Un top 5 ciorbe preferate de mine:ciorba de afumatura cu taitei de casa si acrita cu bors...

ciorba de pui-
rata-gasca-curca acrita cu zeama de varza...ciorba de potroace acrita cu zeama de varza...ciorba de
perisoare acrita cu bors...ciorba de rosii

1. Ciorbă de „buruieni” (salată, lobodă, urzici etc. - adică mai multe feluri de ciorbă dar toate foarte
bune)
2. ciorba de cartofi făcută așa cum o făcea bunica mea (cu mulți cartofi, fierți până se rotunjeau)
3. ciorba de roșii cu leuștean (asta fiind baza putând fi consumată ca atare cu pâine sau cu
tărhăniță, cu „zdrențe”, cu gălușcuțe)
4. supa de mazăre cu găluște
5. așa numita ciorbă de ardei umpluți - i-am aflat numele recent, la noi în casă i se zicea „ardei
umpluți” și se făceau cu multă zamă.

2. Ciorba sălbatică
3. Ingrediente: Ciupercuțe “piciorul căprioarei “cu pălăria încă nedeschisă, tocmai bune
pentru umplut, frunze si semințe de urzici, bobițe de ienupăr, ardei, ceapă, pătrunjel,
morcov, țelina, tăiței făcuți acasă cu praf de ciuperci uscați, sare, piper, oțet din mere
pădurețe pentru înăcrit (culese anterior special pentru prepararea unui oțet special
inegalabil de crud), nuci și ou pentru umplutură din ciupercuțe, untură, dacă se poate din
grăsime galbenă de pasăre crescută în curte, un cățel usturoi, gris.
4. Mod de preparare:
Se călesc zarzavaturile tăiate mărunt în untura de casă, doar o mică parte lăsând deoparte,
necesare pentru amestecul de umplutură a ciupercilor. În caz că ne rămâne umplutură în
plus se pot adaugă și sub formă de perișoare în supă. La amestecul pentru umplutura din
zarzavat se adaugă nuci tăiate, un ou și gris. Se amesteca bine si se fac
“chifteluțe”(perișoare) care se pun in ciuperci sau direct in supa fierbinte aflată pe foc
mic. Se adaugă condimentele, apoi usturoiul și în final oțetul din mere pădurețe după
gust. Se poate servi și cu smântânica pentru cine preferă.

Se incepe in mod clasic prin fierberea urzicilor spalate in apa cu sare. După 15 minute se strecoara
zeama si urzicile se dau deoparte. In zeama lor, putin mai maronie, pentru cine nu este obisnuit, se
pun la fiert ce legume iti plac, taiate maruntel, o ceapa si ceva sare, piper, zeama de acreala, supa de
la fiertul puiului sau a unui rasol de vita, o lingura de pasta de tomate, dupa puteri si dupa plac. Se
fierb 15-20 minute apoi se vor adauga galustile facute dupa o reteta tare simpla: urzicile tocate la
cutit, un ou sau doua batute bine, depinde de cantitatea de urzici, 2-3 linguri de gris si una de faina,
sare si piper ca sa se lege compozitia. In zeama care clocoteste se adauga cu lingura din compozitie
si se lasa la fiert inca 10 min, se arunca o mana de fidea fina si se inchide. se potriveste de acreala,
de sare si se mananca.

NGREDIENTE:

1 kg burta
1 kg oase vita (ciocanele cu cartilagii vaca/vitel)
3 galbenusuri
 200 ml smantana
o ceapa mare
2 morcovi
o telina mica
3 catei mari usturoi
o lingura piper negru boabe
sare
o foaie de dafin
otet
un morcov ras foarte marunt, calit in putin ulei (la final, pentru culoare)

Optional:
otet
smantana
fasii de gogosar (murat)
ardei iute

Se pune burta sa fiarba intr-o oala in care au fiert anterior oasele cu piperul si cu frunza de
dafin. Apa trebuie spumata si strecurata apoi printr-o sita.

In aceasta zama se adauga burta, aceasta fiind in prealabil spalata cu otet si frecata cu malai,
curatata de pielita (dupa care am lasat-o la "odihnit" intr-un vas cu apa rece).
Adaugam apoi si radacinoasele (morcovii, telina, pastarnacul si ceapa).
Cand simtim ca burta este patrunsa, se "pescuiesc" si legumele.

Separat, se preseaza usturoiul cu o lingurita de sare (ca pentru mujdei).

Separat, cele trei galbenusuri se freaca cu smantana. Treptat, se incorporeaza cu cate un

polonic din fiertura aflata pe foc.

La final, se opreste aragazul si se adauga usturoiul, morcovul (ras si calit in prealabil) si

amestecul de smantana cu galbenus.
Ciorba se drege cu otet si se asezoneaza cu sare, dupa gust.

Ciorba de burta se serveste fierbinte, alaturi de un ardei iute dar sa fie la-ndemana si o
"oliviera" (asa-i spune?) cu otet, mujdei, smantana

Se numeste "ciorba de urechiuse"

Ingrediente:
Pentru ciorba
5-6 sfecle potrivite
o ceapa alba, mare
apa cat sa le acopere
o cana de bors acru/ 2 linguri de otet
sare
piper

Pentru "urechiuse"
1 ou
faina cat pentru un aluat de taitei
sare
peste afumat/ ciuperci (in zona sunt foarte apreciati si folositi hribii)
o ceapa potrivita
verdeata, o legatura

Procesul "tehnologic" e asa: pun la fiert in apa rece sfecla curatata si taiata in doua (dupa ce
fierbe va fi scoasa din zeama si folosita pentru salata de sfecla cu hrean), ceapa intreaga, sare
dupa gust. Pana fierbe, pregatesc "urechiusele": desfac pestele afumat si il tai marunt; tai ceapa
marunt si o calesc cu sare; amestec pestele, ceapa si verdeata tocate marunt. Acum urmeaza
partea mai complicata: intind subtire aluatul, il tai in patratele (cam de 3 cm), pun un pic de
umplutura cu lingurita si lipesc capetele, pe care le fixez cu furculita. Cand sunt fierte legumele,
pun borsul sau otetul si las sa mai dea un clocot. Scot sfecla si ceapa. In zeama pun la fiert
urechiusele, pana se ridica deasupra in lichid. Opresc focul si potrivesc de sare, piper, acru. Daca
nu e suficient de dulce sfecla, soacra mea pune putin zahar.

Borș de țelină (cozi) fără sare

Trimisă de Andrei Tiut

2l de bors
3l de apa
radacinoase: 2-3 morcovi, un pastarnac
500 g telina tupini
3 ardei grasi verzi sau gabeni
taietei subtiri de orez
ulei
iaurt sau smantana pentru dresura
1-2 oua
o legatura de patrunjel
o capatana de usturoi.

