Grigore Antipa

Grigore Antipa, nascut in 27 noiembrie 1867, decedat in 9 martie 1944, a fost un naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog i profesor universitar romn.

A fcut studii universitare la Jena (Germania), cu celebrul naturalist Ernst Haeckel (1834-1919), inventatorul ecologiei. i-a continuat cercetrile tiinifice n Frana i Italia. Din aceast perioad dateaz un studiu asupra evoluiei timusului la peti. El a renovat total i instalat n 1906 Muzeul Naional de Istorie Natural, care acum care i poart numele, n actualul su lca din Bucureti.

Ca si Nicolae Leon (fratele lui vitreg, dupa mama), Grigore Antipa a fost elevul marelui naturalist Ernst Haeckel, a carui influenta s-a dovedit hotaratoare pentru drumul pe care l-a urmat. La Iasi, Grigore Antipa a avut colegi de liceu pe Racovita si Voinov si a invatat cu profesori straluciti, printre care Cobalcescu, Petru Poni si A.D. Xenopol. Si-a facut apoi studiile la Jena - adevarata "fortareata a darvinismului" - ascultand prelegerile lui Haeckel si lucrand in laboratorul acestuia. Dupa sase ani de studii la Jena, Antipa isi trece doctoratrul cu mentiunea "Summa cum laude". Lucrarea de doctorat a biologului roman aduce o interesanta contributie sistematica, anatomica si histologica la cunoasterea lucernaridelor (meduze fixate), cuprinzand si o serie de descoperiri, printre care aceea a speciei Lucernaria Walteri Ant.

Studiind fauna pestilor din Delta Dunarii si Marea Neagra, Grigore Antipa a lasat in urma lui una din cele mai complete opere in aceasta directie, concretizata in lucrari de baza ca: Fauna ihtiologica a Romaniei (1909), Pescaria si pescuitul in Romania (1916), Dunarea si problemele ei stiintifice, economice si politice (1921), Regiunea inundabila a Dunarii inferioare (1927), Marea Neagra vol. I (1941). Munca stiintifica a lui Grigore Antipa a fost constant orientata spre practica, asa cum reiese limpede din cele 111 lucrari stiintifice pe care le-a publicat.Prin straduintele lui Grigore Antipa, a fost creata la Tulcea o statiune de hidrobiologie, iar la Constanta un institut de biooceanografie.

n apropierea insulei Capri (Italia), Antipa a descoperit o nou specie de meduz fix, Capria sturdzii. El s-a consacrat studierii Dunrii i Mrii Negre, participnd n 1893 la o expediie n jurul acestei mri, expediie organizat de rile riverane i care a durat nou luni. Regele Carol I i-a pus la dispoziie, pentru aceast expediie, crucitorul Elisabeta. Cu aceast ocazie a ntreprins primele cercetri de biologie marin. Cele mai semnificative rezultate au fost obinute n domeniul hidrobiologiei, el fiind considerat ca un precursor, n acest domeniu, att n tiina romneasc, ct i n cea mondial. Antipa a nfiinat n 1932 Institutul Biooceanografic din Constana, cu cele dou rezervaii i staiuni de cercetri, cea de la Agigea i cea de la capul Caliacra (prima este azi departe de mare, iar rezervaia a fost distrus, a doua este n ruine, dar rezervaia mai exist). Institutul Biooceanografic din Constana a fost transformat n 1949 n Staiunea de Cercetri Maritime i Proiectri Piscicole, nglobat n 1970 n Institutul Romn de Cercetri Marine.

Grigore Antipa a pus la cale, cu sprijinul regilor Carol I i Ferdinand, un plan de exploatare raional a pescriilor din lunca i delta Dunrii, i de la limane (limanele Basarabiei i ale Dobrogei de la nordul i sudul gurilor Dunrii). Conform principiilor ecologice ale lui Haeckel, acest plan a dublat n zece ani producia de pete i de icre negre, fr s distrug mediile i ndeosebi locurile de nmulire ale petilor. Cherhanalele cooperative au nbuntit situaia pescarilor, astfel c sistemul Antipa, foarte avansat pentru timpul su, a fost preluat de regimul comunist n 1947 i dezvoltat pn n anii 1965. Dar ulterior a fost nlocuit cu sistematizarea desecrilor, a ndiguirilor i a canalizrilor. Politica ecologic de optimizare a fenomenelor naturale, numit de Grigore Antipa geonomie a fost nlocuit cu una de contrariere a lor, care a dus logic la accelerarea curentelor pe canale, la eutrofizarea zonelor stagnante, i la prbuirea productivitii petelui (parial compensat astzi prin piscicultur).

A fost director al Muzeului Naional de Istorie Natural (1892 1944). Principiile i inovaiile sale muzeologice, privind organizarea acestui muzeu, modul de expunere, aranjamentul i explicarea coleciilor, au strnit interesul specialitilor strini, care i-au solicitat o lucrare referitoare la organizarea muzeelor de istorie natural, care a fost publicat n 1934, purtnd titlul Principes et moyens pour la rorganisation des muses d'histoire naturelle. Pornind de la reorganizarea muzeului bucuretean, n 1907 apar, pentru prima dat, dioramele biologice, care au reprezentat o nou etap n evoluia i organizarea muzeelor de istorie natural. Primele diorame prezentau viaa de pe piscurile munilor Carpai, din regiunea colinelor, din Brgan, precum i din zona inundabil a Deltei Dunrii. De asemenea, n Muzeul de Istorie Natural exist i numeroase diorame care nfiaz fauna din regiunile de tundr, prerie, savan sau din Sahara. Datorit acestei prezentri deosebite, numeroase muzee europene i americane au solicitat sprijinul savantului romn pentru organizarea coleciilor lor muzeistice. Grigore Antipa a fost membru al Academiei Romne i a mai multor academii din strintate. A ntemeiat coala romneasc de hidrobiologie i ihtiologie. L-a recomandat ca ef de secie pe oceanologul i biologul Mihai C. Bcescu.

Studiind fauna pestilor din Delta Dunarii si Marea Neagra, Grigore Antipa a lasat in urma lui una din cele mai complete opere in aceasta directie, concretizata in lucrari de baza ca: Fauna ihtiologica a Romaniei (1909), Pescaria si pescuitul in Romania (1916), Dunarea si problemele ei stiintifice, economice si politice (1921), Regiunea inundabila a Dunarii inferioare (1927), Marea Neagra vol. I (1941). Munca stiintifica a lui Grigore Antipa a fost constant orientata spre practica, asa cum reiese limpede din cele 111 lucrari stiintifice pe care le-a publicat.Prin straduintele lui Grigore Antipa, a fost creata la Tulcea o statiune de hidrobiologie, iar la Constanta un institut de biooceanografie.

Pornind de la principiile fundamentale ale biologiei moderne, Grigore Antipa arata ca "nevoile conservarii si dezvoltarii vietii impingand populatia la activitate, au tranformat-o intr-o asociatie, intro fiinta colectiva, care duce o viata colectiva deasupra vietii individuale. In acest fel au aparut asociatiile de organisme, biocenozele, care nu sunt numai forma de organizare, ci si mecanisme de reglare a productiei organismelor". El a este unul dintre marii ecologi ai lumii si un mare roman, de asemenea, iar descoperirile sale vor ramane mereu in istorie.

Soric Maria-Roxana Clasa a VIII-a B Scoala cu clasele IVIII I. Gh. Duca

Biografie: http://referat.clopotel .ro/Grigore_Antipa__c ercetator_al_faunei_a pelor-8926.html http://ro.wikipedia.org /wiki/Grigore_Antipa