POPORUL ARMEAN

29.09.2022
În România, armenii constituie o comunitate etnică veche
de aproximativ un mileniu, fiind prezenți în toate
regiunile României. Aceștia au avut o prezență
importantă, în special ca negustori în secolul al XIV-lea.
În prezent, comunitatea numără doar câteva mii de
membri. Armenii au fost suprimați în timpul
comunismului, însă după revoluție aceștia au trecut
printr-o renaștere culturală.
Personalitati
Spiru Haret-matematician
si fizician
Dimitre Asachi
matematician
 Ioan Voda cel Viteaz-voievod al
Principatului Moldovei intre anii 1572 si
1574
Iacob Zadik-general in armata romana
in primul razboi mondial
Portul popular armenesc
PROVERBE ARMENESTI

O floare n-aduce primăvară

O singură mână nu aplaudă.
Unirea aduce tăria.
Un nebun aruncă o piatră în fântână, zece înțelepți n-o scot
într-o săptămână.
Mai întâi gândește și numai apoi vorbește.
În vechime armenii serbau Anul Nou la 21
martie, la echinoxiul de primăvară. Este
anotimpul când natura se trezește la
viață. Apoi armenii au serbat Anul Nou la
data de 1 Navasart (11 august).

De sărbători familiile armenești au loc

ospeții tradiționale cu servire de bucate
gustoase pregătite special. Deși astăzi unele
obiceiuri s-au mai estompat în toate casele
se caută să fie și unele bucate tradiționale.
Anul nou este un prilej de înoire, un punct
de plecare și începere de proiecte noi; „cele
rele să se spele” . În special armenii de vest
au multe tradiții legate de masa de anul nou.
 Bert (fortăreață)
Bert este un vechi
dans armenesc
pentru bărbați,
rădăcinile căruia se
întind până la orașul
armenesc Van
(Vaspurakan). Sensul
dansului este
„construirea”
fortăreții, care are
două niveluri (cei de
sus stau pe umerii
celor de jos), astfel
fiind unic în lume din
acest punct de vedere.
De obicei, Bert se
dansa în timpul
războaielor.
 Hurut – Ciorbă de
urechiuşe
hurut-ciorba de
urechiuse
În fiecare an cu ocazia
sărbătorii Adormiri
Maicii Domnului la
mănăstirea Hagigadar HURUT
din Suceava şi, la Gherla
cu ocazia sărbătorii
Sfântului Grigore
Luminătorul, se
pregatesc cazane uriaşe
cu o ciorbă devenită
ritualică ce este servită
credincioşilor veniţi din
toate colţurile lumii.
Sugiuc – cârnatul armenesc
Popular în tot Orientul, acest
preparat din carne tocată şi
foarte condimentată se face
în mod obişnuit din carne de
vită dar, întâlnim şi reţete
care menţionează carnea de
porc sau chiar carnea de cal
SUGIUC în Kazakhstan şi Kyrgystan.
Îl găsim mai des sub forma
unui cârnat iute condimentat
cu chimion, sumac, usturoi,
piper iar, alteori cu ceaman.
Cunoscut şi sub numele de
cârnat armenesc, sugiuc-ul la
fel ca şi basturma cere multa
pricepere şi observare atentă
în fiecare fază de producţie,
totul putând dura luni de
zile.