Se pun la fiert apa si borsul cu radacinile. Daca te oripileaza raportul dintre bors si apa inseamna
ca esti un mancator de sare si ai nevoie de niste explicatii. Sarea accentueaza gusturile. Te-ai
intrebat vreodata de ce omul pune apa in mancare sa faca din ea ciorba. Nici unui animal nu i-ar
da prin cap asa idee. Apa dilueaza gustul si nutrientii. Omul, care nu mananca ca un animal,
combina gusturile in mancaruri cu apa. Dar are nevoie de sare ca sa simta gusturile alea.

Nu mai ai voie sare - orice mancare devine complicata. Cu cat mai multa apa, cu atat mai
complicata. Apa dilueaza. Fainoasele dilueaza si ele. De aia se face ciorba asta asa cum se face.
Apa putina sa diluam cat mai putin din gustul ingredientelor. Si taietei de orez subtiri, care se
patrund bine de zeama si iau gustul ciorbei.
Asta e povestea ei: ca aduce inapoi aroma de ciorba de casa in locuri in care ea ar lipsi in mod
normal.

Sa revenim. In timp ce ai pus oala pe foc iei telina. Trebuie sa fie din aceea crescuta in musuroi
si albicioasa, altfel gustul va fi prea puternic. Dai deoparte frunzele care mai sunt si eventual
centrul fraged si tai in rondele de un deget latime sau mai putin. Cand radacinile incep sa fie
aproape fierte pui telina.

Tai ardeii in rondele subtiri si le framanti un pic cu mana. Pui ardeii in oala.

In paralel prepari dresura intr-un castron. Iaurtul si ouale se bat impreuna. Se adauga usturoiul si
patrunjelul tocate.

Cand si telina e aproape-aproape fiarta gusta zeama rezultata. Ar trebui sa fie aspra si fada. Nu te
ingrijora.

Scoate radacinoasele si pune taieteii dupa preferinte si uleiul. Mai lasa 3-5 minute la fiert sau cat
scrie pe pachet. La final incorporeaza dresura in ciorba astfel incat sa se dizolve treptat iar oul sa
nu se coaguleze.

Opreste focul si gusta din nou. Ar trebui sa simti cum gusturile aiurea dinainte acum brusc se
leaga in ceva care seamana vag cu o ciorba de burta dar mai usoara, fara elementul animal. Aici e
momentul in care mai calibrezi mancarea - ca in farfurie am stabilit ca nu ai voie cu sare. Daca
gustul e inca slab adauga grasime: ulei sau smantana. Daca e aspra (semn ca morcovii au fost
prosti) adauga fara frica niste zahar. (Fara frica dar gusta in timp ce adaugi ca daca pui prea mult
nu ai cum sa repari).

Ideal se lasa jumatate de ora inainte de servire dar merge si imediat. Se serveste fierbinte, cu
piper macinat si, optional, cu ardei iute.

Rețeta în sine este foarte simplă și nu durează mai mult de 15 minute. La un castronel de vișine
(cam 300 de grame, după ce am scos sâmburii) se adaugă 2-3 linguri de zahăr și se pun la fiert în
jumătate de litru de apă. Se dreg cu un vârf de sare, un bețișor de scorțișoară, o felie de lămâie și
câteva cuișoare. După vreo 10 minute de fiert, se scot condimentele și lămâia și se adaugă 50 ml
smântână de gătit. Separat se amestecă o lingură de amidon cu 3 linguri de apă, apoi se adaugă
peste conținutul din oală. Se mai lasă să dea câteva clocote până lichidul se îngroașă și gata!

Supa se poate servi și caldă și rece, și este perfectă pentru zilele însorite când ești nădușit după
culesul vișinilor din livadă.

Rețeta: E obligatoriu peștele din Dunăre, de preferință șalău, știucă, somn. Mai ales somn! Neapărat
minim 3 feluri de pește, alb, fără oase mici. Neapărat minim un cap de pește, pentru gust. In rest, e
simplu: în funcție de numărul de persoane: 1-2 cepe mari tăiate marunt, 1-2 ardei roșii tăiați
cubulețe, 5-10 cartofi medii decojiti, întregi, peștele curățat și porționat, un pic de ulei de măsline,
sare, o lingură de oțet, 1-2 sticle de suc de roșii făcut de casă, 1-2 legături de leuștean. Ordinea: se
fierb ceapa și ardeiul; apoi cartofii întregi pană ce fierb; peștele, o dată cu oțetul și sucul de roșii; se
 lasă încă 5-10 minute la fiert și se adaugă leușteanul. Apoi mujdeiul pe bază de talent : usturoi, ulei,
sare, lămâie, apă minerală.

aduce din grădină un mănunchi de pătrunjel, unul de mărar, unul de lobodă. Culege o mână bună de
fasole păstăi și smulge 2,3 cepe cu cozi verzi de pe strat și un morcov cu tot cu frunze. De asemenea,
nu ocolește tufa de urzici care “e bine să mă-înțepe că-mi face bine la reumatism” zice tanti
Silvica."Și mai pun și 2 frunze tinere di vie că așa punea mamaia mea și 2 frunze di ștevie și, dacă am,
pun și un pic di spanac sau grâușor. La toate astea, scot un castron bun di cartofi noi pi care-i spăl
bini, îi rad cu cuțitul și-i tai în patru. Cartofii, păstăile cu toate buruienile tocate se pun la fiert ori în
apă rece, ori în apă clocotită. Dacă am și-o mână di hribi, îi pun și pi ei în oală, dacă nu, nu-i bai. Nu
durează mult ca toate să fiarbă...atunci punem sare, piper după gust și turnăm oala cu chișleag.
Apoi, în clocot, se mai sparg câteva ouă întregi sau zdrențe bătute și o mână bună di leuștean tocat
mărunt. Dresala-i gata. Se servește mai bine rece cu ceapă și ardei iute. Când eram mică, mama mea
o făcea apoasă și când veneam di la joacă înfierbântată o sorbeam ca pi apă”.

Am facut in weekend supa asta de pui cu taietei de casa. Iar fi-miu ii zice supa verde, pentru ca
pun mult patrunjel tocat direct in zeama, inainte de a fierbe taieteii in ea. E ca o infuzie de
patrunjel in zama de gaina. Si acolo am pus trei minute taieteii de casa, ca imi place tare mult sa-
i fac. Si atat a ramas in oala, taietei cu zama. Restul - morcovii si bucatile de carne de pui - le-am
pastrat separat si le-am pus direct in boluri, la servire. Am avut o familie prietena invitata la
pranz, copiii au sorbit taieteii pe nerasuflate, am fost fericit.

Galbenusurile de ou le-am pus crude in zama fierbinte, le-am lasat cateva minute si le-am scos,
le-am injumatatit si le-am pus in boluri. Asta imi aduce aminte de supa pe care o facea mamaia
cu gaina care ajunea din batatura direct in farfurie si cateodata, biata oratanie ramanea cu oua
neouate in ea, care ajungeau in supa. De aici galbenusul.

