Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
MODULUL 1 - APLICAREA CDS ȘI CD ÎN CONTEXT BLENDED - LEARNING......4
TEMA 1 - EDUCATIE DIGITALA SI ABILITATI MEDIA..............................................4
APLICAȚIA 1 – T1..................................................................................................................4
APLICAȚIA 2 – T1..................................................................................................................5
APLICAȚIA 3 – T1..................................................................................................................6
APLICAȚIA 1 – T1
Sub pretextul apararii unor secrete de stat, aparatorului si acuzatului le poate fi ingradit
accesul la informatii esentiale din dosarul penal.
Așadar, până la acest moment, dreptul apărătorului de a avea acces la documentul
clasificat era condiționat de modul în care autoritatea emitentă permitea sau nu accesul la
informaţiile clasificate, fie prin declasificarea totală ori trecerea într-un grad inferior de
clasificare, fie prin permiterea apărătorului inculpatului de a avea direct acces la informaţiile
clasificate prin eliberarea autorizație. În acest moment, judecătorul apreciază nu doar
oportunitatea, ci și necesitatea accesului acuzatului la informația clasificată.
Or, în contextul în care toți magistrații au acces la informații secret de stat sau de
serviciu, iar avocații părților nu beneficiază de o atare posibilitate decât dacă urmează
demersurile legale pentru obținerea unui certificat de acces sau a unei autorizații de acces, se
poate ajunge în situația în care: „orice persoană poate fi judecată în baza unor probe secrete
de stat sau secrete de serviciu, fără ca inculpatul și avocatul său să poate lua act de probele
care se presupune că îl incriminează pe cel dintâi, încălcându-se astfel dreptul la apărare”.
În plus, un eventual refuz al accesării informațiilor clasificate asupra cărora instanța a
considerat că au valoare probatorie creează un impediment real în calea dreptului de
informare al inculpatului, cu efectul direct al încălcării dreptului său la un proces echitabil
prin neasigurarea unei stări factuale care să permită egalitate de tratament și arme. Or, în
aceste condiții, se poate ajunge în situația în care se poate pronunța o soluție de condamnare
care are ca justificare probatorie anumite documente clasificate la care acuzatul personal sau
prin intermediul apărătorului nu a avut acces.
APLICAȚIA 2 – T1
APLICAȚIA 3 – T1
APLICAȚIA 4 – T1
Creați o listă de zece competențe absolut necesare unui cetățean educat media.
1. Folosirea eficientă a tehnologiilor media pentru a accesa, stoca, prelua și partaja conținut,
pentru a satisface nevoile și interesele individuale și comunitare;
2. Accesarea și alegerea de mesaje în cunoștință de cauză, utilizând o gamă largă de forme
media și de conținuturi primite din diferite surse culturale și instituționale;
3. Înțelegerea modului în care este produs conținutul media;
4. Analiza critică a tehnicilor, limbajelor și a convențiilor utilizate de mass-media;
5. Folosirea mijloacelor de comunicare în mod creativ pentru a exprima și comunica idei,
informații și opinii;
6. Identificarea și evitarea conținuturilor și serviciilor media care pot să fie jignitoare sau
dăunătoare;
7. Folosirea mass-media în exercitarea drepturilor democratice și a responsabilităților civile.
8. Să recunoască paternitatea ideilor preluate prin intermediul comunicării în masă, să
respecte drepturile de autor, să evite plagiatul și asumarea mincinoasă de idei;
9. Să producă mesaje care să manifeste respect față de alteritate.
10. Să fie conștienți de impactul utilizării mass media pentru starea de bine și propria
dezvoltare.
APLICAȚIA 5 – T1
APLICAȚIA 6 – T1
Cum comentați afirmația lui Alvin Toffler: „analfabeții secolului XXI nu vor fi cei
care nu pot să scrie sau să citească, ci aceia care nu sunt capabili să învețe, să se dezvețe și să
re-învețe.” ?
