabil mai mare in camparatie cu fagurii vechi. Din pgcate, nu toti apicultorii procedeaz2i in acest felTin in stupi faguri rnai vechi de 4 ani, ignorind faptul c5 un fagure, cu cit este rnai vechi, cu atit este un focar rnai mare de boli specifice albinelor. Prin depunerea an de a c5q5quielilor larvare ale puietului, celula devine din ce in ce rnai mic5, iar albinele eclozionate din asemenea celule se nasc mici, pripernicite, degradate fiziologic, inapte valorifictirii intense ale marilor culesuri de nectar si cu o capacitate foarte redus5 de a creste faguri. Trebuie sB m5rturisesc cB am fost profiund indignat d n d am Pntilnit chiar si in zilele noastre, stupari cu o indelungatii practic5 apicol5 care tin in stupi faguri vechi de peste 10 ani. Am luat cinci din asemenea faguri si dup5 topirea si presarea lor la o pres5 foarte pukrnic;, nu am obtinut decit 80 g cear5 foarte neagr5 si de foarte proast5 calitate. Nu am r5mas rnai putin contrariat qi de faptul c5 am intilnit apicultori tot cu o practic5 indelungat5 in apicultur5, care au l5sat pradB atacului de gBselnit.5 zeci qi sute de faguri, aruncati undeva in curte la voia intimplgrii. Si ce este rnai dureros este faptul c5 tocm'ai acgtia nu d a a ,
B

solicit5 faguri la virzare liberi prin fiL' lialg. Ori, este fndeobqte cunoscut c i filiala asigur5 prelucrarea cerii brute predatii de apicultori, asigurindu-le fagurii necesari pentru anul urrn5tor. iar din procentul de l80/0, dt se retine, abia creaz5 stocul de faguri necesari ajutorgrii apicultorilor incepC tori. Filiala, in afara cerii predate de apicultori, nu dispune de o alt5 surs5 de procurare a acestei materii prime, atit de necesar5 pentru asigurarea fagurilor artificiali. Din respect pentru aceqti apicultori nu vreau s i fac nominalizki, fiind convins c5 vor reveni la realitate si c5 vor trece si ei la aplicarea noului qi pYogresului in ,apicultur5. Gred in acelagi timp in capacitatea tuturor apicultorilor, de a se mobiliza ~i angaja in efortul comun de a crea. cit rnai multe bunuri rnateriale qi in mod special de a folosi qi aplica toate metodele, fie ele cit de costisitowe f n vederea obtinerii undr. productii superioare de cear5, lichidind astfel deficitul de faguri artificiali. Numai prin obtinerea unor productii superioare de cear2 vom reusi s5 a s i g u r h materia prim5 atit de necesari confection5rii fagurilor artificiali, asigurind premize sigure de a ne indeplini satcinile ce ne revin in indeplinirea planului de dezvoltare a apiculturii, prev5zut in directivele celui de a1 XIII-lea Congres a1 P.C.R. Depinde de noi apicultorii si st5 in puterea noastr5 s5 ne asigurim aceastB valoroas5 materie prima, din moment ce albina refuz5 cu inc5pBtinare s i se &at5 de la legile ei biologice gi s5 accepte faguri confNionati din plastic sau alte materiale sintetice. Iar in aceste conditii, fiecare apicultor va trebui s5 fie a d h c implicat in asigurarea neceshrului de faguri, 'devenind qi produc5tor nu nurfiai consumator, fie el inceptitor, avdnsat sau cu o indelungat5 practic5 apicoli.

'

Soarecii - d L u n L o ri ai s t u p u l u i
t

Alesandru VARTOLOMEI

Dupii stringerea',recoltei, Goarecii isi 2 , . caut5 adzpost pentru iarnfi. Asffel, Z intrii. in stupi prin urdini~ele mai MASA ROTUNDA ORGANIZATA DE RlLNEARA $1 DE fnalti? de 8 mm, in noptile reci, cind - ~NTREPRINDERJ~A TUItISM BAiLE HERCULANE temperatura aerului scade sub, +13"C, g -. dedi cind incepe . formarea ghemului. . . Pentru a opri intrarea soarecilor in 2 Penku realimrea frrdr~m8rilor$i d i m stup apicultorul poate proceda in mai - tivelor Conduce5 superioare de partid $i \ = m u l k moduri : B de stat in d m n i u l valorific8rii' optime a \ '0 dat5 ~Ll-pregGtirile pentI-LI ier- = ~ ) ~ s i b i l i u tde il~ tratament ex&tenk in nu-nat trebuie aplicata la u r d i n i ~gratia = mcroasele noastre statiuni balneo-climaterice $i de odihng .$i care, prin bazele tehniimpotriva yoarecilor. Dac5 gratis are - co-brganizabrice ~i natwiste de care dispun, zimti ascutiti in deschiziiturile liisate 5 . sint. in ,nhsurA sA pmoveze Si s5 dezvolte pentru. intrarea albinelor, ace~tiatrein acela$i tirmp, la InaLt five1 ~0mpetit.i~ buie pi3iti pentru cii altfel. rod aripile 2 $i turismul national $i international, MinisE - terul . Sari8tStii ~i Ministerul Turismului au albinelor. lust recent, f n acest m, o serie de rn8si.n-i ~~~g ultirhul cules, apicul- - $i initiative operative specifice .gi cu aplicat o r 4 p0ate inchide urdinisurile de ~ O S bilitate h e d i a a . Asuel, In perioada 24qi sfi lase urdini~urile superioare pentru - 25 octormbrie 198W s-a organimt de catre . Oficiul judetean d c turism h $ Severin, accesul albinelor. Astfel se o p r e ~ t e in= o mas5 rotund5 cu tema : .,,Valoriflcarea sutrarea viespilor dau .a altor dfi-tori in p-ioara a produselor apiterapeutice, in caiaf' albinele formeazg ghemul d d tratamentelor complexe din statiun-ea = Baile Herculane". de iernare in mijlocul stupului, in -Intmp*nderea mnead ~i de turisrn BSle Herculane a anigurat, in bune conditiuni, dreptul. acestui urdinis, a d i d in locul - desf8~urareaacestei actiuni la care au paro,ptim d e ienare. - ticipat : cadrele m e d i d e de specialitate din S - 0 data cu fnchiderea urdini~ului - ZOna Vaii Cernei, rep~e~en.tantii tUrismUlUi
I
,

VALORlFlCAREA SUPERIOARA E A PRODUSELOR APITERAPEUTICE 1N STATlUNlLE BALNEO-CLIMATERICE

-. . --= . .