As mai pune si o bucata de ficat de pasare. Si ardei iute tocat, care aici nu apare, pentru ca aveam
copii la masa.
Taieteii au fost multi. Ca la ramen. Imi place mult conceptul de ramen, atentia la fiecare strat al
supei, la fiecare ingredient, la ceea ce devin ele impreuna.

Pentru ciorba pârgălău nu am găsit nicăieri o rețetă exactă sau detaliată, dar am adunat mai multe
informații și am făcut-o ca mai jos, rezultând ceva foarte bun, ne spune Carmen Paraschivescu,
din Constanța.

Ingrediente:
*Un ciolan de porc afumat;
*Legume (cel puțin 10 se pun la această ciorbă) - 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 felie țelină, 2
ardei, 1 dovlecel, 1 gulie, 2 roșii, 1 vânătă, 1 castronel de varză murată, 1 castronel de mazăre și
1 castronel de fasole verde (ultimele 2 pot fi congelate sau din borcan, deja fierte);
*leuștean verde;
*smântână, oțet și usturoi pentru un sos cu care se drege ciorba.
Mod de preparare:
Într-o oală foarte încăpătoare se pune la fiert ciolanul de porc tăiat bucăți mari și se lasă să fiarbă
singur aproximativ o oră. După o oră se adaugă legumele care fierb mai greu: morcovul,
păstârnacul, țelina, gulia, varza murată, ceapa și roșiile tăiate bucăți mici. Se fierb toate încă
jumătate de oră apoi se adaugă legumele care fierb mai repede: ardeii, dovlecelul, vânăta. Se lasă
la fiert și acestea aproximativ 15 minute. Se scoate ciolanul, se dezosează și se taie bucățele mici.
Se pun bucățelele de ciolan din nou la fiert, se adaugă mazărea și fasolea verde, se mai lasă să
fiarbă cîteva minute, se sărează după gust și se adaugă leușteanul verde tocat mărunt.
Ciorba pârgălău se servește dreasă cu un sos făcut din mujdei la care se adaugă smântână, sau cu
mujdei separat/smântână separat, sau doar cu smântână... sau fără nimic, e foarte gustoasă în
toate variantele.

Teci cu lapte
Trimisă de Gabriela Solomon și facuta la Arges de Maria Valcea

Teci cu lapte este mâncarea pe care o recunosc argeşenii sau muscelenii oriunde s-ar duce. Se
fierb tecile (1 kg de fasole cu tecile galbene, late) în puţină apa mai întâi și când sunt fierte de
jumătate se adaugă 1 litru de lapte prins sau bătut. Se fierb după ce am pus laptele până sunt
fierte bine. Când sunt gata se pune o tigaie pe foc în care se pune o ceapă mai mare la călit.
Ceapa trebuie tocată mărunt sau solzișori. Se lasă ceapa până devine mai moale, dar nu trebuie să
se ardă. Când ceapa este translucidă se pune o lingură sau două de făină, se amestecă cu ceapa și
zeama din oala cu teci. Când se face ca o ciulama se pune în oala cu teci și se amestecă bine să
nu rămână cocoloașe. Se mai fierbe 10 sau 15 minute până ce zeama se îngroașă puțin. La sfârșit
se pune mărar tocat. Se serveşte rece în zilele toride de vară sau caldă mai spre toamnă.

Ingrediente pentru o oală de 10 - 15 kg (când vine tot clanul oltenesc la masa):

o găină grasă (sau o raţă sau o gâscă),
3-4 morcovi mari,
4-5 cepe mari,
pisătură (400 de grame de slănină afumată de pe spatele porcului se toacă cu cuţitul (se pisează)
până devine o pastă şi se amestecă cu ceapa tocată. Pisătura este slănina tocată cu ceapă -
ingredientul secret al acestei supe)
pătrunjel

Ingrediente pentru tăieţei:

6 ouă
făină
răbdare

În satul nostru oltenesc de la munte, supa e diferită de ciorbă pentru că supa nu are bucături. E
clară, strecurată. Supa de găină era o constantă la evenimentele de familie: nunţile la cort,
pomeni, praznice, de Paşti şi de Crăciun. Se taie o găină grasă şi se pune la fiert în tuci, în apă
rece de la fântână. Se spumuieşte bine (dacă nu se spumuieşte bine, se strecoară prin
strecurătoare deasă). Se adaugă morcovii tăiaţi bucăţi mari şi pisătura într-un tifon, ca să nu se
împrăştie prin oală. Pisătura e ingredientul secret al acestei supe - e de găină, dar are un iz de
afumătură şi cei care o gustă pentru prima dată nu-l pot prinde. Se potriveşte de sare şi piper şi se
lasă la fiert. După ce a fiert carnea bine se scoate, se scot oasele şi se fac bucăţi mici de carne
pentru servit. Supa se strecoară şi se adaugă tăieţeii la fiert. O altă adăugire pentru mai mult gust
şi culoare e un morcov dat pe răzătoarea mică şi călit în puţin ulei. Se pune la final şi îi dă o
culoare mai roşie şi un plus de dulceaţă. Se pune în castron fierbinte şi aici se adaugă o bucăţi din
carnea fiartă şi pătrunjel tocat mărunt.

Tăieţeii se fac cu o zi sau două înainte. Pentru nunţi sau botezuri se făcea clacă pentru întins şi
tăiat tăieţei. Se bat cele 6 ouă bine, albuş şi gălbenuş împreună. Se adaugă făină şi se amestecă
într-un castron până când aluatul se deslipeşte de pe degete. Apoi se frământă pe un placaj de
lemn până devine moale, uşor de manevrat. Se porţionează (aprox 6 bucăţi dacă sunt 6 ouă) şi se
întinde cu sucitorul. Foaia de aluat pe care o întindea mama mea era atât de subţire că atunci
când o punea la uscat pe ziar puteai citi ziarul. Foile întinse se lasă la zvântat câteva minute (dacă
sunt prea uscate se vor sfărâma la tăiat), iar apoi se rulează ca o clătită şi se taie. E important să
fie tăiaţi la aceeaşi dimensiune, cât mai subţiri, fără să se sfărâme, aşa că e nevoie de coordonare
la întins, zvântat, tăiat. Sau de mai multe persoane. Tăieţeii tăiaţi se întind pe ziar la uscat.

Supa de găină e foarte buna dar nu are ce căuta slănina afumata în ea , ceapa , rădăcină de pătrunjel
,morcov , țelină cu i îi place ,pătrunjel frunze la urma , aceasta supa din postarea după cum se vede
are prea mulți tăiței, e tocăniță de tăiței nu supa , și nici carnea nu-mi place sa fie rupta si pusă în
oala , carnea o pui pe un platou cu tot cu os fac mujdei și fiecare membru din familie se servește cu
ce în place . Iar la ciorba pun zarzavat tăiat cuburi ceapa , tăiței de casa și acresc cu borș . Atunci
când pui așa mulți taitei s-au fidea în supa , ciorba de sta lingura în picioare în farfurie îi ia din gustul
Bun , toate trebuie puse cu măsură .chiar mă pricep bine la gătit .