În ultimele decenii,știinta și tehnologia s-au dezvoltat intr-un ritm atat de rapid,incat
cei mai multi oameni nu pot sa “digere” acest aflux de informatii si vor fi tentati sa se
“deconecteze” de la acest ritm de viata mult prea trepidant.
De aceea “capacitatea de adaptare” a individului este esențială, pentru ca acesta să se
poată adapta repede şi uşor la noutatea permanentă. Şi cu cât ritmul schimbărilor este mai
rapid, cu atât se cere mai multă atenţie pentru a discerne tipul de evenimente ce vor surveni.
Nu mai este suficient ca Ionel să înţeleagă trecutul. Nu este suficient nici ca el să înţeleagă
prezentul, căci mediul ambiant imediat va dispărea curând. Ionel trebuie să înveţe să
anticipeze sensul şi ritmul schimbărilor. El trebuie, ca să ne exprimăm în termeni tehnici, să
facă previziuni repetate, probabiliste şi pe termen din ce în ce mai lung. Şi la fel trebuie să
facă şi profesorii lui Ionel.
APLICAȚIA 7 – T1
Avantaje:
copiii s-au obișnuit mai bine cu tehnologia, au descoperit programe utile, totul a fost
mai interactiv, anterior, copiii de vârste mai mici erau obișnuiți mai degrabă cu
jocurile pe smartphone și pe tabletă, mai puțin cu programele, browsingul și chiar
utilizarea laptopului sau a computerului desktop;
s-a pus mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică, iar folosind resurse
adecvate, totul s-a facut mai simplu, completând de exemplu în programe care permit
chiar evaluarea instant;
copiii au fost mai odihniți având acces la resursele educaționale după un program mai
flexibil;
programele și alte resurse digitale interactive, avizate de sistemul educațional au fost
folosite pentru a uniformiza modul de predare;
părinții au avut acces complet la modul în care acționează copilul, la modul de predare
și la teme, au fost la curent, cu adevărat, cu situația școlară a copilului;
copiii nu au mai lipsit de la ore dacă au fost supravegheați acasă de un adult; s-au
utilizat simplu variantele de manuale digitale.
Dezavantaje
lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme printr-un deficit de dispozitive, dar și
conexiuni suficient de bune, mai ales în contextul aglomerării rețelelor;
lipsa posibilității notării adecvate si a testării eficiente;
mulți profesori au abilități limitate în utilizarea platformelor online de tip Zoom, iar
„școlarizarea” acestora se face de obicei pe cont propriu, un proces lent și care depinde
de fiecare;
unii nu au spații potrivite pentru învățat online în locuințele mici, mai ales unde sunt
mai mulți copii în familie și în special în mediul rural, în familii foarte sărace;
copiii nu se concentrează la lecțiile online în condițiile în care nu sunt supravegheați
permanent de profesor, iar la lecțiile live pot opri camera sau/ și microfonul de pe
dispozitivul pe care îl folosesc;
se pune mai multă presiune pe elev, trebuie să depună mai mult efort decât era
obișnuit la școală, unde primea totul pasiv acum fiind obligat adesea să studieze și să
descopere singur, ceea ce pentru mulți elevi este extrem de dificil.
APLICAȚIA 8 – T1
I. Date generale
III. Comentarii
Alte aspecte utile de împărtășit cu privire la 1. Materialele pot fi parcurse în ritm propriu
utilizarea resursei în activitatea cu elevii 2. reprezintă suport pentru activitatea în clasă
3.sunt suport pentru activitatea acasă
4. sunt variate
5.facilitează lucrul în echipă
6.pot fi îmbunătățite constant
APLICAȚIA 1 – T2
APLICAȚIA 2 – T2
Cum planific, monitorizez și evaluez invățarea elevilor la disciplina mea? Cum aplic
diferențiat la nivelul strategiilor de învățare curriculumul?
I.