'

'

--

inferior se scoate sdndura dte .zbor care . trebuie s5 fie detqabil5 de f h d u l stupului. Astfel, nu numai 90are~ii nu vor avea posibilitatea de a ,roade .$i

local $i intern&ioml, delegsutul Institutului de balneologie. invitati din ~ a r t mAsocia-. = iei ~r'esc~torilor de ~ de l b icercetare n e Combinatulul ,~ - :picol ri a rnstluului $i pro-

lfirgi urdini~ele pentru a putea p5trunde. in stupi, dar si pitigoii sau alte pfisfiri, precum ~ip5s5rile de curte care se hrfinesc cu albinele moarte de pe = I ) ASIGURAREA UN& TRATAMENTE f N STATIUNEA BAILE HERscindura de Z b r sau din orificiile gra- = COMPLEXE CULANE. tiei, nu% vor avea aceast5 posibilitate, Z Dr. ec I l i e Cristescu, directmu1 fntrcevittndu-se astfel deranjarea albinelor, -. prinderii balnear5 Si de t ~ s m Herculane, iarna. -. in cuvfntul de deschidere $i salut a prezen-. I~~~~~~~ in complet5 liniste a albi--.tat unitatile turistice ale statiunii $ posibii

- duct& . p e n m a p i c w & , precum ~i condu- chtorii grupuribr turivtilor str5ini aflati la r cur5 In B5ile Hercukne. , .. D e z k t e ~ l e, , dunde!' s-a* tinut 1" ~ala ~OlivalenGde la Hdelul Roman $i s-au. = desfh~uratdup5 u d t o r u l pro& : -

k,

nelor este o conditie esentiaI2 pentru B rial prin punerea In v a b m a tuturor surtrecerea acestei perioade de Rreh inter- -g selor naturale traditionale din regiune pre-

, liutile , - cum
. -

de extindere a turimului internatie

care pentru' familiile de albine.

$i prin aplicarea de noi proceduri de

a tratamente, cum a r fi : apiterapia, acu $i

>
preso-pundura etc., fn vederea asigurgrii unui tmkment b a l n w complex, pentm b a t e virstele. - Dr. Bogdan Rilileanu, medic primar $eful Policlinioii balneare Bilile Herculane, a prezentat, htr-o aompetents sintez5, bazele actuale de tratament gi prooedurile teW sbatiune care rapeutice practioate In a m e q t e ast5zi traditia m i l e m 5 naturalisti cu realizarea celor mai d e r n e instalatii $i proceduri asigurate in tratamentul balnear cum sint : fizioterapia, hidmterapia, electroterapia, tnahmmtul prin .gimnastic5 $i migcare, acupunctura, apiterapia $i aplicatiuni dieto profilactice $i terapeutice prin aportul produselor apicole intre care, In ultima vrenle, originalul produs natural apicol Apilarnill este i n special solicitat ; tratamentul geriatric care asociaz5 tratamentul balnear cu cel a1 prepratelor Aslan qi apilarnil.
I

Centralei de medicamente din RqnSnia, utf; lizznd ca substant5 eotiv5 apilamilul w nou produs apical natural - a u realizat noi. prepanate vitalizante, sthndetive $i psiho-, tonice, care h p r e u n 5 cu oelelalte mi sus amintite constituie astgzi baza de oroduse $i preparate apiterapeutice $i dieto-alimentare energovitalizante destinate a constitui adjuvante complementare ale tratamentelor clasice balneo-climaterice din tara noaskti.

3) APILARNILUL NOUL PRODUS ROMANESC APITERAPEUTIC ENERGOSTIMULENT GENERAL - ACTIVATOR METABOLIC $I BIOTROFIC. Apicultoml Nfcokw V. Ilie$iu, autorul Brevetului national $i international a1 produsului natural apicol ,Apilarnil" a prezentat dou5 referate : .,AvilarniIul - substanti de baz.5 in numema& pxvparate utile s8n5t&ii omului" $i ,Rezultatele experimen6rii clinice a preparatelor continfnd apilarnil $i alte produse apicole biologic-aotive. - Indicatii de folosiw a-apilarnilului in scppul s8n&tStii mului". Preparate pe baz& de apilarnil. Autdrul noului produs apicol, brevetat In tar5 gi in striiin5tat.e (inregistrat in S.UA., Anglia. Brevet europbn etc.) 0 arstat c5 extractul larvar apilarnil, sub fonma standard-liolifilizat, oa matenie prima, singur sau asociiat, repmint5 substanta adiva a numeroase preparate terapeutice, vitaLizante $i cosmetice, realizate sub form; de dmgeuri, paste dietoalimentare, creme, lotiuni, solutii injectabile, granule etc. Dintre aceste preparate amintim : 1) .,Apilarnil in miere", (concentratie : 1,500/r3,000/~ apilamil liofilizat) ; 2) ,*AD!larnil"[Rl drageuri continfnd apilarnil liofilizat ; 3) ,,Apilarnilprop"Wl drageuri cu apilarnil liofilizat gi pmpolis spiss ; 4) ,,Apivitas-Forte'' - aliment biostimulator hepato-protector pe baz5 de polen f5r5 exin5, (p5stur5), miere $i apilarnil ; 5) ,,Apilarnil Potent" - drageuri, preparat pentru combaterea tulbur&-ilor de dinamic5 sexual; l a b8rbdi ; 6) ,3AcanthaN - creme nutritive d e zi gi. de noapte pentru (ten) piele normal5 $i g r d : 7) ,&antha'' - ccmpozitii cosmetice pentru ingrijiree pielii oapului gi a pgrului ; 8) - ,,Acanthaa' compozitii cosmetice pentru fardare ; 9) ..Fibrolaxn - preparat medicamentos (gmnule) pentru tratamentul tulbur5~ilor de tmltTi.t intestinal ; 10) ,,Hipotens" - pmprirnate realizate din pulberi de plante $i apiiarnil liofilizat, adn profilaxia $i tratarnentul bolii hijuvant E pertensix $i ~ t e m l e ~ n 5 . In curs d e realizare d n t : a) ,,Apidenta6' - pastA de dinti ; b) nNicotinostop" - comprimate h p o t r i v a tabagismului ; c) ,,Hepatoapimel" - preparat. medicamentos eu actiune .hepabbiliar5 qi-

2) PREPARATE APITERAPEUTICE STAN-

DARDIZATE

FOLOSITE IN PRAC-

Farmacista Filofteia Popescu,' csrcet5tor gtiintific in cadrul Institutului de cercetare $i productie pentru apicultur5 a1 Asociatiei Cresc3torilar de M b h e din R. S. Romsnia a sustinut rerfaatul : ,,Pwparate apiterapeutice yitandardizate folosite in praotica medical5". S-a ar5tat c5 folosirea pe baze qtiintifice a produselor apicole naturale : mierea, polenul, l&pti$orul de matc5, veninul de albine, produsul apilarnil, ceara, continind un bogat n m 5 r de prinoipii active, au c5pAtat un rol important in slujba ap5r5rii s.5nAt5tii omului. Dintre pmparatele apimle standardizate a smintit: ,,Drageuri cu Igpt i ~ o rde matc3" ; ,,Vitadon, Melcalcin, L3p. tiwr de matcg liofilizat" in fiole $i flabane, ,,LBpti$or de matc3 omogenizat" In miere ; ,,Polen drageuri" ; ,,Polen granule". "Polenapin" - camprimate ; ,,Polenovitaln - comprimate ; .,Propolecitin1 - granule ; ,,Energin" qi a h e r g i n L" - concentrate ; ,.Polurtin" - c o q ~ r i m ~ t e ,,Miere ; propolizat* ; ,,Proposept - conupmte ; ,,Acneol" - extract de prapolis ; ,Spray cu propolis ; ,,MiproseptU - ovule $i supozib a r e ; .,Mipropolu - ovule gi 6Gpozitoare ; ,,Propoderrnu - unguent cu propolis ; ,,Propovinol" unguent ; ,.Oftalmosept" colir ; .,ApirevenU - unguent Si, liniment cu venin de albine cu actiune a n t i r e m t i s mala. Toate aceste preparate standardizate realizate de seoborul de prcductie a1 InstitutuIui de cercetare Si productie pentru apiculturi, se a d a m la o qi a n & larg5 gam5 de preparrtte realizate de Combinatul apicol d A.C.A. pe baz5 d e cear5, miere, 'polen $i propotis. In ultimi ani, pe baza unor brwete originale d n q t i , unitAtile tle pa-ductie ale

'

<

,(

. : t.' .. !,.

