CATASTROFE NATURALE:VULCANII ARGUMENT, DEFINITIE SI GENEZA

Catastrofele sau dezastrele naturale reprezinta o grava intrerupere a functionarii unei societati, care cauzeaza pierderi umane, materiale si de mediu, pe care societatea afectata nu le poate depasi cu resurse proprii. Vulcanul este o formaiune geologic de form conic format prin erupia lavelor, cenuelor, i gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate n adncime. Denumirea de vulcan isi are originea din mitologie, de la zeul Vulcan, care era la romani zeul focului. Un vulcan se formeaza prin ridicarea scoartei alcatuind conul vulcanului, sub presiunea gazelor si magmei ( rocile topite ). Materiile incandescente ies la suprafata printr-un crater ( deschidere cu forme si diametre diferite ).

ERUPTIA

Fenomenul ieirii magmei la suprafa este denumit erupie i are loc acolo unde scoara terestr opune cea mai mic rezisten. Este nsoit de cutremure de pmnt, erupie de gaze, cenu, bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) i lav (vscozitatea ei difer dup reacia acid sau bazic a lavei) care se solidifica prin rcire. Erupiile vulcanice sunt de dou feluri: erupia efuziv este o erupie vulcanic silenioas, care scoate la suprafa lava bazaltic cu vitez mic (erupiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive). erupie exploziv este o erupie puternic a unui vulcan care arunc n aer materia pe distane uriae; lava e srac n silicat; poate fi foarte periculoas pentru locuitorii aflai n apropiere de locul erupiei. Prima descriere stiintifica a unei eruptii a fost cea a Vezuviului, in anul 79d.Hr., eruptie ce a distrus orasele Pompei si Herculanum. De atunci si pana in prezent, vulcanologii au adunat date importante in vederea elaborarii unor metode de predictie, astfel incat pagubele produse de vulcani sa fie cat mai reduse.

CLASIFICARE
Dupa varsta: vulcani tineri vulcani btrni Dup activitate: vulcani activi, care continu s erup vulcani stini, a cror activitate a ncetat cu milenii n urm. Dup tipul de manifestare a erupiei: de tip islandic, cu erupii liniare de lave fluide, fr explozii de tip hawaian, cu erupii centrale linitite de lave fluide de tip strombolian, cu erupii de lave fluide i explozii ritmice de gaze de tip vulcanian, cu erupii de lave vscoase care, dup consolidarea n coul vulcanic, vor fi expulzate sub form de cenu i bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor de tip peleean, cu erupii de lav vscoas care se rific de forma unui stlp de tip Bandai-San, la care exploziile foate puternice arunc n aer vechiul aparat vulcanic.

Componentele unui vulcan

crater cos con

Bazin magmatic

Cel mai mare risc vulcanic, cu posibile dezastre, este acela al victimelor omenesti si distrugerea unor asezari. Acestea sunt cauzate de cutremurele premergatoare eruptiilor, de explozii, curgeri de lava, cenusi cazute, nori arzatori, avalanse de noroi si pietre, tsunami si inundatiile din regiunile cu ghetari. La acestea se adauga distrugerea culturilor agricole si a unei parti a vegetatiei naturale, moartea multor animale domestice si salbatice, distrugeri de porturi, orase, consecinte climatice. Numarul victimelor este mai mic decat in cazul cutremurelor, inundatiilor si razboaielor. Se apreciaza cam la 200000 victime produse in ultimii 500 ani, din care jumatate de la trei vulcani: Krakatoa, Mont Pelee si Tambora. Eruptii importante si victime:
79 si 1631 Vezuviu ( Italia ) necunoscut si 4000 1589 si 1902 Kelud ( Java ) 10000 si 5100 1669 Etna ( Sicilia ) 20000 1672 Merapi ( Indonezia ) 3000 1792 Unzen ( Japonia ) 15000 1793 Laki ( Islanda ) 10000 1815 Tambora ( Indonezia ) 92000 1822 Galunggang ( Indonezia ) 4000 1883 Krakatoa ( Indonezia ) 35000 1902 Mont Pelee ( Martinica ) 32000 1903 Soufrier ( Guadelupa ) 1500 1912 Kelud ( Indonezia ) 5100 1951 Katmai ( Alaska ) necunoscut 1980 Lamington ( Noua Guinee ) 4000 1982 Mount St. Helens ( S.U.A. ) 65 1985 El Chichon ( Mexic ) 4000 1986 Nevado del Ruiz ( Columbia ) 20000

Cu toate riscurile pe care le prezinta unele unitati vulcanice , ele au si multe aspecte favorabile , impreuna cu un climat bland, atrag o populatie adesea foarte densa. Se remarca: fertilitatea solurilor, resursele energetice, materiile prime pentru industrie si constructii, resursele balneare si peisajele deosebite valorificate turistic. Trebuie sa reamintim faptul ca fundul actualelor oceane este alcatuit din lave bazaltice care au erupt sub apa.

ACTIVITI PRACTICE LA CLAS

Bibliografie
Balteanu D., Radita A. Hazarde naturale si antropogene, Editura Corint 2003 www.dicovery.ro www.wikipedia.com www.nationalgeographic.com Mandrut Octavian, Probleme fundamentale ale lumii contemporane, manual de geografie clasa a XI-a

LICEUL TEHNOLOGIC BAILE GOVORA ORASUL BAILE GOVORA JUDETUL VALCEA COORDONATOR: PROF. MECU MARIA PROFESOR DE GEOGRAFIE: BANU CRISTINA CLASA A V-A