Studiul programelor, documentelor școlare și manualelor (deja selectate)
studiul finalităților (alcătuirea listelor), analiza calendarului
analiza clasei – testarea predictivă (inițială, pe parcurs etc.)
II. stabilirea obiectivelor în funcție de rezultate, constatări (inclusiv pentru cei cu CES sau
performanță)
planificarea propriu-zisă pe unități, capitole, lecții
stabilirea conținuturilor și ajustarea permanentă a a cestora
III. monitorizarea permanentă: pe parcurs, parțial, final (oral, calificative, scris, plusuri,
minusuri etc.)
ajustare
IV. evaluare: permanentă (orală, aprecieri, teme-observații, formative, sumative etc.) pe căi
diverse, tradiționale, moderne etc
APLICAȚIA 3 – T2
1. anunțarea temelor;
2. identificarea nevoilor ;
3. repartizarea temelor prin alegere sau reaprtizare directă (atunci când situația o
impune);
4. stabilirea unui plan al problematicii;
5. date calendaristice;
6. modalități de abordare;
7. bibliografie;
8. repartizarea poate fi pe echipe sau individual;
9. modalități de prezentare;
10. grilă de evaluare.
APLICAȚIA 4 – T2
Pentru a introduce o temă nouă folosesc experiența lor de viață a elevilor, știri la
modă, citatul, exemple, filme, seriale, întâmplări pentru a le stimula atenția, participarea,
empatia, revolta etc
APLICAȚIA 5 – T2
Ce indicii voi da elevilor mei pentru disciplina/lecția În vreme de război de Ion Luca
Caragiale?
Voi pretinde că nu am chef de lecție și le voi relata un fapt divers de care am auzit
recent și care m-a indignat. Firește, însă, că le voi relata subiectul pe scurt a nuvelei
psihologice a lui Caragiale.
APLICAȚIA 6 – T2
Cum ați putea utiliza la clasă verbalizarea gândirii? Dați exemple de activități
specifice.
Pe acceași linie ar trebui să apară în minte emoții legate de lectura poezii (dacă e vreo
aducere-aminte sau o anticipare legată de predarea poeziei.
În fond, verbalizarea gândirii înseamnă a traduce în cuvinte emoții, intuiții, stări, prin
tehnica asocierii, a întruchipării, a închipuirii, prin întrebări de tipul „ce vrea să spună”, „ce se
înțelege prin....”, prin deconstruirea realității lingvistice (care impune căutarea unei explicații,
adică stârnirea curiozității).
APLICAȚIA 7 – T2
Data
Descrierea evenimentului didactic
Ce m-a impresionat
Ce m-a emoționat
Ce concluzii trag
APLICAȚIA 1 – T3
APLICAȚIE SINCRON:
Oferă școala dumneavoastră un mediu incluziv? Conceperea unui chestionar
particularizat pentru a ilustra practici și elemente care valorizează principiile de incluziune în
unitatea școlară.
Chestionar
Pe o scală de la 1 la 5, răspunde următoarelor întrebări, încercuind numărul potrivit, astfel 1
reprezintă aspectul cu care nu este de acord, dezaprobare totală, iar 5, reprezintă acordul total.
Numerele intermediare indică grade diferite ale acorsului, astfel:
1=în total dezacord (rău)
2=în mică măsură
3=neutru (nici bine, nici rău)
4=în măsură mai mare
5=în totală măsură, acord total (foarte bine)
Întrebare Răspuns
1.A trecut suficient timp de când ai intrat în clasa aceasta. Cum te simți în colectivul
1. 1 2 3 4 5
în care ai intrat?
3.Atingeți Vorbiți .
○ Dacă butonul este dezactivat, limba rostită nu poate fi tradusă.
4. După ce se solicită „Rostiți acum”, spuneți ce doriți să traduceți.
Modificați setările pentru vorbire
1. Pe telefonul sau tableta Android, deschideți aplicația Traducere .
2. Atingeți Meniu Setări .
3. Alegeți o setare. De exemplu:
○ Pentru a rosti automat textul tradus: atingeți Intrare vocală. Apoi
activați Ieșire vorbire.