'

. I,
>"

i$ipsrto-pmtectuan-e pe bazi d e produse mi..:,tuturale ; - d ) ,,Apilgmil Spermatogen Factoru , - solutie ,injeatabil8 de , uz veterinar In .. simp1 c m l i i spermtogenaei la a n d . ,bpiforgm" gums . iele de r e ~ r o d v c ~;ee) de mastecat cu actiune ,birntimulatoare $i energetizantg contidnd apilarni'l $i alte produse apicole; f ) ,,Zoofortisim" - premix furajer c o n c e n h t continind polen $i apilarnil, utililat in alimentatie mnimal5. '. Toate prepamtele arnin,tite care contin printre substantele active apilarnil, sint produse originale m B n g t i , realizate pe baza B r e v e l o r de inventie Inregistrate $1 ,acordate de Oficiul de stat pentru brevete $i m5rci (OSIM) din R o d n i a .
'

5 ) DZSCUPI, PROPUNERI $I M ~ S U R I ORGANIZATORICE. VIZIONAREA FILMELOR DOCUMENTAR-$TIINTIFICE : APILARNIL.

'

4) METODE $I TEHNICI DE VALORI~FICARE SUPERIOARA A PRODUSELOR APITERAPEUTICE .IN CADRUL 'IXATAMENTULUI COMPLEX DIN STATIUNEA BAlLE HERCULANE.

Dr. Iancu Gogdltan, medic primar la POliclinica balneara Bgile Herculane, in referatiul prezentat, a argtat cg, actualmente, pe plan mondial, aplicarea in t'erapeutica a produselor apicole a trecut de la etapa traditionala de medicina popu'lara la stadiul modern de medicina $tiintific8. S-a nascut astfel o noua ramur5 terapeutic5 : apiterapia.

I n toata lumea se constata o reconsiderare a tratamentefor cu produse ~i mijloace naturale, incit qi Orgahzatia ond dial^ a SB~gtgtii (O.M.S.) a inflintat in cadrul ei o sectie de ,,medicid natural&" care prornoveaza aplicarea tot mai largg a acestor miijoace naturale i n terapie. I n pas cu aceast5 tendinla de ,intoarcere la naturs", medicii entuziaqti de la Policlinica balneara Herculane au promovat aplicarea produselor api $i fitoterapice i n cadrul tratamentului complex din statiune, in scopul c r q terii eficientii terapeuticii balneare in Statiunea BBile Herculane. In concluziile referatului S%U,dr. Iancu Gogfiltan; a propus urmAtmrele actiuni : - instituiea curei de vitalizare $i refacere cu produse naturale apiterapeutice, integrata in tratamentul balneo-climatic ; - cura cu apilarnil $i alte preparate continind ca substants activa apilarnil ; . - utilizarea ultrasonoforezei cu produsul ,,Apireven6' $i "Apitotal N.V.I." in. afec$iunile reurnatismale degenerative ; - cura cu produse aplterapeutice E n tratamentul suferintelor de prostat8 ; - cura cu produse apiterapeutice -pentru stimularea metabolismului general, in stari d e denutritie (in cazurile subponderale) $i fn surmenaj fizic $i intelectual (supsasoli.&are).

Dupd sustinerea referatelor constituind ' tema ,mesei rotunde", participantii au luat parte la discutii in leghthrti cu obiectuI comunicilrilor fAcute, formulfnd mai multe propuneri privind mBsurile organizatorice ce se impun. La discutii a u participat: dr. I. Cristescu, dr. B. Figileanu, dr. I. Gavrilg, dr. V. Gorgulescu, dr. I. Gogatan, ing. M. Ghita (A.C.A.), farmaeist Filofteia. Popescu (I.C.P.A.) $i N. V. I l i q i u Ca urmare a propunerilor exprimate s-a conturat necesitatea de a se lua u r q t o a rele masuri organizatorice : a. Dotarea actualului cabinet medical de apiterapie, cu sp4iu $i aparaturg tehnicii corespunz5toare pentru . acordarea de consultatii $i tratamente apiterapeutice la nivel de turism international. b. Asigurarea permanent5 a Statiunei cu produse apiterapeutice pentru aprbvizionarea celor interesati, inclusiv pentru asigurarea regimului apidietetic. c. Procurarea $i inzestrarea Cabinetului de apiterapie cu aparatura necesara p n t r u administrarea produselor biologic active ; apilarnil-pulvis, venin de albine, apitotal . n.a.i. etc.. sub form5 de ultrasonoforez3 (un aparat de ultrasunete $i un oscilometru). d. Organizarea $i functionarea in Statiunea Bdile Herculane, a unui cabinet d e cosmetologie apiterapeutica cu asistents medi. cala de specialitate, cu sprijinul Intreprinderii .MirajU din Bucurqti, producMoarea preparatelor cosmetice Acantha care contin apilarnil $i aJ CombinaOului apicol A.C.A. - produc5torul altor preparate cosmetice continfnd produse apicole. e. Organizarea d e cgtre fntreprinderea balneara qi de turism Bdile Herculane a unei modeste stupini proprii, in cadrul actiunii agroturismului montan specific zonei VBii Cernei prielnic dezvoltdrii ?piculturii. f. Simpozionul international despre apilarnil, programat in 1986-1987, s5 fie gBzduit de statiunea BBile Herculade. I,a sfir~ituledezbaterilor participantii au vizionat urmstoarele filme color, documentar-qtiintifice, prezentate $i comentate apoi de. Nicolae V. Iliesiu.. Cea de a 8-a Sans3 apicolEi : apilarnilul. - Apilarnil : aliment ? medicament 7 Filmele documentare mai sus menyonate au fost vizionate in limba engleza $i de . grupurile de turiqti din Suedia, Finlanda, . R. F. Germania etc., aflati in tratamente la BBile Herculane, care qi-au nianifestat un , interes deosebit p e ~ d r u preparatele apilarnu.

