Asezare Muntii Oas: -aceasta unitate montana sub forma unei culmi prelungi, este situata in extremitatea de nord-vest

a Romaniei, in cadrul lantului muntilor vulcanici Oas-Gutai-Tibles, intre granita de nord-vest a tarii si Pasul Huta (587 m). Relieful Muntii Oas: -acest sector montan are aspectul unui platou larg, fragmentat, dominat de mai multe varfuri cu aspect de dyke, avand altitudinea maxima 869m - Varful Obarsiei; -pe ramura vestica sunt o serie de depresiuni si culmi constituite din roci vulcanice, a caror inaltime oscileaza intre 600-800 m; -relieful adaposteste abrupturi impunatoare pe care le limiteaza Platoul Izvoarele sau Platoul Sesul, iar din loc in loc apar conuri vulcanice bine pastrate, precum Varful Frasin, sau neckuri, rezultate din consolidarea puternica a lavelor in cosurile emisive ale vulcanilor (Magura, Cetateaua Mare si Mica, Ascutita); -impreuna cu ramificatiile de nord-vest ale Muntilor Gutai, Muntii Oas inchid depresiunea cu acelasi nume. Reteaua hidrografica Muntii Oas: -intreaga regiune este drenata de o hidrografie bogata, alcatuita din Tisa (si afluentul sau direct, Iza) si Turul; -pe versantii vestici curg rauri mici, dar cu pante si debite mari (Tarna, Batraci, Hodosul) pana in Campia HalmeulClima Muntii Oas: -temperatura medie anuala inregistreaza 5,5C, in timp ce spatiile depresionare au valori de 6-8C. In timpul iernii temperaturile in depresiuni ating -5C, iar pe varfurile solitare -7C; -precipitatiile se mentin in jurul valorilor de 700-800 mm in depresiuni si mai ridicate pe creste, chiar si pana la 900 mm; -vanturile predominante au in general directie vestica, iar toamna cele de nord-vest isi accentueaza prezenta.ui unde se despletesc in numeroase canale. Vegetatie Muntii Oas: -poienile sunt acoperite de covorul vegetal al paiusului rosu (Festuca rubra), taposicii (Nardus stricta), ierbii vantului (Agrostis tenuis) etc; -sunt acoperiti cu paduri de fag (Fagus sylvatica). Mai intalnim carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior) si artar (Acer pseudoplatanus). La altitudini mai mici apar paduri de stejaris (Quercus petraea, Quercus robur); -de-a lungul cursului de apa se dezvolta o vegetatie de arin alb (Alnus incana), plop negru (Populus nigra), plop tremurator (Populus tremula), sau salcii (Salix alba) si calin (Viburnum opulus).

Fauna Muntii Oas: -fauna este specifica muntilor carpatici de altitudine joasa si medie. Cele mai bine reprezentate sunt mamiferele precum ursul brun (Ursus arctos), rasul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), pisica salbatica (Felis silvestris), cerbul carpatin (Cervus elephus), jderul (Martes martes), ierunca (Tetrastes bonasia); -pasarile sunt reprezentate de cocosul de mesteacan (Lyurus tetrix), cocosul de munte (Tetrao urogallus) etc; -in apele care strabat Muntii Oasului intalnim pastrav (Salmo trutta fario), lipan (Thymallus thymallus), clean (Leuciscus leuciscus) etc http://www.pancarpatica.org Denumirea de Muntii Oas vine de la regiunea cunoscuta sub numele de Tara Oasului. De altfel in multe descrieiri acesti munti sunt numiti si Muntii Oasului desfasurandu-se in zona de nord la limita frontierei ucrainiene pana la Trecatoarea Huta formand un mic arc, fiind marginiti in interiorul arcului de depresiunea Oasului. Sunt munti de inaltime mica ce permit desfasurarea drumetiilor montane pe trasee de tip circuit. In Muntii Oas activitatea turistica este strans legata de zonele depresiunii si chiar de zonele montane invecinate. In ceea ce priveste fauna de interes cinegetic, mentionam: ursul brun(Ursus arctos), cerbul carpatin(Cervus elaphus), care, in perioada bocanitului-septembrie si octombrie-da adevarate concerte nocturne, recomandate fiind Poiana lui Dumitru, valea Blidarului, vf.Plesca, capriorul(Capreolus capreolus), lupul(Canis lupus), rasul(Lynx lynx), mistretul(Sus scrofa); mai intalnim vulpea(Vulpes vulpes), jderul(Martes martes), navastuica(Mustela nivalis), iepurele(Lepus europaeus), veverita(Sciurus vulgaris), destul de raspandite.