1
https://www.euronews.com/2022/05/06/new-life-new-school-france-welcomes-ukraine-s-refugee-children
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2022/3363_2022.pdf
APLICAȚIE SINCRON:
Activităţi practice pe echipe şi pe grup
a. Activitate pe grupe. Elaboraţi liste de parteneriate. În urma unui tur al galeriei
completaţi o listă comună (a grupului mare) pe care să o prezentaţi ca pe un exemplu de
parteneriat.
b. Elaboraţi un model de parteneriat pe ERASMUS + ( în grupe de 5 personal didactic).
Se prezintă şi se discută fiecare model.
Pornind de la un caz concret, fiecare echipă va identifica modalităţi de implicare într-un
proiect POCU. Exemplele vor fi prezentate în plen. Formatorul va facilita activitatea, va
încuraja răspunsurile date de membrii grupului.
a. lista de parteneriate:
- Teatrul Dramatic_„Fani Tardini”
-Teatrul Muzical
-Poliție – Secția 5
-Școlile 18,36,20 pentru promovarea ofertei școlare
-Universitatea Dunarea de Jos pentru suport în realizarea unor activități
extracurriculare cu aplicare în domeniul reprezentare dramatică
Toate aceste legături cu comunitatea au rolul de a oferi suport în anumite condiții
pentru derularea unor activități;
APLICAȚIA 4 – T3
APLICAȚIE SINCRON:
Aplicaţie practică:
1. Identificarea scopului realizării unui parteneriat.
2. Formatorul solicită 5 voluntari din cadrul grupului. Fiecare echipă va primi câte o
listă cu întocmirea unui parteneriat. Fiecare dintre voluntari va prezenta lista care i-a
revenit (după ce a ales unul dintre cele 5 bilete, la întâmplare) în faţa întregului grup,
într-o manieră adaptată pentru o anumită categorie de public-ţintă şi un anumit
context..
3. Sarcina celor din sală este aceea de a asculta cu atenţie şi de a ghici tipul de parteneriat
despre care vorbeste fiecare formabil, precum şi contextul aproximativ în care i se
adresează.
Întrebări pentru procesare (adresate fie după fiecare vorbitor în parte, fie la finalul tuturor
discursurilor): Ce anume v-a ajutat să identificaţi tipul de parteneriat? Ce anume v-a indus în
eroare? Ce concluzii personale puteţi trage în urma acestui exerciţiu? Cum ne pot ajuta aceste
concluzii în realizarea unui parteneriat de success.
1. Scopul parteneriatului este incluziunea socială (în școală, clasă a elevilor proveniți din diverse
medii)
2. Lista cuprinde aspecte precum:
Informații despre aplicant
Titlul proiectului
Rezumatul proiectului
Analiza de nevoi
Descrierea proiectului
tipul proiectului incluziune socială
grupul-țintă elevi rromi cu vârsta cuprinsă între 6-10 ani
durata 2022-2023
parteneri ISJ, CJRAE, ASOCIAȚII
scop integrarea socială, culturală prin frecventarea școlii
alfabetizare
culturalizare
obiective identificarea grupului țintă, înscrierea într-o formă
Concluzii:
-pentru a acționa într-o direcție se identifică problema, un proiect răspunde unei nevoi sociale
sau de altă natură;
-inițierea unui proiect înseamnă găsirea partenerilor potriviți, dispuși să susțină;
-formarea unei echipe de lucru
-identificarea fondurilor necesare
-colaborarea, stabilirea obiectivelor, scopurilor etc.
APLICAȚIA 5 – T3
APLICAȚIE ASINCRON:
Pot fi un manager bun?
Plasați numărul, în paranteză, corespunzător afirmațiilor de mai jos:
1. Întotdeauna 2. De obicei 3. Câteodată 4. Rar 5. Niciodată
APLICAȚIA 6 – T3
APLICAȚIE SINCRON:
Blazonul- Consolidăm ceea ce am învățat!