ORDINEA, DISClPLlNA $I RESPONSABILITATEA IN MUNCA COMPONENTE ALE CONSTIINTEI

'

In decursul celor patru decenii care au trecut de la victoria revolutiei de eliberare social& $i nationals antifascista $i antiimperialists, Romlnia "a cunoscut, indeosebi dup6 Congresul a3 IX-lea a1 partidului, o puternics dezvoltare economico-socialB, devenind o industrial-agrar8, cu o indus' trie viguroasa $i moderns, cu o agriculturs socialist3 avansats. In actuala etapa de dezvoltare a societ8tii noastre socialiste, o conditie fundamentall, detenninatg pentru progresul economic $i social a1 tfirii, o constituie dezvoltarea democratiei muncitore~ti. A p cum subliniazd documentele partidului nostru, in conditiile de astBzi, participarea oamenilor muncii la conducerea unitdtilor economice a devenit o necesitate obiectiv8. Institutionarea formelor prin care se asigura participarea la o via?& social emnomica $i mai intens5 a celor ce muncesc, valorificarea la maximum a energiei, experientei, priceperii $i elanului revolutiohar a1 acestora, reflect3 preocuparea partidului pentru ridicarea pe o treapta superioarg a democratiei muncitore~ti. Perfection3rile aduse in acest domeniu din initiativa secretamlui general a1 partidului nostru, in deplin6 concordant5 cu dezvoltarea fortelm de productie, cu cre$terea gradului de cpmplexitate a economiei nationale, constituie parte integrang a politicii partidului de fawire a societstii socialist^ multilateral dezvoltate Si de trecere la comunism. Prin masurile stabilite s-a creat un cadru favorabil pentru ca fiecare om a1 muncii sb-$i indeplineascd rolul in buna functionare la locul &u d e munc3, in scopul cre~teriieficientei economice, a1 dezvoltsrii generale, a societatii. MBsurile organizatorice luate pentru a asigura participarea tot mai larg5 a oamenilor muncii la activitatile economico-sociale, reprezins nu numai o Ergire continu3 a democratiei muncitore~ti, dar $i o inalt5 $coal8 politic3 de educare sopialistil, de cre~terea raspunderii fiecgrui om a1 muncii fat3 de interesele generale ale natiunii noastre socialipte. Cadrul oferit de democratia muncitoreascB pentru participarea oamenilor muncii la realizarea bunurilor materiale, poate

fi valorificat pe deplin in conditiile in care fiecare participant la procesul de productie respects ordinea $i disci~lina, dovede3t.e responsabilitate in m u n d . $i aceasta c8 ordinea, disciplina $i responsabilitatea fn m u n d constituie elemente cu caracter general, de insemnatate hotsrltoare in mersul lnainte a1 tuturcr compartimentelor vietii economicosociale, indiferent de msrimea acestora sau de specificul activitafii lor. Aria de manifestare a ordinei, disciplinei $i responsabilit3tii fn muncr! este pe cit de complex&, pe atit de largs. Continutul principal a1 acestora este dat, inainte de bate, de aplicarea neabstuta a politicii partidului nostru in domeniul respectiv de activitate, de respectarea cu strictete, de catre fiecare om a1 muncii, a prevederilor legilor in vigoare. Ordinea, disciplina, responsabilitatea h munc& sint asadar, conditii esentialeq pentru traducerea cu succes In via@ a hotilririlor adoptate de cel de a1 XIII-lea Congres a1 partidului nostru, hotsriri care planeazd, cu temei Stiintific $i spirit realist, progresul pe mai departe al societilqi noastre socialiste. $i apicultorii, oameni ai muncii de diferite profesii, organizatii P n cadrul Asociatiei Cresditorilor d e Albine, au tnteles cfi numai printr-o ordine $i disciplins pedectg pot realiza produse apicole care s3 satisfaca consqmnl propriu, cit $i. posibilitatea de a contribui la fondul de stat cu cantisti insemnate d e produse apicole. Apicwltorul este inainte de orice, un mare ' iubitor a1 naturii Si invats din viata albinelor a&v&uri de o PnaltSi valoare : albinele I$i trBiesc via@ intr-o colectivitate perfects, muncesc laolalt8, se apBr6 solidar $i cu un dcosebit spirit de sacrificiu irnpotriva du~manilordin'afara ; i$i cohstruiec lgcagul singure cu o art5 care le este proprie $i lucreazd intr-o perfect& unitate, ordine Si distiplin8. Sint Insu~irice tin de structura lor intiml, de instinctul lor, dar care influenteaza puternic sufletul celui care le indrdge~te$i le cultiv8. A$a se explica poate de ce aceastg fndeletnicire a fost atit de larg practicata de populatia acestei tfiri, care a avut In ea, nu numai o sursa de existents, dar $i un suport moral, un model de via?&, un h a l t spirit de solidaritate ob~teasoil$i de muncg perseverenti%.
A

Unitgtile s ~ c i a ~ i s tcare e dispun de stu- pine, clt '$i apicultorii cu .gospodirii indivi.,. ;-duale au $tiut s i . beneficieze de conditiile cr'eate d e statul' nostru pentru dezvoltarea apiculturii, au obtinut succese de seam3 in cresterea productiei apicoie, predind la fon.!'; dul de stat cantitgti fnsemnate de produse apitole,. contribuind prin aceasta la inflorirea economiei noastre socialiste., Aceste realizari au fost determinate de introducerea pe scar3 din ce in ce mai largB a rezultatelor cercet5rilor - stiintifice $i a experientei avansate a apicultorilor fruntasi, folosirea unor utilaje moderne puse la dispo2itie pe m k u r a cerjntelor, indrumarea $i organizarea productiei cu tot . rnai multci ' competent5 din partea speciali~tilordin unitZitile socialiste care detin familii de albinq precurn $i a filialelor Asociatiei Cresc5tosilor de Albine $i in mod deosebit de h5rnicia $i pricepei-ea apicultorilor din fara noastrli. Conditiiie din ce P n ce mai bune fac posibilii $i in acelavi timp necesara cre~terea $i m a i impetuoasti a productiei apicole atit cantitativ cit $i calitativ. In acest mod apicultura va trebui sA-$i aducii contributia intr-o mSsur5 sporiti la dezvoltarea economiei nationale, punind ,la dispozitie popu5 : . t
'

lafiei mai multe produse apicole $i in acelagi timp un aport mai mare la veniturile realizate prih export. Pentru ca dezvoltarea apiculturii s51 se fac% pe miisura cerinfelor este necesar sa fie utilizate mai rational marile rezerve $i conditiile favorabite existente in toate zonele de pe teritoriul tirii. In acest mod se poate obfine qi o creqtere . a numarului de familii de albine, iar productia s3 creasce simtitor. Aportul cresciltorilor de albine la sp6rirea productiei apicole trebuie s3 se cmcretizeze prin folosirea In exploatarea stupinelor a metodelor de muncB moderne $i executarea tuturor lucririlor la timp $i cu pricepere. Unititile socialiste cu sector apicol, ca $i apicultorii cu gospodgrii individuale a u toate conditiile de a obfine succese de seam5 in creSterea productiei apicole, aducind prin aceasta o contributie la hflorirea economiei noastre socialiste. 111 rlndurile ce urmeaz5 vom e v i e n t i a pentru anul 1985, numai un n u m i r ~fiicd i unitliti socialiste cu sector apicol $i apicultori cu gospodarii individuale, care au realizat productii apicole rqai mari $i le-au predat la fondul de stat.