Întâi de toate s-alege fasolea și se pune “de cu sară la umflat”, ca să iasă un borș așa gustos ne
trebuie fasole grasă, din alea rotunde cu bobul pestriț...Și încă ceva ne-a mai spus tăntica...
“S-aveț grijî di undi luați apă cî fasolili sunt pretențioase la fiert, sî întrebați pi omul fântânii
dacî-i apă di șertură...” Ei, na, că am mai auzit una. Așa cum vă spuneam, cu o seară înainte de-a
fierbe fasolea, o punem la umflat. A doua zi scurgem apa din ea, o spălăm o dată și apoi țuști în
oala de fiert. După ce dă un clocot, o scurgem de apă și-o punem din nou la fiert. Procedăm așa
de vreo trei ori. Tanti Ileana zice că putem pune și sare, dar mai sănătos este să adăugăm la fiert
câteva boabe de piper și o crenguță de cimbru. ...”Șî să vă mai spun ceva: dacî ni grăbim facem
potrocul imediat ce fasolili-s fierte, punând la ele tot ci trebi, dar mai bun îi sî-l facim a doua zî”.

Că-i prima sau a doua zi, am aflat că-n ciorba (potrocul) de fasole trebuie, cam pentru o oală de 8
litri cum ne-a pregătit pentru noi:
• ceapă albă, ceapă roșie(“așă, cam 2 pumni di șeapă tăiată șolzîșori”),
• morcov(“doi, trii mai potriviți tăieți cubulețe”),
• țelină (“nici pre micî, nici pre mare, tot cubulețe),
• rădăcină de pătrunjel si de păstârnac(“cam la fel cât șî morcovul”),
• o sfeclă roșie mică(“asta o puteț da prin răzătoare sau s-o tăieți cuburi mari”),
• 1 ardei galben, 2 ardei roșii sau gogoșari(“în borșu ista io am pus ardeii din ăia copți pi cari i-
am pregătit as toamnî ș-am pus sî am pi iarnă”),
• o jumătate de căpățină de varză murată(“varza o tocați fideluță”),
• pătrunjel și leuștean verde,
• 2 crenguțe de cimbru,
• sare, piper,
• 2, 3 linguri de bulion și moare(“atât cât vi-i gustul”).

A doua zi scoatem fasolele din frigider și le punem în oala de borș. Între timp luăm toate
legumele și le fierbem /călim într-un amestec “pi cât ulei, pi-atâta apă”, iar când sunt gata le
adăugăm peste fasole. “Am uitat sî vă spun cî fasolili după ci șerb, nu sî scurg di apă. În zama lor
se mai adaugă apă atât cât socotiți cî trebi, nu foarti multă ca s-încapî moarea cu care se
acrește...Da varza aia murată cînd se pune? O călim cu celelalte legume?... “Ghini cî m-ați
întrebat. Îi bini s-o fierbeți așa înăbușit, separat , apoi s-o răsturnați pisti fasoli sau o adăugați la
fiertul fasolililor cînd eli sunt aproapi șerte”. Toate amestecate în oala de borș se pun la clocot, se
adaugă sare, (nu foarte multă pentru că va fi moarea sărată), piper și neapărat crenguțele de
cimbru. Apoi se acrește cu moare de varză după preferință. “La urmă facim o prăjală: tăiem o
ciapă peștișor o aurim în puțîn ulei pisti cari adăugăm 2 linguri di bulion sau una, două roșii
zdrobiti, fără pielițî. Când îi gata o turnăm pisti potroc șî luăm oala di pi foc”.

Când se servește (fie cald, fie rece...e bun oricum) s-adaugă pătrunjelul și leușteanul tăiat mărunt.
Și să nu uităm ceapa aia zdrobită și ...am uitat să vă spunem că într-un bolișor, tanti ne-a pus
niște dulceață de ardei iute care era fenomenală pentru iubitorii de picanterii

Am aruncat în oală sub presiune oase afumate de porc, vreo 7-8 bucăți, au fiert frumos...ce
aromă...apoi am adăugat două cepe potrivite, doi morcovi, un păstârnac mai mare, un pătrunjel la
fel de mare și jumătate de țelină mai mărișoară și câteva fire de tarhon. Intre timp am curățat vreo 6
cartofi, hop și ei în oală, tăiați cubulete, iar câteva fire de tarhon. Am “plouat” vreo 3 linguri de orez.
Am lăsat totul la fiert până ce zarzavatul s-a fiert suficient, dar și orezul. Să nu uitați de sare. La final
se mai pune tarhon și se acrește cu oțet. Se poate drege cu smântână sau nu. Se servește cu ardei
iute. Si uite așa, de vreo 20 de ani a devenit una dintre preferatele mele, și apoi ale familiei mele.
Poftă bună!

tocata (vita/amestec)
* 1 ou
* o ceapa galbena
* o telina micuta
* o radacina patrunjel
* un morcov
* un ardei kapia
* un dovlecel
* 100 orez (prefiert)
* 1/2 bors
* sare, piper
* o lingurita paprika
* patrunjel
* leustean
* putin marar
* o rosie mare

Preparare:

Se pun oasele la fiert intr-o cratita cu aprox. 1,5L apa rece. Se lasa sa fiarba 40 min., inlaturand
spuma formata, cu o spumiera.

Scoatem oasele si le dam de o parte.

Ca legume, puneti in ciorba tot ceea ce va place voua. Telina, morcov, dovlecel etc.; toate
curatate, spalate si tocate foarte marunt (noi le-am taiat feliute). Fierbeti 15 minute, dupa care
adaugati rosia decojita, tocata cubulete impreuna cu ardeiul. Dati doua clocote dupa care
completati cu dovlecelul maruntit (pret de 5 min.).

Pentru perisoare, am amestecat carnea cu oul, 1 lingura ceapa tocata foarte marunt si calita usor,
orezul, putin patrunjel si marar; sare/piper.

Din amestecul de carne, am format perisoarele, care se pun la fiert in apa clocotita (foc mic),
pana acestea se vor ridica la suprafata.

Adaugam borsul fiert si potrivim cu sare.

Aceasta ciorba se serveste fierbinte, cu smantana si ardei iute!

Supă de tășcuțe
Trimisă de Mircea Brânda din Sibiu

Rețeta vine din Bihor, mai precis din zona satului Căpâlna, satul în care au trăit bunicii mei, unde
am mâncat cea mai bună supă și anume supa de tășcuțe făcută de bunica mea.