Se spune că este nevoie de mult curaj pentru a fi tolerant într-o lume cu multe diferențe.
Blazonul este un simbol a ceea ce ești, a curajului de a fi tolerant, respectuos și de ajutor în
comunitatea ta incluzivă.
Desenează-ți blazonul folosind simboluri pentru incluziune, curaj, toleranță, respect și ajutor.
APLICAȚIA 7 – T3
APLICAȚIE SINCRON:
Oferiți fiecărui elev o carte poștală. Spuneți-le că veți păstra această carte poștal
într-un loc sigur pentru câteva luni. Nimeni altcineva nu o va vedea. Spre sfârșitul anului
școlar, le veți redistribui, astfel încât elevii să poată vedea dacă au reușit să facă lucrurile din
categoria „ce altceva pot face?” de pe cartea lor poștală. Este despre fiecare elev care își ia
angajamentul personal de a-și schimba comportamentul pentru a-i ajuta pe alții să se simtă
mai incluși. Aceasta nu trebuie să fie o schimbare mare – schimbările mici pot aduce o mare
diferență pentru alți oameni.
Distribuiți cărțile poștale. Cereți fiecărui elev să scrie sau să-și deseneze gândurile ca
răspuns la întrebarea de pe cartea poștală și să-și scrie numele pe ea.
Colectați cărțile poștale și puneți-le într-un loc sigur. Veți avea nevoie de ele din nou spre
sfârșitul anului școlar.
La sfărșitul anului școlar
Reamintiți-le elevilor că în urmă cu ceva timp și-au scris cărți poștale despre ceva ce au vrut
să facă pentru a se asigura că oamenii se simt mai incluși în clasa și școala lor. Ei se vor uita
acum la acele cărți poștale și vor evalua dacă au făcut ceea ce au spus că vor face.
Oferiți-i fiecărui elev carte poștală pe care a scris-o. Cereți-le să reflecteze în liniște asupra
următoarelor întrebări (poate doriți să le scrieți pe tablă sau să le distribuiți direct elevilor):
Am făcut ce am spus că voi face?
A fost greu să te ții de promisiune? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce?
M-a mai ajutat cineva? Dacă da, cine?
Vă puteți gândi la un exemplu al unui moment în care ați făcut acest lucru? Ce s-a
întâmplat?
Cum v-a făcut să vă simțiți? Cum credeți că s-au simțit ceilalți?
După un timp de gândire, cereți-le să-și împărtășească gândurile cu un partener.
Apoi, colectați feedback-ul de la elevii care sunt dispuși să-și împărtășească experiențele.
Reamintiți-le elevilor că trebuie să vorbească fără să menționeze numele altor persoane din
clasă (cu excepția cazului în care sunteți cu adevărat încrezător că acest lucru va fi în regulă și
aveți acordul clasei de a folosi nume).
Efectuat!
APLICAȚIA 8 – T3
APLICAȚIE SINCRON:
Folosind metoda „Joc de rol” găsiți soluții pentru următoarele situații problemă:
- Un elev cu CES nu reușește să-și facă prieteni printre colegii de clasă.
- Un elev întâmpină probleme de readaptare la limba maternă, revenind în țară după ce primii
ani de școală i-a făcut în străinătate.
B.Soluții:
I se găsește un coleg de bancă
Elevii sunt solicitați să lucreze în perechi, prezentându-și hobbyul despre care nimeni nu
știe
Rezolvarea unei sarcini de lucru prin lectura unui text, apoi învățarea prin metoda
„întrebare-răspuns”
Activități în echipă de repartizare echitabilă a sarcinilor (serviciul pe clasă în pereche)
APLICAȚIA 9 – T3
APLICAȚIE ASINCRON:
Folosiți metoda „Locuri celebre” pentru a prezenta satul/orașul/țara natală, astfel încât
să convingeți pe ceilalți că merită să călătorească pentru a cunoaște alte culturi. Punctați locuri
importante care merită vizitate și mai ales specificul local/ tradiții și obiceiuri/istorie și
cultură.