Ardeleanu Ion., A15a Iulia - Alba

ALBA : Ardeleanu Ioan - Alba Iulia ; Jurcfi Mircea Ocolul silvic Petresti ; $tef Ioan Ocolul silvic Petrevti ; Ocolul silvlc Petre~ti. ARAD : Popa loan - com. Blrzava ; Rafgruber Iosif de la I.A.S. ScPnteia ; Vuia Vasile de la Ocolul silvic Lipova ; Giuro Gheorghe de la C.A.P.Bata ; I.A.S. Scinteia; Ocolul silvic Lipova; C.A.P. Bata. A R G Q : Voicu Teodor corn Bascov; corn. Albevti de Argeq ; PfeCiucu Ion trdreanu Petre - com Stoeneqti ; Bumbenecf Ion de la A.E.I. Teiu ; A.E.I. Teiu. BACAU : Petrea Petrache - corn. Corbasca ;

Jurca M., Ocl silv. P e t r e ~ t iA1ba

corn. BBicule$ti, sat Tutana - Arge?

corn. Bascov Argq

.com.

Moto~eni sat Rotarie Badu

com. Corbasca, sat Rogoaza BacBu

Kiss G., Oradea - Bihor

Monda I., - corn. Josenii Birgaului - BistrifaNBsaud

MBnarcB G., NBs3ud - BistritaNBs5ud

CracanB C., Dorohoi Boto~ani

Dumitraq Valcntina, Dorohoi - Botovani

'

Lungu Ioana Brdila

Biclea Neculai coin. Motoveni ; Brinza Petrea - com. Ca$in ; Caia Petru - Ocolul silvic Fintinele ; Ghenta Iosif - C.A.P. Luizi CBlugBra ; Ocolul silvic FZntinele ; C.A.P. Luizi Ciilugdra. BIHOR : ~ h Geza s - Oradea. BISTRITA-NASAUD : Moiada Ilie - corn. Josenii BirgBului ; Chi$ Grigot'e - Bistrita ; Illanarcd Gavril& - NBs5ud. BOTOSATU'I : Cracanii Constantin - Dorohoi ; Dumitt'a~ Valentina - Dorohoi ;. Palaghia Constantin de la C.A.P. Frumu~ica ; Borzea Eva. Ascftei Milrai de la C.A.P. Vorona ; Rotaru corn. V i ~ t e a Constantin de la I.A.S. Albesti. Braqov BRA$OV : Uorzea Eva - corn. Vistea. B R A I L A : Lungu Iosna - Brgila ; CEEin Marcel - BrBila ; 1%1oiseCristea - Viziru BUZAU : Cheorpec Ion - BuzBu ; Nicolae Salomeia - corn. BlBjani ; BZilan VasiEe com. Scortoasa ; Biidulescu Vasile - corn. Pietroasele ; Negt'at'u Anghelina - c m . Murge$ti ; Panaete Gl~eorghe- Rm. SBrat ; Mirfcii Nicolae de la Inspectoratul silvic ; Stan Gheorglle de la Ocolul silvic CislBu ; Dragomir Ion de la C.A.P. Vintileanca ; lonescu Gheorghe de la C.A.P. V i p e r e ~ t i ; Ilie Narica $i Circei Gheorghe de la C.A.P. Carpinistea ; Chirana Filip de la Statiunea RIoise C., de cercetare $i productie pomicol5 C i n d e ~ t i , corn. Viziru - Braila

Ionescu C., ~ . A . P . Viperc~ti Buzdu

A-egraru Anghelina, con?. Murgeqti, sat Mocani - Buzgu

Toma C., C.A.P. Sacu Csra$-Sererin

Almsseanu 7". D., Dej - Cluj

corn.

Tiirok I., CLipu$u-Mare Cluj

Dincu V . , C.A.P. Oltina

Constants

Dumitrache Tr., com. BBneasa Constan'ta

DumitricB I., Moreni - Dimbovita

Zaharia Ecaterina, Craiova - Dolj

Negrea D., Ticleni - Gorj

corn. V e r n e ~ t ; i Fronoiu Dumitru d e la Consiliul popular a1 corn. CBtina ; C.A.P. ,Viper e ~ t; i C.A.P. Vintileanca ; Consiliul popular a1 corn. Cdtina. CARAS-SEVERIN : Bondor GavriE ; Toma Coriolan de la C A P . S a m ; C A L A R A S I : Riidoi Floarea - CBlBragi ; Tdnase T o m a de la C.A.P. Brincoveni ; C.A.P. Brincoueni. CLUJ : Cad+ loan - com. C B p u ~ uMare ; Almiisan Dan - Dej ; T&ijk lanos - corn. CBpuqu Mare. CONSTAWFA : Duinitrele Traian - B3neasa ; Dincu Voicu d e la C.A.P. Oltina ; C.A.P. Oltina. C O V A S N A : S i i k e t e ~ Gyula d e la C.A.P. f . GheorBaraolt ; Nagy Bela de la A.E.I. S ghe.; C.A.P. Baraolt; A.E.I. Sf. Gheorghe. D f M B O V I T A : Dumitricii Ion - Moreni. DOLJ : Zaharia Ecaterina - Craiova ; Voinea Paul de la I.A.S. Sadova ; Coditoit~Petre de la Inspectoratul silvic ; I.A.S. Sadova. GALA'FI : Petlea T i t u - corn. Negrea ; Ger u Vasile de la I.A.S. Smirdan ; l f t i m i e Mariet de la C.A.P. Corod ; I.A.S. S m i r d e n ; C.A.P. Corod. GORJ : Negrea Damian - Ticleni ; Mutu Ion - com. Glogova. HARGHITA : Lajos Ferenc - corn. PBuleni Ciuc ; Polgar Sandor - Gheorghieni ; Deak

Gern V., Galati - Galati

Lajos F., corn. PBuleni CiucHarghita ,

Popa P., sat TirnLivifa, corn. BrLini~caHunedoara

l'lesca Al., corn. Nircegti - Ia$i

B o d r o ~C., Sighetul Marmatiei - Maramurcv

Lup$e T., com. Ungurav Mararnure~

Popescu Gh., corn. Balta sat Gornovita hlehedinti

Trail6 C. D., corn Jiana Mehedinfi

Benta C., corn. StAnita Nearnt

1

Capmare I., com. Bira - Nearnt

Apipie M., Caracal - Olt

Bicsi St., Satu Mare

Gergely - corn. Fru~noasa ; Nagy Dene$ de la I.A.S. Miercurea Ciuc ; Szocs Jeno de la Ocolul silvic Homorod. HUNEDOARA : Popa Victor - c a n . BrBnirjca. IALOMITA : Marcea Marin com. Scinteia ; Cirjan Petre corn. Ciochina ; Tudor Dumitru - com. Orezu; Ene Nicolae de la C.A.P. CrBsani ; Neagu Ion de la C.A.P. SBrBteni ; C.A.P. Crcsani; C.A.P. SErGteni. IASI : Ple$ca Alexandru - corn. Mirce~ti ; Bogatu Mihai de la C.A.P. Rovcani ;* corn Trifegi; C.A.P. Ro~cani- corn. Trife~ti. MARAMURES : Bodros Cornel Sighetul Marmatiei ; Lupse Teodor - corn. Ungura~. MEHEDINTI : Cionca Nicolae - corn. Isverna ; Triiild Dumiti'u - corn. Jiana ; Po-pescu Gheorghe - corn. Balta. MURE$ : I<ranzer AIilzai - Tigrnandru ; Bucur Ioan - Tirn5veni ; Bcoru Emilia Sighi~oara ; Zold Alexandru de la S.C.P.P. ; S.C.P.P. ferma Berghia. NEAMT : Bizu Petru - corn. Bode~ti ; Capmare Ion - corn. Bira ; Beizta Constcntin corn. StBnita. OLT : Apipie M a ~ i n- Caracal ; Sandu Leontin - Slatina. PRAHOVA : Stefan Constantin MBgurel e ; Frusina Ion - VBlenii de Munte;