Ingrediente: făină, sare, ou, ulei, ceapă, boia, apă, smântâna, piper

Se face o pătură de aluat dintr-un ou, aproximativ 200-250 grame de făină și un vârf de cuțit de
sare. Se întinde până se face subțire, ca aluatul de tăieței. Se taie cu pintenul bucăți mici, ca în
poză, după care se umplu cu scoacă cu un pic de sare și se închid cu ajutorul unei furculițe. Într-o
oală se pune la călit o ceapă medie tăiată mărunt, în ulei încins. Când e sticloasă se adaugă o
linguriță rasă de boia dulce și se amestecă repede, iar imediat după se pun 2 litri de apă. După ce
dă în clocot se adaugă tășcuțele și se lasă să fiarbă cam 10 minute, dar mai bine gustați, înainte să
opriți focul. Se închide focul și se adaugă smântâna de casă, aproximativ 200 de grame. Dacă nu
e de casă mai bine așteptați să se răcească supa un pic, să nu se brânzească.
Se adaugă sare și piper după gust. La final se pot presăra verdețuri peste, dar eu prefer fără
Ingredientele sunt mereu după ochi și gust, nu lipsesc morcovii (cu cât mai mari, cu atât mai
dulci), pătrunjelul, păstârnacul, țelina, ardeiul, un cartof, că îi dă gust mai bun, și câteva boabe de
mazăre. Rădăcinioasele se dau pe răzătoare și apoi se călesc în puțin ulei, pentru a da și o culoare
frumoasă ciorbei, se adaugă apa și se lasă să fiarbă 15 minute, după care se adaugă perișoarele.

Perișoarele sunt din carne de vită și porc, ceapă, orez, puțin pătrunjel verde, sare, piper, boia,
puțin griș și albușuri. Se formează întâi toate, apoi se pun peste legume și mai fierb 30 de minute
din momentul în care ciorba dă în clocot. Se oprește focul, se pune capacul și se lasă deoparte.

Jumătate din ciorbă se mută în altă oală și e dreasă cu gălbenușurile rămase amestecate cu
smântână și niste ciorbă în prealabil, pentru a nu se închega gălbenușurile în lichidul fierbinte.
Tot atunci se pune și tarhonul întreg sau tocat cu niște oțet aromat din borcan, se amestecă încet
și continuu și apoi se oprește focul. Cealaltă jumătate se acrește cu moare (zeamă de varză) și
tarhon scurs sau uscat și se consumă, de regulă, a doua zi (prima zi se mănâncă cea cu
smântână). Ambele se condimentează cu sare și piper doar la sfârșit, după gust. Se servește
fierbinte, cu ardei iuți la borcan și pită de casă, uneori cu ceapă roșie dulce bătută cu sare în
ștergar și, eventual, cu un pahar de pălincă înainte (adulții).

Ceea ce vreau să vă povestesc nu se referă la salata binecunoscută, sau oricare altă salată exotică,
din țări mai calde. Aici șalatele sunt banalele și neluatele în seamă frunze ale sfeclei furajere, ale
plantei Beta vulgaris (și numele ei! Uneori aparențele înșeală…)
În satele aflate la poalele Călimanilor, la altitudini apreciabile, plantele cultivate exclusiv pentru
gastronomie sunt numărabile cu degetele de la o mână. Depinde, în egală măsură, de condițiile
climaterice și de un alt fel de priorități: oieritul, bovinele, pășunatul, stânile de pe crestele alpine.
Acasă, pe terenurile greu arabile, întotdeauna se însămânțează cartofi și sfecla aceasta furajeră,
căreia i se mai spune nap porcesc, fără a avea legătură cu cealaltă plantă, decât prin utilizarea în
hrana animalelor. Este o plantă nepretențioasă, verde și prezentă în toate puținele luni calde ale
anului.
Ea, această minunată plantă, cu frunzele ei, întreține o prietenie deosebită cu licorile produse la
stânele de vaci sau de oi. Jântiță, jântuit sau chiar zer se pun în oală, cu sare și piper. Frunzele,
spălate în mai multe ape și curățate de nervurile tari, se clatină câteva secunde în apa clocotită, se
scot în sită și se toacă mărunt, apoi se adaugă în cealaltă oală, cu ingredientele fierbând. Se poate
pune imediat capacul; eventual se gustă de sare; suportă mai multă.
Textura frunzelor, fină, nu aspră ca a salatei, dulce, nu amăruie, împreună cu suportul acrișor al
lichidului...
De reținut: în lumea satului, fără frigider, ea se păstra în cămară, beci sau la umbra brazilor, fără
a se altera, trei/patru zile. Este mai bună a doua zi. Desigur, zama se poate îmbunătăți cu
slăninuță tăiată milimetric, căreia i se toarnă în cap ouă bătute; se împacă foarte bine toate. Dacă
se mai etalează și cu o topșă - adică straturi de mămăligă alternate cu brânză - e regal! Nu știu de
ce, nici la etatea de nouăzeci de ani, după de-acestea, nu are nimeni din satul meu colesterolul
mărit.

Rețeta: Ingrediente pentru 10 porţii

• 2 l jântuit de oaie şi 2 l zăr (zer)
sau
• 3 l jântuit de vacă şi 1 l zăr (cu ajutorul zărului se reglează grăsimea ciorbei)
• 40-50 frunze de sfeclă (1kg)
• 300 g slănină afumată
• 4 ouă
• 30 g sare
• 15 g usturoi
• 3 g piper negru proaspăt măcinat
• 3 g frunze de cimbru de câmp (sălbatic)
Mod de preparare
1. Frunzele de sfeclă se curăţă de cotoare, se opăresc în apă clocotită 2-3 minute, se scurg, se lasă
să se răcească, după care se taie fâşii dreptunghiulare de 1x4 cm
2. Într-o oală se amestecă jântuitul cu zărul şi se dă la foc, când dă în clocot se adaugă: usturoiul
pisat, sarea, piperul, cimbrul şi frunzele de sfeclă şi se ia de pe foc.
3. Slănina se taie cuburi mici care se prăjesc într-o tigaie, se scoate din tigaie pe un şervet. După
ce surplusul de untură a fost absorbit de şervet jumările se adaugă la ciorbă.
4. Ouăle se bat şi se prăjesc în untura încinsă (rămasă de la jumări), se scoate omleta pe un
şervet, după ce se răceşte se taie cuburi de 1 cm şi se pune în ciorbă.

Frunze de nap am mâncat , dar au fost folosite la învelit sarmale,în special cele cu urdā.

Sarmale de urda in foi de vita

martie 19, 2008 15:42

-1,5 kg. urda dulce

-200g. ceapa

-150g. unt

-200g. orez

-2 leg. marar

-1 litru bors de putina

-500g. smîntîna

-foi de vita, sare, piper

Ceapa se toaca marunt, se caleste în unt, se amesteca cu urda si orezul fiert separat, piper, sare si
o legatura de marar tocat marunt si se amesteca bine. Foile de vita se desareaza sau se oparesc
daca sînt proaspete, se formeaza sarmalele, se aseaza într-o cratita, se toarna pe deasupra borsul
amestecat cu restul de marar tocat si se fierb doua ore. La servit se adauga la fiecare portie
smîntîna.
Ingrediente

 1 kilogram urdă
 1 ceapă
 2 legături mărar
 150 grame miez de nucă
 frunze de viţă
 ulei
 sare
 piper
 2 linguri pastă de tomate

Ceapa se căleşte în puţin uleie lasă să se răcorească puţin, apoi se amestecă cu urda sfărâmată, mărarul
tocat mărunt, miezul de nucă măcinat grosier. Se amestecă şi se condimentează cu sare şi piper. Se
înfăşoară sarmalele în frunzele de viţă, opărite bine anterior. Pasta de tomate se desface în apă şi se
toarnă peste sărmăluţe, completând cu apă cât să le acopere. Se pun la fiert la foc mic timp de 15
minute. Se servesc cu mămăliguţă, cu iaurt sau cu smântână.