Faleza Dunării
Turnul Televiziunii
Grădina Botanică, aflată în jurul clădirii Complexului Muzeal, oferă vizitatorilor clipe unice
de relaxare prin flora și vegetația pe care le prezintă.
Acvariul cuprinde o colecţie impresionantă de specii de peşti din Dunăre, din Marea
Mediterană, dar şi din ihtiofauna tropicală de apă dulce.
Planetariul dispune de un sistem de proiecție digital, de ultimă generație.
__ Biserica Precista
__ În apropierea Falezei Dunării, se ridică cea mai veche construcție din Galați, Biserica
fortificată Maica Precista.
Terminată în 1647, biserica a fost construită într-o concepţie originală, proprie secolului al
XVII-lea, cu turnul clopotniţă inclus în corpul bisericii şi cu pod întărit, care i-au creat şi
funcția de refugiu şi apărare.
APLICAȚIA 10 – T3
APLICAȚIE ASINCRON:
Prin intermediul fișei “Jobenul soluțiilor” descoperiți cele mai importante soluții
pentru stereotipuri, prejudecăți, incluziune.
APLICAȚIA 11 – T3
APLICAȚIE ASINCRON:
Realizați următorul joc și formulați câteva concluzii.
elevii puși într-un cerc cu ochii închişi,
le punem post-it-uri colorate pe frunte. Cei mai mulţi vor primi post-it-uri
galbene si doar câțiva vor primit post-it-uri roşii.
Când deschid ochii pot observa culoarea post-it-urilor de pe frunțile celorlalti,
însa nu stiu ce culoare are cel de pe fruntea lor.
La început, se vor plimba prin cameră şi se familiarizează cu ideea de a avea ceva
lipit pe frunte, dar au nesiguranța culorii.
Apoi, le cerem să îi evite pe cei care au post-it-uri roşii, ca şi cum nu le-ar fi fost
prieteni.
se instalează nesiguranța- oare am culoarea roşie, oare voi fi exclus?
Elevii vor discuta despre sentimentele pe care le au în această perioadă- nesiguranță,
teamă, frică, etc.
Posibile concluzii:
APLICAȚIA 12 – T3
Scenarii de răspunsuri
Răspuns:
1. a) lasă-l pe Florin să-și gestioneze singur problemele, poate că intervenția ta îi
determină pe colegi să se manifeste astfel (poate din invidie);
a. vorbește cu Florin, de vreme ce pare că-și gestionează bine emoțiile;
b. povestește-i dirigintelui.
c. Învață-l să răspundă cu o glumă, dar să-i pună într-o poziție inferioară pe hărțuitori.
2. Ajut-o pe Isabela să recupereze timpul pierdut, oferindu-i notițele tale și suport la
lecții.
3. Ascult-o cu atenție și apoi abordează subiecte curente în discuție. Ți-a cerut
ajutorul?
4. Ajută-l să rezolve sarcinile casei în timp util. Vorbește cu Mircea.Contactează un
adult (diriginte, psiholog) căruia să-i prezinți problema.
APLICAȚIA 13 – T3
APLICAȚIE SINCRON:
Proiectarea și derularea unui parteneriat care să aibă ca temă ”O școală pentru toți”. Se poate
împărți pe grupe și fiecare grupă va avea de realizat un anumit tip de parteneriat. La final,
fiecare grupă va prezenta rezultatele înregistrate ca urmare a implementării parteneriatului
propus.
APLICAȚIA 14 – T3
APLICAȚIE SINCRON:
Meditați la următorul afiș, care poate fi citit într-un loc public:
Dumnezeul tău este evreu.
Mașina pe care o ai este japoneză.
Pizza este italiană, iar couscous-ul este algerian.
Democrația pe care o practici este grecească.