Sandu L., Slatina Olt

Rat, Gh., Satu Mare

Cioba~lu Nadejda, Sibiu

I

Kedelescu LI., Insp. silv. Teleorman

Pa$ca Sofia. sat Comeat, corn. Bobda Timig

Sciler Fr., Insp. silvic - Timi?

3 -

Oj3rescu D u m i t m - Cosminele ; Llizdrescu .Trafun de la I.A.S. "Dealul Mareu Urlafi ; Stefan I o a w de la C.AP. MAgureIe ; I.A.S. .Dealul Mure" Urlafi ; C.A.P. Mligurele. SATU M A R E : Rat Gheorgl~e Satu Mare ; Biepi Stelan - Satu M a r e ; Pop Iosif corn. Socond ; *layer Terezia de la Inspectoratul silvic. S A L A J : Boca Veronica - Z a l l u ; FiilCip luliu - Zauan ; Bdrci Zoltan - Zauan ; Farccs Emilia - Fetindia. SIB'IU : Ciobanu Gheorghe - Sibiu ; Cioban u Nadejtla - Sibiu. TELEOHRIAN: Anghel P. llnghel - corn. Lisa ; Nedelescu Marin de la Inspectoratul silvic Alexandria ; Inspectoratul silvic Alexandria. TIMI$ : P a ~ c aSofia - com. Bobda ; Gayer Eduard - Jimbolia ; Iancu Ioan - Topolov l t u l Mare ; Seiler Francisc de la Inspectoratul silvic P i ~ c h i a ; Lazdr Eugen de la A.E.I. Dudeqtii Noi ; Sectia apicou Pischia a Inspectoratului silvic ; A.E.I. Dudegtii Noi. TULCEA : Razim Ion - Tulcea : Croitoru

llie - Tulcea ; co7ulra.t l f t i m - Tulcea ; Dogaru Constantin de la I.A.S. 9 Mai\ Tulcea ; G r i g o r q Nicolae de la Odolul silvic Kiculitel ; Viroagci Ion de la C.A.P. Ezvoarele ; I.A.S. 9 M a i Tulcea; Ocolul silvic Niculitel ; C.A.P. Izvoarele. V A S L U I : A r l ~ i r e maria - Vaslui ; Pa$cam Gheorghe - com. Corbu ;, Lupu Simion corn. Tanacu ; Averescu Vatentin d e 18 Inspectoratul silvic; Radu Laziir de la C.A.P. Malu~leni; Inspectoratul sibic, C.A.P. Malu~tt*izi. V I L C E A : Vesa Cornel - corn. Mllaia ; Titirigii losif - Blile Govora ; Popa Dutnitrtd - Horezu ; Cirje Victor d e la C.A.P. OltIn e ~ t; i C.A.P. Olcine$ti. V H A N C E A : I f r i m Neculai - corn. Suraia ; Ocolul silvic Focgani; C.A.P. Soveja. Municipiul BUCURESTI : Goron Dumitru Bucure~ti ; Ilea Petru - Buftea ; Petcu MfIzai - Bucureqti ; Iondcd Ioan - Bucureqti ; Neagu V k t o r - Bucureqti ; Nan Ion de la C.A.P. Mogo~oaia; Ghetu Nicolae de la A.E.I. Afumati ; I.A.S. Mogosoaia - ferma a~icol5. A.E.I. Afumati.

Arhire Maria, Vaslui

Radu L., C.A.P. MBlu~teni Vaslui

Vesea C., corn. MBlaia Vilcea

Ifrim N. com. Suraia Vrancea

$
%

1
( ...........t
28

PURLICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE PENTRU VINZARI $1 CUMRARI DE MATERIALE S1 UTILAJE APICOLE, ROlURl SI FAMILII DE ALRINE ' CU SAU FARA STUPI, PAVILIOANE APICOLE ETC. Cost111unui cuvint este de 5 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte. Pentru alt caracter de liter5 se aplic5 o majorare de 20/0, iar pentru inchiderea textului i n cheliar se aplic5 o majorare de 30% fat5 de costul total a1 anuntului s i m p h . Anunturile se primere d e c3fre redactia noastrh, str. Iulius Fucik nr. 17, sector 2, cod. 70231, Bucuresti, Cont 45.96.01.4 B.A.I.A. Sucursala municipiukLi Bumyesti, cu mentiunea ,pent+u mica publicitate", prin scrisoare ~i mandat p e t a l d e la solicitantii din provincie $i pwsonal de la solicitantii din capital&. V f N D pavilion apicol no& f&-8 albine, capacitate 60 locuri, cu cabin3 d e lucru, P u $ c q , Durnbravib 1218, jud. Brasov. (5) V I N D remorch apicolh, 1nscris.h i n circulatie. Telef. 950128842. (6) V I N D 10 stupi goi Dadant magazine multietajat. Telef. 83.39.73 (7)

5'

. . . . .., , . , , . . ... . ........ . . . , . . . . . . , , . . ....

,,.x ,,
W ... ~ ... ~ .. < ....... ~ ......

~ @ ~ ( l ~ # @ ~ l
LucrEiri in,stupina O n luna martie
,

Martie, prima lun5 de prim5varG din punct de vedere climatologic diferB foarte mult de la un an la altul, in functie de circulatia general5 a curentilor atmosferici. De regul5, in aceast5 lung intilnim alternante foarte mari de temperatur5, cu zile insorite $i temperaturi de var5 $i altele cu precipitatii abundente, uneori ninsoare si aspect d e iarn5. Caracterul nesigur qi instabil a1 vremii ne oblig5 88 lucrgm in stupinele n o s t r e cu foa* mare precaut i m e , de a w a nici lucr2rile indicate d e calefidarul apicol $T de alte materiale documentare nu pot fi vablonizate. Tinind seam5 de capriciile primei luni de .prim5vari ~i mai ales de necesitgtile vitale ale albinelor noastre pentru luna martie indic5m urm5toarele : . stimularea ~i supravegherea zborului general de cur5fire a1 albinelor, rnai ales'in regiunile cu primtitar5 tirzie unde acesta nu s-a f5cut ; efectuarea reviziki sumare de primBvar8, lucrare de mare important5 care se poate face cu rezultate bune numai i n zilele insorite, qtiind c5 tot atunci se poate executa : cur5tirea soclurilor stupilor ; Indrepfarea familiilor orfane cu m5tci iernate in afara ghemului sau in nuclee ; unificarea familiilor s l a k , completarea rezervei cle hrani la 6-8 kg pe familie ; uscarea materialelor izolatoare, strimtorarea cuibului la familiile slabe ~i mijlocii ~i fmpachetarea suplimentar5 a acestora ;