 1 kilogram de urdă proaspătă, fină şi dulce

 2 legături de mărar tocate mărunt
 150 g de miez de nucă uşor coapt la cuptor şi zdrobit cu lama cuţitului
 o ceapă mare tocată mărunt şi călită în puţin ulei de măsline
 frunze de viţă de vie (proaspete sau conservate)
 câteva frunze de mentă proaspătă
 câteva fire de cimbru proaspăt
 3-4 linguri de suc de roşii
 sare de mare
 opţional smântână (pentru servit)

Mod de preparare

Înainte de toate, fierbeţi preţ de câteva minute frunzele de viţă de vie, astfel încât să se înmoaie
puţin şi să nu fiţi nevoiţi să fierbeţi sărmăluţele prea mult. Orice minut în plus petrecut de
gingaşele cu urdă pe foc ar putea însemna şi dezintegrarea iremediabilă. În concluzie, nu săriţi
peste acest sfat! Amestecaţi apoi cu mult simţ gastronomic urda proaspătă cu mărarul, ceapa, miezul de
nucă şi sarea de mare, apoi împachetaţi câte o lingură din delicata umplutură într-o frunză de viţă
aproape fiartă. Aşezaţi sărmăluţele într-un vas ceramic dacă aveţi şi acoperiţi-le cu apă în care aţi
adăugat şi câteva linguri de suc de roşii. Presăraţi frunze de mentă şi cimbru proaspăt, apoi fierbeţi
minunăţiile delicate 10-15 minute la foc mic.

Ciorbei ăsteia îi zice de raci pentru că "așa se cheamă la noi ardeiul romanesc, cultivat în zona
olteniei special pentru această ciorbă. Se mai găsește și sub denumirea de păstăi sau țusti, merge
de minune și copt, alături de o saramură de pui / pește; se mai folosește și umplut cu compoziție
de sarmale sau cu orez, la cuptor). Racii se înșiră toamna și se agata la pătul sau gura beciului,
undeva unde circula bine aerul.
Rețeta, pentru doritori:
INGREDIENTE:
Avem nevoie de 1.5-2 l de zeama de varză-nelipsită din ciorbele iernii oltenești și de 500 ml apă
– 2-3 morcovi
– 1 păstrânac sau pătrunjel rădăcină
– 1/3 țelină
– 200g faina aprox.
– 4-5 linguri de mălai
– piper
– 3-4 fire de praz, din acela copt, cu capat alb ce pocnește în dinți
– 200 ml de bulion pentru ciorbe (câteva linguri pentru aluat , restul în ciorbă)
– sare dupa gust (dacă mai e cazul )
– cateva linguri de ulei (3-4 pentru aluat, 3-4 pentru ciorba)
– leuștean verde
-10-15 ardei românești, în funcție de cât sunt de mari

MOD DE PREPARARE:
Se începe prin a curăța ardeii de cozi și seminte. Se curăță mai bine când sunt un pic umezi,
astfel nu se sparg. E bine să purtati mănuși dacă folosiți ardei oltenești, altfel o să vă usture
mâinile dacă se nimerește un ardei mai iute.
Se curăță bine ardeiul de semințe și vinișoarele iuți și se spală în câteva ape.
Între timp, zeama de varză se pune la fiert într-o oală suficient de încăpătoare, să aibă loc ardeii
toți și zeama în care trebuie să plutească. După ce dă câteva clocote îi piere spuma.
În altă cratiță, cu 3-4 linguri ulei, adaugăm praz tocat, morcovii, păstrânacul, țelina- tocate
mărunt -, călim puțin apoi adăugăm apa și lăsăm să fiarbă la foc domol (15 min ) Se adauga
bulionul se amestecă (lăsăm focul pe minim).
- Compozitia pentru umplitura : O parte din praz se călește în puțin ulei (intr-o cratiță cu fund
gros/tuci), adăugăm aici un morcov răzuit, bulion acrisor (2 -3 linguri), acum începem să
adăugăm în ploaie faina și malai, amestecăm continuu până obținem un aluat grosut (aproape ca
aluatul de pâine). Coacem bine acest amestec 5 -10 min, apoi stingem cu zeama de varză.
Treptat, el se inmoaie, ca aluatul de eclere, apoi prin fierbere se mai îngroașă. Eu am pus
aproximativ 250-300 ml zeamă de varza. Sare nu am pus pentru ca este zeama sărată deja. Acest
aluat îl lăsăm la răcorit. Ardeii să îi avem zvântați. Când aluatul e rece, începem și umplem
ardeii. La final se va unge bine cu făină capătul deschis al ardeiului, să nu se golească în timpul
fiertului, iar la varful ardeiului se face o crestătură, să nu se umfle și să dea umplutura afara. Se
pun pe rând în oala cu legume, apoi ciorba- clocotinda, unde am adăugat și zeama de varza
fierbinte și se fierb la foc domol aproximativ 15-20 minute. Dacă scade prea tare zeama, se
adauga apă sau zeamă de varză, în funcție de cât de acră ne place ciorba. Dupa ce s-a oprit focul
se adauga leușteanul tocat marunt. Merge bine "un păruț" de țuică înainte, așa zice mamaie!

INGREDIENTE:

- 1kg cartofi
- 400-500gr. scaricica/coasta afumata
- 3 morcovi
- 1 ceapa mare
- 1 telina mica
- 1 pastarnac
- 150-200gr. smantana
- tarhon proaspat (sau in otet)
* neavand in casa, am facut-o si cu tarhon uscat👍
- lingura rasa de boia dulce
- un varf de cutit de turmenic (optional, improvizatia mea)
- sare, piper
- otet
- ardei iute, optional

MOD DE PREPARARE:

Coastele se pun la fiert in 4L de apa, aprox. 1 ora, adunand periodic spuma.

In rastimpul in care fierbe afumatura, legumele se curata de coja, se spala si se toaca cubulete,
cat mai marunt (pastram un morcov intreg, pt.sfarsit). Cartofii se pregatesc si ei, taiandu-i in
cubulete de aproximativ 2 cm., lasandu-i apoi "sa astepte" intr-un vas cu apa rece.

Coastele fierte se scot din oala si se lasa putin sa se racoreasca; Apoi se scoate carnita de pe ele,
tocand-o cubulete (noi preferam sa lasam coastele intregi, doar despartite una de alta).