Cafeaua ta este braziliană.
Ceasul este elvețian.
Cămașa este indiană.
Radioul tău este coreean.
Vacanțele tale sunt turcești, tunisiene sau marocane.
Cifrele tale sunt arabe.
Scriitura îți este latină, și… reproșezi vecinului tău că este străin!
Ce părere ai despre acest afiș? Care crezi că este morala acestuia?
APLICAȚIA 15 – T3
APLICAȚIE SINCRON:
Bărbații născuți în aprilie nu sunt obligați să plătească impozite.
Discuție: Participanții pot comenta liber, pot fi stimulați – dacă este necesar – prin intermediul
câtorva întrebări deschise. Ideile lor s-ar putea concentra pe aspecte cum ar fi următoarele:
- Această lege nu este justă, deoarece reprezintă o încălcare a principiului non-discriminării.
- Discriminează unele grupuri (pe toate femeile, nu doar pe cele născute în aprilie).
- Servește interesele unui grup mic de oameni – bărbații născuți în aprilie.
- Legile trebuie să servească binelui comun. Prin urmare, astfel de legi trebuie evitate.
- Legile injuste vor semăna conflict în cadrul unei comunități și e posibil chiar să o și distrugă.
Participanții formează grupuri de câte patru sau cinci și primesc următoarea sarcină să
găsească cele mai importante acte normative care se referă la discriminare.
Constituția României – lege fumdamentală – restul sunt derivate din această „Biblie” a
dreptului românesc.
APLICAȚIA 16 – T3
APLICAȚIE SINCRON:
TEHNICA PĂPUȘILOR (Clerk, 1940):
• „ce păpușă arată ca tine? (pentru definirea identității)
• „care păpuși vă plac cel mai mult?” (preferință)
• „care păpuși reprezintă un om rău?” (stereotipul)
Basmul din orice timp pune în circulație reprezentări de tipul acesta: binele și răul,
întunericul și lumina, viața și moartea.
Astfel, lumea este împărțită în alb și negru. Experimentul Clark a făcut să indice faptul
că oamenii de toate tipurile au cam aceleași reprezentări.
Probabil, alegerile lor au fost influențate de aceste reprezentări general-
valabile.
Poate că alegerile lor au avut în vedere dorințele lor secrete. De altfel, răul este reprezentat de
Omul Negru, de Omul Roș, dar, adesea, și de Omul Spân, care poate fi Omul Alb.
Informație preluată:
http//ro.yestherapyhelps.com/clark-doll-test-black-children-are-racist-10446?
utm_content=cmp-true
Experienții au dezvăluit acest lucru copiii negri au ales să joace mai des cu păpuși albe . Când
copiii au fost rugați să deseneze o figură umană cu aceeași culoare a pielii, ei au ales de obicei
o nuanță mai deschisă a pielii decât a lor. Copiii au atribuit mai multe adjective pozitive
culorii "albe", cum ar fi destul și bine. Dimpotrivă, culoarea "negru" a fost asociată cu
atributele greșit și urât .
Ultima întrebare adresată de studenți a fost una dintre cele mai controversate. Până
atunci, majoritatea copiilor negri identificaseră papusa neagră drept "cea rea". Printre
participanți, 44% au spus că păpușa albă este cea care seamănă cel mai mult. Cercetătorii au
interpretat rezultatele ca dovezi că copiii negri internalizați la o vârstă fragedă anumite
prejudecăți și stereotipuri rasiste, cauzate de discriminarea și stigmatizarea generată de
segregarea rasială.
Critica cercetării
Testul Doll Clark a fost criticat pentru faptul că a depășit datorită mediatizării influenței sale
în cazul Curții SUA, studiul fiind subliniat ca fiind lipsit de profunzime teoretică anterioară și
de controlul variabilelor.
APLICAȚIA 17 – T3
APLICAȚIE ASINCRON:
„Cel mai interesant sau mai important lucru pe care l-am învăţat despre educatia incluziva
este …”