deplasarea stupinelor pentru alesul de intretinere qi stimulare a de$ vo1t;lrii timpurii la p5durile din apropiere, bogate in flora spontani (viorele, ghiocei, salcie c5preasc6 $i comun5 etc.). . $tim din experialtii cB familiile de albine care beneficiaz5 in peribada de primsvarj. de o bogat5 surs5 de polen se dezvoltA foarte repede ~i astfel pot s5 valorifice din slin culesurile intense timpurii. Ori, pidurile t5rii noastre, mai ales cele ,din zonele insorite, sint foarte bcgate in piante timpurii nectaro-polenifere care asigur5 albinelor culesuri de intretinere $i dezvoltare cle mare valoare, justificind cu. prisosin$i eforturile investite de noi pentru deplasare ;
8

'

aplicarea tratamentelor indicate in combaterea bolilor $i daun5torilor la albine, mai .iitJes in stupinele infectate ; admidistrarea hriinirilor stimulente in zonele specifice culesurilor intense timpurii, (salcim, rapit6 de toamns), in special la- familiile sliibe $i mijlocii, impreun5 6n--.th%urile de -mentiher& a c5ldurii in cuib (impachetare s u p l mentari, expunere permanent5 la soare) intensifkg cu mult creqterea puietului, ajungind in timp util la puterea normali, familiile fiind capabile s5 valorifice culesurile timpurii de baz5 ; 0 luarea tuturor m5surilor cunoscute pentru preintimpinarea furtisagului intre albine, mai ales in stupinele In care aplicgm hrgniri cu miere ~i sirop ; inregistrarea -datelor fenologice si a evolufiei culesurilor de polen &up5 indicatiile furnizate de familiile de albine $; a cintarului de control. Observatiile Ienologice ca qi cele ce privesc dez?oltarea familiilor de albine au o mare importan* teoreticg $i practicri, pentru adaptarea lucr5rilor din stupinti la conditiile de mediu locare.

,>

ALTE LUCRARI

continuarea $i terminarea ludririlor recomandate a se executa in lunile ianuarie $i februarie ; asigurarea mijloacelor de transport pentru deplasarea stupilor la bazele melifere ; 0 cultivarea Iotului apicol ; procurarea $i plantarea de arbori $i arbugti nectaro-poleniferi in preajma stupinei.
Ion POPESCU

Prognaza meteoro~ logica pentru luna februarie

Pentru luna februarie se a ~ t e a p t un i fond termic mai cald decit obi~nuit, exceptind regiunile din nordul $i centrul ?2rii, unde se previd P n general temperaturi medii apropiate de normal iar in unele zone chiar sw@ norm& Din studiile clim~6logicerezulta c2 pe teritoriul tirii noastre repartitia temperaturii aerului din lunx februarie se seaman2 in general cu cea din ianuarie. Totuqi valorile medii multianuale din februarie sint rnai ridicate dec$ cele din ianuaie. Face exceptie zoga montan2 de la in2ltimi mari, unde

tern~eraturilesint mai scazute decit cele din luna ianuarie. Valorile medii multianuale din februarie sint cuprinse intre : -2" la -1C in Maramures, -1" la 0C P n Criqana in Muntenia, -4" la 0C fn Transilvania, 0" la 1C P n Banat, Dobrogea $i Oltenia gi -4" la -lC in Moldova. Precipitatiile vor fi atit sub formi de ploaie cit $t- sub form2 de lapovitg $i ninsoare. Cantitativ, exist5 tendinta ca ele s5 dep2gehscZi putin valorile medii multianuale ale acestei luni. Subliniem ins2 c2 acestea sint reduse $i anume in mod obiqnuit precipitatii ceva rnai mari se insumead in Cimpia Rom5n2 qi in Cimpia de Vest -(25-35 mm). In Moldova $i pe litoralul M2rii Negre precipitatiile sint de obicei reduse, t 9 ; talizind in medie numai 20-25 mm. In Moldova cantitgtile lunare medii sfnt mai mici in regiunile joase (20-25 mm) $i ceva rnai mari pe zonele de podig (25-35 mm). in Transilvania ele scad p h 2 la aproximativ 20 rnm in partea joas5 din vest $i in depkesiunile intracarpatice qi sint mai m&ri pe Podiqul Tirnavelor (25-30 mm) $i pe Dealurile Some$urilor (30-40 mm). NufiQ5rul zilelor cu cer acoperit $i a celor c u . ceat5 dimineata $i seara vor fi destul de mare. Lidia RAHAU

-.a

fn revista ,,Apicultura In RomBnia" nr. 111986, in cadrul articolului Hrdnirile de iarnd de Alexandru Vartolomei, se g5s e ~ t e urmatoarea retomahdare : .Pentru comp\letarea hranei proteice propriu-zise, sk face o altA past& din drojdie uscaM, mllcinat5 in d ~ n i t a de Cafea pEn5 se face pudrll. Sel administreazk sirca 50-40 g ' turt5 de familie. Aceastd drojdie nu se fierbe, a d n d toat6 serie de vitamine $i oli oelemente", mentiodndu-re c5 cele de rnai &s sdnt pre. luate din lucrarea "Sporirea prsduaiei de miere" de ing. A. Malaiu. P.rimim din partea tov.. ing. A. Mclaiu, urm5toarea precizare : In lucrarea amintit5, pe lingH 'alte surse dc inlocuitori a i polenului, s f d . mentionate

$i drojdiile, indicindu-se continutul bogat a1 acestora in aminoacizi, vitamine din grupa R $i alte substante necesare vietii. P e parcursul intregii lucr5ri ins5. nu se g5se~te mentionat procedeul de administrare a drojdiilor descrise de A. Vartolomei, procedeu care ii apartine in totalitate, dar care este cu totul conlraindicat, fiind dgunstor pentru albine. Atragem atentia apicultarilor cil indiferent de cantitate sau de sezon, adrninistrarea drojdiilor in hrana albinelor se face nurnai dupti inactivarea (ornorirea) acestora, prin mijloace termice. Drodjdiile care nu sint inactive produc in tubul digestiv al albinelor procese fermentative puternice, oare rnai ales in perioada de iarnh pot duce la pieirea familiilor de albine.

