Capra (Mersul cu capra) este numele dat unui dans tradiional romnesc practicat de Anul Nou.

Este executat
de un flcu mascat n chip de capr i mbrcat cu un cojoc pe dos. Capra i nsoitorii ei umbl din cas n
cas, dansnd la ua fiecruia n prag de Revelion.
Acest obicei a fost menionat prima dat n Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir.
Un obicei ce are loc in preajma Anului Nou este jocul caprei. Considerat a nu avea nicio legatura cu Craciunul, jocul
caprei nu este agreat de biserica, insa are un rol de amuzament si buna dispozitie.
Spre deosebire de majoritatea obiceiurilor specifice sarbatorilor, obiceiul de a merge cu capra nu este unul din cele
mai vechi. Specialistii spun ca a fost inventat in urma cu doar 200 de ani si a avut, la inceput, rolul de a prezice
vremea. Se pare ca acesta a fost un joc creat de oamenii simpli, de aceea nici nu a fost agreat de biserica. Acest joc a
fost, initial, un ceremonial menit sa stabileasca daca vremea va fi buna sau nu in anul care urmeaza. Ritualul incepe
inainea Anului Nou si dureaza pana a doua zi din noul an. In acest interval, grupul care merge cu capra umbla prin
sate, facand jocul caprei, spre deliciul trecatorilor.
Impodobita cat mai amuzant
Unul dinte membrii grupului poarta capra, care este confectionata din lemn cioplit, partea de jos a botului fiind
mobila, pentru a face posibila clampanirea cu ajutorul unei sfori. In partea de sus sunt fixate coarnele, apoi urechile,
iar restul mastii este ornata cu margele si tinte. Capul este fixat pe un suport alcatuit dintr-un bat lung, iar corpul
caprei il acopera pe cel care o manevreaza, fiind format dintr-un soi de pelerina, cu un spatiu pentru ca interpretul sa
poata vedea actiunea celorlalti si a se integra in joc.
Capra este impodobita fara nicio regula, fiind folosite chiar si bucati de oglinda, ornamente colorate, lana, beteala sau
clopotei.
Important pentru agricultori
In jocul caprei sunt inclusi fluierasii, care interpreteaza jocul caprei, iar ciobanul dirijeaza jocul, adresand strigaturi
celor prezenti. Acestea variaza in functie de fiecare interpret si urmeaza un dialog intre cioban si negustor care
mimeaza vanzarea si cumpararea unei capre.
Acest ritual a devenit, cu timpul, foarte important pentru agricultori, considerand ca prin jocul acesteia avea loc o
chemare a fortei divine pentru a aduce belsug si bunastare, dar si fertilitate si rod bogat, precum si sporirea
numarului de animale din ograda si din turmele ciobanilor.
In prezent, acest ritual mai are rolul de a asigura buna dispozitie si amuzamentul celor ce participa, dar si celor care
admira jocul caprei. Mai mult, astazi, interpretii caprei actualizeaza versurile si aduc diverse mesaje si urari de noul
an, dar si parodierea vietii politice si aspectele importante ale vietii. De la zona la zona, jocul caprei este acompaniat
de muzica ce este creata special de membrii grupului.
In regiuni diferite, denumiri diferite
In diferite regiuni din tara, jocul caprei poarta denumiri diferite. Astfel, in Hunedoara este inlocuita de Cerb, in timp
ce in Oltenia se numeste Brezaie, iar in Transilvania se mai numeste si Bourita. In alte zone, ritualul se aseamana cu
cel al ursului, astfel, capra este omorata, apoi este bocita, inmormantata, iar in final este inviata.

Ritualul are legatura cu ingroparea anului vechi si renasterea celui nou. Aici, insa, intervin personaje noi, precum
doctorul ori tiganul, dar jocul este intotdeauna amuzant. Jocul este rasplatit cu mere si colaci, dar si cu un pahar cu
vin.