In apele Firizei, sapantei, Turului, Raului Mare, Runcului, dar si in pastravariile de la Firiza, Pistruia, Sapanta si Tur se afla pastravul de munte(Salmo trutta fario); in cursul mediu si superior al raurilor Tur, Sapanta, Firiza, Mara poate fi pescuit lipanul(Thymallus thymallus), scobarul(Chondostroma nasus), mreana(Barbus barbus), cleanul(Leuciscus leuciscus), precum si alti pesti de talie mica: boisteanul, porcusorul, grindelul. Pe valea Sapantei a fost identificat si cleanul dungat(Leuciscus scoffia agassizi).

Lacurile de baraj artificial sunt populate cu crap(Cyprinus caprio), caras(carassius carrasius), platica(Abramis brama), clean si pastrav curcubeu(Salmo trutta iridens).

Dintre reptile, sunt intalnite soparlele(Lacerta vivipaera), salamandra(Salamandra salamandra), iar in zona premontana strabatuta de raurile principale traieste sarpele de apa(Natrix natrix). In zonele stancoase, izolate, poate fi intalnita vipera comuna(Vipera berus). Clima

In acest masiv clima are un caracter continental moderat, caracteristic etajului climatic al muntilor mijlocii si scunzi. Media anuala a temperaturii este 2-4 gradeC in zona inalta si de 7-8 gradeC in depresiunile inconjuratoare, fiind ceva mai ridicata in versantul sudic, la Baia Mare, de 9-10 gradeC. Iarna, temperatura medie scade la 6, -8 gradeC in zona inalta si 2, -4 gradeC in zona depresionara. Primavara, temperatura medie creste cu 11 gradeC intre lunile martie-mai; aceeasi diferenta de temperatura se mentine si in cursul verii, unde media lunara este de 12-13 gradeC in zona inalta si 18-20 gradeC in depresiune. Prima zi de inghet se situeaza aproximativ la 1 octombrie in zona montana si sfarsitul acestei luni in depresiuni, iar ultima zi de inghet la 1 mai in zona de munte si mijlocul lui aprilie in depresiuni. Precipitatiile sunt bogate, depasesc 1200-1400 mm annual. Zona cu cele mai abundente precipitatii din masiv este cursul superior al Cavnicului, zona Cavnic-Baiut. Lunile cu cele mai bogate precipitatii sunt iunie, iulie si octombrie, cele mai sarace fiind septembrie, februarie si martie. Numarul mediu al zilelor cu precipitatii este de peste 170 in zona de munte, cobarand la 150 in depresiunea Oasului si Baia Mare si la 110 in depresiunea Maramuresului. Primele ninsori ce depun strat continuu de zapada in zona montana se produc la sfarsitul lunii noiembrie, dar ele pot aparea inca din octombrie. Zapada se pastreaza in zona montana inalta si pe versantii nordici pana in luna mai. Stratul de zapada cumulat depaseste 3 m in zona montana inalta si in zona Cavnicului.

Timpul calm, fara vant, variaza intre 40-54% in depresiunile inconjuratoare, procent mai redus in zona pasunilor subalpine. Vanturile predominante sunt cele de vest, nord-vest si sud, cu o viteza medie ce nu depaseste 4 m/s decat pe varfurile mai inalte. Numarul zilelor senine nu depaseste 40 in zona montana, ele fiind de peste 50 in depresiuni. Umezeala relativa atinge 84% in zona montana inalta, reducandu-se la 72-76% in depresiuni. Nebulozitatea atinge un maximum in luna decembrie7,2 zecimi-iar minimum in iulie si septembrie-4,7 zecimi-in zona Baia Mare.