In apa in care au fiert coastele, se "arunca" legumele maruntite apoi cartofii. Dupa un clocot, se
adauga si afumatura. Se fierb pana se patrund legumele.

Ciorba se asezoneaza cu sare si piper (dupa gust). Atentie! Afumatura lasa sare!

Se presara paprika (optional si turmenicul).

Morcovul ramas se da pe razatoarea mica si se caleste separat, intr-o tigaie cu o picatura de ulei.
Cand este gata, se adauga la oala (pentru o culoare mai frumoasa).

Smantana se amesteca intr-un castron cu 3 linguri de apa rece iar apoi se adauga usor, cate un
polonic de zeama fierbinte.

Se opreste focul si se adauga usor smantana, amestecand constant, pentru a nu se taia.

De regula, pe timp de iarna, pastrez ramurele de tarhon (verdeata), la congelator.

Se scot frunzele de pe tija si se maruntesc. Tarhonul poate f inlocuit cu patrunjel proaspat.

La sfarsit presaram verdeata din belsug iar optional acrim cu otet. La noi acasa, se adauga si
doua fasii de gogosar murat.

Se serveste fierbinte, alaturi de un ardei iute!👍

altă CIORBĂ DE BURTĂ
trimisă de Dumitru Popescu

Nu am o reteta originala, poate doar usor adaptata, asa cum se intampla prin bucatariile
neprofesioniste. Sunt din Bucuresti iar prima data am facut-o impreuna cu un prieten din bloc
acum ceva ani, 5-7, nu mai sunt sigur... cand a venit el seara de la munca si pana pe la 4
dimineata. Bine, am mai gatit si altele atunci, urma o petrecere. Eu fac ciorba asta o data pe an,
de ziua mea, maxim de doua ori pe an. E cam de munca la ea… Iar atunci fac cam 12 litri cel
putin, si dispare in doua zile. De ce in doua zile? Nu incap toti invitatii in bucatarie. Acolo e
miezul, sufletul casei, nimeni nu vrea sa stea prin camera…

Pentru a face ciorba, in primul rand am cumparat o oala de 17 sau 19 litri, nu mai stiu sigur.
Oricum mai trebuie o oala daca o faci intr-o singura zi. Daca faci zeama de oase cu o zi inainte, e
suficient. Si mi-am luat si polonic serios, primul nu prea facea fata cand s-a inchegat ciorba in
frigider.

Nu voi da cantitati exacte, cei care gatesc stiu sa puna din ochi, cum se zice…

Deci, pentru cantitatea asta, cumpar cam 5 kg de oase de vita, in special genunchi. Si os cu
maduva. Nu e necesar sa aiba si carne pe ele. In caz ca se doreste spargerea oaselor, in general,
nu doar la ciorba asta, va recomand sa le taiati cu fierastraul de oase. Satarul le sparge - atentie,
loviti cu cantul, nu cu lama, mai ales la vita - dar lasa aschii pe care e posibil sa le gasiti in
farfurie.

Oasele se spala cu grija la eventualele firele de par, se acopera cu un lat de palma de apa rece si
se pun la fiert cu o lingura de sare. Sarea are rolul sa scoata sangele, tot din motivul asta se pun si
in apa rece.

Dupa prima, a doua spumuire, se adauga boabe de piper, morcovii si pastarnacul intregi, ceapa
doar decojita, nu si taiata. Se va spumui pana nu va mai fi nevoie. Eu am pus 8 litri de apa. Dupa
ce apa clocoteste, se da focul mediu spre mic, doar cat sa faca niste vartejuri mici la suprafata.
Evident, se va fierbe fara capac. Nu facem stock, doar zeama de oase. Asa ca dupa ce scade
suficient, se opreste fierberea, se scot oasele si se strecoara zeama. Cand a scazut suficient? Cand
intri in panica ca nu ai suficienta zeama pentru ciorba. Mi-au ramas dupa vreo 5-6 ore de fiert
cam 5, max 5 litri si jumatate. De pe oase cureti ce se poate si ce pica tai de marime cam ca
fasiile de burta. Daca ai simandicosi la masa, poti opta sa nu le folosesti, nu au aspect comercial.
Dar sunt bune. A, si sa nu uit, sa nu ramana bucatele de grasime, se ridica la suprafata si sunt
dizgratioase…

Acum cu burta… De preferat sa se foloseasca burta proaspata si curatata, eu pun cam 4 -5 kg, in
functie de cat de multa burta vreti sa gasiti in farfurie. Atentie, ea se strange la fiert. Nu se
gaseste usor. Eu o cumpar din Piata Rahova. Se lasa 2-3 ore la frigider in apa cu bicarbonat si
otet. Unii pun si ceapa. Se mai ia o data la verificat daca e bine curatata, daca e prea mare se taie
in niste bucati mai decente si se pun si ele la fiert in apa rece cu sare. Dupa ce a clocotit vreo 5
minute, se arunca apa si se ia burta oparita la o a 2 –a curatare. Burta are o pielita pe care trebuie
sa o deslipiti, altfel nu arata prea bine in farfurie. Se pune iar la fiert cat e nevoie ca sa se
inmoaie. In timpul fierberii se adauga otet, taie din miros si o mai si albeste, cred… Dupa ce a
fiert, se scoate si se taie fasii cat sa incapa in lingura. In apa in care a fiert adaug usturoi zdrobit,
o mai las putin si o adaug strecurata peste zeama de oase. Daca faceti mai putina ciorba, puteti
pune burta peste oase la fiert, o scoateti cand e gata si mai lasati oasele la fiert. Burta prefiarta e o
solutie, doar ca o parte din gust s-a cam dus… Si oricum trebuie sa o luati la mana ca sa curatati
de pielite si grasime. In schimb s-a strans ceva la prefiert si se poate aprecia mai usor cantitatea
necesara. In cazul asta, obligatoriu trebuie sa faceti o zeama de oase de vita buna. Plus ca nu
scapa aia de la firma “muchie” printre fasiile alea de burta…

Acum, astea sunt fierte. In oala avem zeama de oase impreuna cu zeama de la burta fiarta. Se
mai da in clocot si se adauga sare dupa gust. Otet si usturoi e bine sa nu se puna mult, se mai
pune de fiecare in farfurie, dupa gust. Intr-un vas incapator, la cantitatea asta, bat 20 de
galbenusuri (eu am o sursa de unde iau oua de tara) cu 1 kg de smantana cat mai grasa si o
lingurita de sare. Se poate pune si o lingura de faina, se pare ca ar face-o mai catifelata. Se lasa
cateva minute. Apoi se adauga cu polonicul din zeama fierbinte amestecand in continuu cu un tel
pana se aduce la aceeasi temperatura. Se rastoarna in oala. Apoi se adauga burta si fasiile de
carne/ligamente de pe oase. Tot acum se adauga fasii de gogosari acri. Se dau 1-2 morcovi -in
functie de marime - pe razatoare si se calesc in putin ulei. Se adauga in ciorba tot morcovul calit
sau doar zeama de la el.
Cam asta e…

Si ca sa o pot baga la frigider am impartit-o in doua.