AUSTRALIA - un paradis ,,capriciosU al albinelor (11)'

Dr. Octavian MILEA

Spuneam in prima parte a acestui articol, c5 in ciuga capriciilor natufale, Australia reprezint5 un ,,paradisu atit pentru albine c f t si pentru apicultori. Exploatarea acestui ,,paradis" apicol presupune ins& tocmai datorit5 conditiilor de clim5'si flor5, geografice si economice, un management special, caracterizat in mod obligatoriu prin tehnologie specific5 ~i mult2 operativitate. Pentru a opera 800-1 000 de stupi,. rnarime a stupinei considerat2 o'ptim$ h t r ~ u n pastoral care insurneaz5 mai mulie sute de kilometri, trebuie s5 ai la dispozitie mijloace de transport adecvate. Iat5 de ce autocamioanelor, cu sau far5 remorci, dotate cu utilaje specifice de incarcat si .descgrcat stupii, li s-a acordat o atentie aparte. De altfel, in Australia nu e de conceput un apicultor profesionist f%-irg, aceast.4 dotare obligatorie. Circa 5-6 luni pe an stupii trebuie miscati i n permanent5 de la .un loc de cules la altul. Pentru a se ,,prindea cit mai operativ momentul inceperii secregei de nectar la masivele de eucalipti, in ultima vreme s-a apelat la serviciile aviatiei utilitare care comunic5 prompt, prin radio, in ce zon2 s-au deschis mugurii florali. Caravanele incgrcate cu stupi trebuie s5 porneasc5 in cel mai scurt timp catre locurile semnalate. ,,Practic este imposibil sd prevezi corect aparitia unui cules la euralipt - spunea W. D. Taylor, de la Departamentul Agriculiurii din Noua Galie - dc Sud (New South Wales). f?i trebuie o m r e experienfd pentru a ~ p r e c i a convenabil momentul cind trebuie sti deplasezi stupii pentru un anume cules. F i r e ~ t e ,ca oriunde in lume, qi in Australia m5rimea recoltei este con-

ditionat5 de puterea familiei de albine a1 c5rui virf trebuie s5 coincid5 cu culesul de nectar. In conditiile de aci se, consider5 c5 o productie optima p a t e fi datci numai de o colonie ce contine 40-50 000 ,albine, populatie ce trebuie' mentinut5 in fort5 din septembrie pin5 in martie, deci mai bine de 6 luni, perioad5 in care baza melifer2 produce cantit5ti economice de nectar gi polen. De aceea, se consided c5 doar un corp de Langstroth pentru cuib qu este suficient, adgugindu-se si un cat de 168 mm. Dar ~i in acest caz cuibul trebuie controlat cu regularitate, pentru a preveni blocarea qi deci reducerea spatiului de ouat a1 , m5tcii. Pentru miere 'sint folosite, de regu. la, dou5 magazine, care sint ins5 schirnbate la 10-14 zile fntr* asemenea manier5, cu un management adecvat, productiile de 180200 kg miereifarnilie nu sint deloc neobisnuite, ci constituie doar media. Ba dup5 p5rerea lui Bill Oxby din Chamberley, apicultor bun te poti considera de la 300 de kilograme miere in sus obtinute de la fiecare stup. Repet, ins& aceste lucruri sint valabile pentru apicultorii profesioni~ti. Pentru c5 gi in Australia, majoritatea apicultorilor este format5 din amatori. fn satul New South Wales de pild2, din cei circa 3 500 apicultori existenti, doar 600 erau apicultori comerciali, cum sint numiti aici profesionigtii. Iar in intreaga tar& doar 350 de apicultori detin stupine cu peste 600 de familii de albine. Iat5 de ce media pe tar5 este mai redus5. Totuqi cifrele sint foarte departe fat5 de cele cu care sintem obignuiti noi, europenii. fn 1982, de pild5, productia medie pe stup a fost de 56 kg
2 ' 1

+--

C":

'portie majoritar5. Este cazul lui Wayne Harrison din Kempsey care a reuqit, printr-o conceptie proprie, s5 mecanizeze in proportie de sut5 la sut4 extractia mierii qi in proportii destul de mari chiar qi producerea mitcilor. Pentru realizarea acestei mecanizgri, magazinele de tip Datmnt (168 mm) au numai 7 rame fixate permanent. Se folosesc faguri artificiali din plastic, cu desene pentru celule de trintori. RaSpre un nou amplasament in care ,mugurii mele sint spatiate pentru a permite de eucalipt au dat in floare. mccanizarea urm5torului proces : desc5p5cirea. Desc5p5citorul este prev5miere iar in anul urm5tor de 53,l kg. zut cu 14 cutite longitudinale care In 1975, cind au existat conditii mai functioneazii , simultan pneumatic, desbune aceasti cifr5 a ajuns la aproape c5p5cind fatetele celor 7 rame. $i 60 kg. In statele cu bazii meliferi boextractorul este de un tip neobiqnuit gatii gi apicultori priceputi <se obtin atit ca dimensiune cit gi in privinta productii qi mai mari. fn Australia de conceptiei. Uriaqa centrifugii are 12 covest, de pild5, productia medie anual5 ~ u r imari, in fiecare co$ punindu-se pe stup este de circa 140 kg miere. Cu $ase magazine, pe dou5 coloane a d t e aceste cifre Australia este ,,campioan5" trei. mondialii la productia medie de miere Desc5pGcitura circulz lent pe urnconobtinut5 pe colonia de albine. veier, fiind in permanent5 sub influen!ai La asemenea productii medii qi canunui curent de aer cald. Migcarea este titatea de miere care trebuie s5 fie exlent5, desc5pZcitura fiind condusi intras5 qi conditionat5 este mare. Un motiv serios ca gi in acest segment a1 tr-un topitor prev5zut cu conducte in managementului apicol mecanizarea s5 care circuli ap5 fierbinte. La o instalatie productivitatea este se impun5 cu hecesitate. $i aceasta de circa 650 mngazine extrase pe zi. este f5cut5 de marea majoritate a apicultorilor care au un num5r mai mare Exist5 in Australia $i unitiiti mai de stupi. Am viizut la multi apicultori mari de industrializare. Cum este cea . adev5rate caravane pentru extractie, de ling5 marele oraq Sidney, apartiin care piesa de bazii este rulota, in nind celei mai mari cooperative apicole care exist5 toate ustensilele necesare din tar5 ,,Honey Corporation. of Ausextractiei mierii, chiar in masivul de tralia". cules. Cei cu un num5r mai mare de Desigur, nu totul este roz in ,,parastupi, cum este de pild5 Murray Charldisul" ap~col australian. fn afar2 de ton din Orange, care are peste 2 000 de capriciile naturale, apicultorii trebuie .colonii de albine, iqi construiesc chiar s5 fa05 fat5 qi multor capricii legate de comercializarea mierii ~i in special a$a-numitele ,,honey house" (casa miede export, dat fiind faptul & pesbe i 60 rii), constructii realizate in general din materiale uqoare qi care au spatii pen- . la sut5 din productia de miere este destru depozitarea magazinelor pline, spatinat5 clientilor externi. La ,,Honey Board of Australig', organism complet tii pentru descip5citoare qi extractoare de marketing apicol, ni s-au infgtiqat automate, spatii pentru conditionare $i - " imbuteliere, spatii pentru bidoanele cle multiplele greut5ti ce trebuie fntimpimiere, o camera pentru extractia cerii nate atit pe plan intern cit qi pe piata $i un mic atelier de intretinere. international5, pentru valorificarea eficient5 a rodului muncii albinelor qi apiSe intilnesc ins5 apicultori care au cultorilor. gindit qi aplicat mecanizarea in pro? -

'

+ . Pa

mmbrie 1918", sub cd. nr. 41161 Tiparul executat la I. P. "13 DF