A, era sa uit esentialul! Daca o faceti intr-o singura zi, dureaza cam 7 ore.

stevie -multa, cam 3 manunchiuri mari

2 cepe potrivite, 1 morcov, 1 patrunjel
orez -1 paharel
zazavat de ciorba
1 litru de bors
1 manunchi de leustean

Se calesc ceapa cu morcovul si patrunjelul. Se toarna apa fierbinte (2-3 litri) si se lasa la fiert. Se
adauga zarzavatul de ciorba si orezul. Dupa ce a fiert orezul pe 3 sferturi, se adauga stevia taiata
fasii, nu prea marunt. Dupa ce s-au fiert cu toatele, se adauga borsul fierbinte, si la sfarsit
leusteanul. Se poate drege si cu putin ou, daca nu, nu.

INGREDIENTE (pentru 6 porții):

1,5 kg burtă proaspătă

1 kg de oase de vită cu măduvă, eventual genunchi (cu zgârciuri) tăiate cât să încapă în oală
2 morcovi nu prea mari
1 ceapă
1 rădăcină de pătrunjel
1/4 dintr-o țelină rădăcină mijlocie
1 căpățână de usturoi
2-3 linguri de ulei
2 gălbenușuri
puțină făină (cam o lingură rasă)
oțet
piper boabe și praf, sare,
ardei iuți

CUM SE PREPARĂ:
Domnul Gheorghe își amintește rețeta în linii mari, căci doamna are secretele ei și așa trebuie să
rămână.
Importante sunt următoarele etape:

Curățarea și albirea burții - în apă caldă cu bicarbonat și zeamă de lămâie minim 3 ore (Nevastă-
mea o lasă peste noapte). Se freacă bine cu mălai și oțet, să se ducă pielița. "Se poate cumpăra și
gata curățată dacă știi de unde, să nu fie prefiartă numa'"

Prepararea propriu-zisă: Se dau într-un clocot oasele bine spălate și burta în apă cât să le acopere.
După cam zece minute se verifică burta (dacă e dusă pielița) și se pune la fiert în altă apă, cu
oasele, rădăcinoasele, sarea, piperul boabe și ardeiul iute. După ce a fiert bine burta (adică după
vreo 3 ore) se strecoară zeama în altă oală, se aruncă legumele (sau se pasează și se pun în zamă
la final); carnea și oasele se lasă la răcit. Burta se taie apoi fideluță, gata să încapă-n lingură :).
Zeama de carne se pune pe foc și se adaugă oțet după gust.

Dresul ciorbei: "Aici e aici, zice domnul Gheorghe!" căci smântâna cu gălbenușurile, usturoiul
pisat, sarea și făina trebuie amestecate separat cu câte puțină zamă oțetită în clocot- cam ca la
maioneză - și abia după aia merge turnată dresătura fierbinte-n ciorbă. E de amestecat mult și de
migală. Se mai lasă apoi un clocot și apoi se adaugă burta și tendoanele feliate.

"Când face mai multă, femeia mea mai pictează ciorba asta cu morcov undit în 2-3 linguri de ulei
să-i dea bănuții ăia de grăsime. Doar uleiul îl toarnă în oală, la ultimul clocot și pune leuștean
deasupra. De restul - mujdei, oțet, smântână, piper praf se ocupă apoi fiecare în farfuria lui.

Pentru aceasta reteta avem nevoie de un ciolan crud - afumat (exclus prefiert); un os zdravăn,
imbracat in carnita frageda, invelita cu un strat de grasimica si sorici. Mmm... Parca simt acel
miros imbietor.. in timp ce va scriu aceasta reteta! 😊

Este o reteta de iarna, eu una facand-o in toate cele 12 luni ale anului!

INGREDIENTE:
- 500 gr. boabe de fasole
- un ciolan afumat zdravăn
- 1 ceapa galbena (mare)
- 1 ceapa rosie
- 1 telina mica
- 2 morcovi sanatosi
- 1 albitura
- 1 ardei kapia frumos
- 1 rosie
- 1 lingura de pasta de rosii (concentrat)
- 2 linguri boia dulce
- 2-3 linguri ulei
- sare
- piper negru macinat
- 1 lingurita bicarbonat de sodiu
- frunza de dafin
- cimbru
- tarhon proaspat
- leustean verde

MOD DE PREPARARE:
Fasolea boabe se tine 12 ore sau peste noapte in apa rece. Se scurge apa si se pune apoi la fiert cu
un praf de bicarbonat de sodiu (inmoaie celuloza din coaja).

Se schimba 3-5 randuri de apa.

Separat, intr-o cratita incapatoare, punem ciolanul intreg la fiert (aprox. o ora), completand apa
atunci cand scade. Ciolanul este gata atunci cand ii facem "testul furculitei": atunci cand incepe
usor, usor sa se desprinda de pe os.

Adaugam apoi fasolea peste fiertura de ciolan, morcovul intreg, telina curatata de coaja si rosia
spalata. Le dam doua clocote, dupa care dam oala de pe foc.

"Pescuim" ciolanul si il lasam sa se racoreasca pentru a ne putea ocupa de el.

Scoatem cu atentie rosia si radacinoasele si dam cratita inapoi pe foc. Dam pe razatoare
pastarnacul si morcovul ramas (cel crud). Tocam marunt ceapa galbena, chiar daca o sa va vina
sa plangeti..

Intr-o tigaie bine incinsa, adaugam stropul de ulei si parjolim ciolanul (pe care l-am tocat in
prealabil).

In familia noastra, se mananca cu tot cu sorici. Este baza! 👍 Acum, voi puteti sa il da-ti la o
parte...

Dupa ce s-a rumenit usor, il scoatem cu ajutorul unei palete din tigaie si il "aruncam" in oala de
pe foc. Adaugam si boabele de fasole (care sunt aproape fierte).

In uleiul incins, ramas in tigaie, inabusim ceapa maruntita, dupa care sfaraim cateva secunde si
radacinoasele. Le adaugam si pe acestea la fiertura. Bunicul avea acest obicei, de a "carameliza"
usor zarzavaturile.
Tocam cubulete, marunt, si ardeiul kapia. Il trimitem si pe el tot la oala. Adaugam pasta de rosii,
paprika, frunza de busuioc, o ramurica de cimbru si putin tarhon. Se asezoneaza cu sare si piper
(dupa gust) si se lasa cu capac, sa dea un clocot. La final, avem grija sa scoatem frunza de dafin
si ramurica de cimbru.

Este un adevarat festin sa mananci aceasta ciorba fierbinte, intr-un bol de lut, presarata cu
leustean proaspat si cu o ceapa rosie (ardei iute optional)! Iarna este minunata langa un pahar de
vin rosu si o palinca de tara!

Un buchet de arome si culoare superba.👍 De gust nu mai vorbim, ca incepe sa mi